BusinessMagazin

Tag: insolventa

  • CDR: Noul sistem de plată a TVA poate duce la insolvenţa agenţilor economici oneşti

    „Noul sistem privind plata defalcată a TVA, în primul rând va genera dificultăţi majore de flux de numerar, cu consecinţa necesităţii atragerii unor noi surse de finanţare, sau în cazuri nefericite, chiar cu intrarea în insolvenţă a agenţilor economici oneşti. În plus, odată cu aplicarea sistemului se intenţionează aplicarea unor sancţiuni considerabile (i.e. amenzi în valoare de 10% – 50% din valoarea TVA nevirată în contul furnizorului / prestatorului), chiar şi în situaţia unor plăţi făcute din greşeală în alte conturi decât conturile dedicate de TVA”, se arată în comunicatul transmis de CDR.

    Reprezentanţii Coaliţiei susţin că plata cu întârziere sau neplata la bugetul de stat a TVA declarată de un contribuabil nu constituie evaziune fiscală, conform legii, cu toate că în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă noul mecanism este prezentat ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale. Mai mult, pentru combaterea situaţiilor privind neachitarea sumelor de TVA la termen sunt deja aplicate măsuri penalizatoare prin Codul de procedură fiscală, precum impunerea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere sau măsuri asigurătorii. Ca atare, evaziunea fiscală din domeniile cu risc fiscal ridicat de nedeclarare a veniturilor nu va fi combătută de noul sistem de plată defalcată a TVA.

    „În al doilea rând, dorim să semnalăm faptul că o astfel de măsură prin care sunt indisponibilizate sumele de TVA, prin limitarea scopului pentru care pot fi folosite şi deci a dreptului de dispoziţie asupra acestora, reprezintă o ingerinţă asupra dreptului de proprietate al firmelor, ceea ce ridică probleme de constituţionalitate a acestor măsuri”, se mai arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţia de turism online Paravion intră în insolvenţă, businessul companiei fiind afectat de instabilitatea din Turcia

    “Se va intra într-un proces de insolvenţă ”, spun reprezentanţii Paravion.

    Reprezentanţii companiei se aşteaptă ca agenţia să nu fie afectată, turiştii putând face în continuare rezervări de bilete de avion, cazare şi achiziţii de vacanţe pe Paravion.ro. Firma a înregistrat anul trecut afaceri de 8,15 milioane lei şi o pierdere de 1,5 milioane lei, faţă de afaceri de 193 milioane lei în 2015

    Piaţa turcă a fost puternic afectată de problemele politice şi de securitate traversate de această ţară în ultimele 12 luni.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • REVOLUŢIA fiscală: ”Impozitul pe cifra de afaceri ar trimite o treime din firme în insolvenţă”

    A. Programul de Guvernare 2017-2020: Masuri noi
     
    Programul de Guvernare 2017 – 2020 prezentat de catre noul guvern propune  o serie de modificari de ordin fiscal, social si investitional. Din perspectiva impactului fiscal asupra mediului de afaceri, cea mai importanta modificare vizeaza impozitarea veniturilor pentru toate companiile din Romania, (impozit pe cifra de afaceri) incepand cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va inlocui impozitul pe profit si va avea 2 sau 3 trepte de impozitare. In acest moment impozitul pe profit este de 16%, in timp ce microinreprinderile cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro pe an platesc impozit pe venit, de 3% pe cifra de afaceri daca nu au angajati sau de 1% daca au cel putin un angajat. Conform ultimelor declaratii disponibile la acest moment ale ministrul desemnat, Ionut Misa, treptele de impozitare pentru toate firmele vor fi de 1%, 2% şi 3% pe cifra de afaceri.

    B. Contextul General al Mediului de Afaceri

    Conform reprezentantilor coalitiei aflate la guvernare, inlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca baza impozabila este o masura menita sa combata practica multinationalelor de optimizare fiscale si diminuare a impozitelor platite, in conditiile in care acestea inregistreaza un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele autohtone, desi nivelul cifrei de afaceri este similar. Declaratiile sunt facute in contextul in care veniturile colectate din impozite si taxe ca si procent din PIB in Romania sunt de 25,4%, nivelul minim din Uniunea Europeana dupa Irlanda si mult inferior mediei de 40,1% inregistrata in Uniunea Europeana (conform calculelor Consiliului Fiscal).

    Avand in vedere treptele de impozitare indicate in cazul in care se implementeaza aceasta masura fiscala incepand cu anul urmator, companiile se vor regasi intr-una din urmatoarele situatii:

    ·         la o cota de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 6,25%;

    ·         la o cota de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 12,50%;

    ·         la o cota de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 18,75%.

    Toate companiile care inregistreaza pierderi, sau o marja bruta de profit sub aceste praguri, vor plati un impozit mai mare comparativ cu cel platit pana in prezent. O situatie speciala o reprezinta microintreprinderile (companiile cu venituri sub 500.000 EUR), care platesc deja impozit pe venit (3% daca nu au nici un angajat, sau 1% daca au cel putin un angajat).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Gothaer a lansat asigurarea care protejează turiştii în cazul insolvenţei sau falimentului agenţiilor de turism

    Turistii români au cheltuit peste 1,9 miliarde de Euro în 2016 pe pachete turistice în străinătate, în creştere cu 3,6% faţă de anul anterior şi aproape dublu faţă de anul 20092. Acest trend crescător reflectă totodată şi un risc potenţial mai mare la care se expun turiştii români, ce pot fi afectaţi în cazul intrării în insolvenţă a agenţiilor de turism.

    În contextul în care există un istoric în care mai multe agenţii importante din industrie au intrat în insolvenţă, clienţii acestora nu au putut fi despăgubiţi integral pentru sumele achitate pentru pachetele turistice întrucât formele de asigurare existente pentru acoperirea riscului de insolvenţă a agenţiilor de turism nu au avut limite de despăgubire corelate la nivel individual (turist) cu sumele achitate de către fiecare turist în parte. Astfel, chiar dacă există o limită globală de despăgubire per agenţie, aceasta nu se traduce neapărat în acoperirea 100% a sumelor achitate individual de turiştii afectaţi de intrarea în insolvenţă a agenţiilor. 

    În acest sens, acoperirea InsoTRAVEL de la Gothaer se adresează direct turiştilor care doresc să se asigure că pot să-şi recupereze integral sumele achitate în avans şi îşi selectează limite de despăgubire corelate cu valoarea pachetelor achiziţionate. Astfel, InsoTRAVEL devine prima soluţie de asigurare care se apropie de cerinţele legislative europene care solicită crearea unui cadru care să îndreptăţească turiştii la a recupera 100% din sumele plătite în avans agenţiilor de turism care intră în insolvenţă şi nu îşi mai pot onora obligaţiile contractuale faţă de clienţi.

    InsoTRAVEL de la Gothaer nu înlocuieşte asigurarea obligatorie pentru riscul de insolvenţă sau faliment pe care orice agenţie de turism trebuie să o deţină.

    Acoperirea InsoTRAVEL se poate achiziţiona în cadrul produsului de Asigurare de Călătorie în Străinătate de la Gothaer, în termen de 5 zile de la data semnării contractului cu agenţia de turism pentru cumpărarea serviciilor/ pachetului turistic şi a asigurării de călătorie. În funcţie de valoarea pachetului turistic, limita de despăgubire poate ajunge până la maximum 2.500 Euro, reprezentând contravaloarea maximă a unui pachet turistic achiziţionat în avans sau în totalitate de client. Aceasta limită este mai mult decât acoperitoare în contextul valorilor medii ale pachetelor turistice achiziţionate în străinatate, respectiv 550 Euro/ persoană pentru un pachet turistic de 7 zile  care include transport şi cazare3.  

    ”Ne adresăm turiştilor care îşi doresc ca vacanţa să rămână vacanţă şi să nu fie afectaţi în cazul în care agenţia de turism de la care şi-au achiziţionat pachetul turistic intră în insolvenţă sau faliment. Înţelegem că acest risc poate fi apreciat de turişti ca semnificativ şi, în calitate de asigurător, suntem pregătiţi să îl preluăm în baza estimărilor de risc proprii şi în limitele disponibile”, spune Mihuţ Mărculescu, manager department subscriere în cadrul Gothaer Asigurări Reasigurări.

    Limitele de despăgubire acordate prin acoperirea InsoTRAVEL sunt corelate la nivel individual pentru fiecare poliţă în parte cu valoarea pachetului turistic achiziţionat, fiind însă disponibile turiştilor în funcţie de natura, complexitatea şi dimensiunea activităţii agenţiilor de turism de la care sunt achiziţionate pachetele turistice şi al căror risc de insolvenţă sau faliment se poate asigura. În acest context, la baza acestui produs se află un proces de analiză şi selecţie a riscului extrem de complex desfăşurat de asigurător, în care, în mod permanent, capacitatea de subscriere a acestuia este calibrată pentru a putea asigura acoperirea integrală a răspunderilor asumate.

    “Nu orice turist poate să evalueze corect probabilitatea ca o agenţie de turism să intre în insolvenţă sau faliment aşa că, venind la noi pentru o asigurare InsoTRAVEL, pe lângă faptul că îşi protejează banii plătiţi în avans, scapă şi de tot acest proces de analiză sau selecţie. Evident, fiind vorba de o asigurare, transferul de risc se face în condiţiile în care, conform propriilor analize de risc, posibilitatea apariţiei riscului asigurat rămâne incertă, aleatorie şi viitoare,” a mai precizat Mihuţ Mărculescu.

    “Vorbim de preluarea unui risc cu o incidenţă ridicată manifestată, unde probabil soluţiile disponibile de asigurare existente până la acest moment au fost corelate şi cu gradul de risc ridicat. Rezultatul este o breşă resimtită de client, care din păcate, nu reuşeşte întotdeauna să îşi vadă serviciile achitate protejate 100%. Tocmai de aceea, în funcţie de capacităţile pe care le avem disponibile pentru protejarea clienţilor care îşi achiziţionează acest produs de la Gothaer, garantăm despăgubirea integrală a sumelor avansate de turişti în cazul intrării în insolvenţă sau faliment a agenţiilor de turism de la care şi-au achiziţionat pachetele turistice”, a declarat Anca Băbăneaţă, CEO Gothaer Asigurări Reasigurări.

     

  • LEGENDA revine din din moarte clinică. Revenirea absolut FABULOASĂ a transportatorului, după ce a pierdut 1.000 de camioane

    Compania de transport Edy Spedition, care a intrat în in­solvenţă în 2012, la câteva luni de la decesul fon­da­torului Alin Popa, a achiziţionat recent o flotă de zece camioane noi pentru a extinde flota de transport, potrivit surselor din piaţă. Informaţia nu a fost confirmată de Rovigo, administratorul judiciar.

    După ce în urmă cu 2 ani era o situaţie TRAGICĂ, revenirea este absolut incredibilă. 

    LEGENDA revine din din moarte clinică. Revenirea absolut FABULOASĂ a transportatorului, după ce a pierdut 1.000 de camioane

  • Drama businessului românesc: În opt ani au dispărut afaceri de 13 mld. lei şi 16.000 de angajaţi

    Doar 28 dintre cele mai mari 50 de companii antreprenoriale din 2009, anul în care criza a lovit economia locală, au reuşit să supravieţuiască, iar celelalte 22 de firme sunt fie în insolvenţă, fie în faliment sau sunt radiate. Aceasta este una dintre cele mai dramatice imagini asupra capi­talului privat românesc din ultimul deceniu.

    Dacă Romstrade, Leonardo sau Astral Impex au fost marile insolvenţe ale primilor ani de criză (2009-2010), un alt grup de com­panii româneşti a rezistat perioadei de atunci prin reorganizare, prin vânzare de active, prin procese dure de restructurare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă o insolvenţă ZGUDUIE piaţa. Una dintre cele mai mari companii din România a intrat în INSOLVENŢĂ

    „În acest moment, lucrăm la un proces de reorganizare şi redefinire a modului intern de lucru. Am luat această decizie la nivelul Board-ului Director pentru a ne susţine mai departe ca business şi pentru a ne onora angajamentele faţă de angajaţi, clienţi, parteneri şi furnizori”, precizează reprezentanţii companiei.

    Potrivit acestora, în perioada imediat următoare „ne vom concentra pe reducerea costurilor operaţionale şi optimizarea proceselor interne, menţinând în acelaşi timp competenţele existente în cadrul companiei”.

    Încă o insolvenţă ZGUDUIE piaţa. Una dintre cele mai mari companii din România a intrat în INSOLVENŢĂ 

  • Muşat & Asociaţii extinde structura de conducere

    Cu o experienţă profesională şi managerială bogată, Partenerii nou promovaţi au făcut parte, anterior acestei numiri, din echipa de Managing Associates a firmei.

    Cei patru noi Parteneri sunt: Vlad Cordea, Bogdan Mihai, Bogdan Riti şi Liviu Togan, specializaţi în arii de practică cheie ale firmei.
    Pe lângă promovările la nivelul parteneriatului un număr de cinci avocaţi cu experienţă avansează în ierarhia casei de avocatură, fiind promovaţi în poziţia de Managing Associates, respectiv Dana Buscu (Restructurare & Insolvenţă, Litigii Comerciale), Iuliana Iacob (Arbitraj Internaţional, Litigii Comerciale), Andrei Ormenean (Drept Societar, Fuziuni & Achiziţii), Iuliana Popa (Restructurare & Insolvenţă, Litigii Comerciale) şi Ioana Varga (Litigii şi Arbitraj, Co-Head al biroului regional Muşat & Asociaţii Cluj).

    Alţi doisprezece avocaţi au fost promovaţi în poziţia de Senior Associates şi anume (în ordinea alfabetică): Ana Maria Abrudan, Coralia Alecu, Raluca Alexandru, Mateea Codreanu, Diana Dobromir, Adrian Danciu, Ştefan Diaconescu, Maria Dosan, George Ghitu, Mihai Macovei, Alina Man, Anca Simeria.

    Promovările vizează departamentele de Litigii & Arbitraj, Fuziuni şi Achiziţii, Energie şi Resurse Naturale, Drept Societar şi Comercial, Dreptul Concurenţei, Restructurare şi Insolvenţă şi Drept Penal.

    În urma acestor schimbări, începând cu 1 martie, echipa Muşat & Asociaţii ajunge la un număr de 20 de parteneri şi peste 100 de avocaţi, consultanţi fiscali şi practicieni în insolvenţă.