BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Cum vede mediul de business măsurile din pachetul fiscal şi ce măsuri ar fi necesare pentru continuarea investiţiilor

    Berarii României: Asistăm la cea mai agresivă majorare a taxării

    ► Decizia guvernului de a majora acciza la bere cu 10% în luna august a acestui an, după o creştere de 4,3% în ianuarie, riscă să provoace efecte negative majore pentru industria de profil, în ciuda unui câştig bugetar limitat. La aceasta se adaugă impactul semnificativ al majorării TVA, de la 19% la 21%, dar şi al creşterii acesteia în sectorul ospitalităţii.

    În 31 din cele 41 de judeţe ale României, plus Capitala, există cel puţin o fabrică de bere.

    ► Piaţa berii se poate contracta cu până la 10% în acest an, în condiţiile în care se află deja la minimul ultimilor 20 de ani. Creşterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum şi vine într-un context economic fragil.

    ► Nu credem că un sector sau o economie pot creşte în condiţiile unei predictibilităţi care, în România, nu reuşeşte să depăşească şase luni. Această abordare contraproductivă va avea efecte negative de durată pentru producători, consumatori şi bugetul public, în ciuda aşteptărilor din prezent ale autorităţilor.

    ► În piaţa berii, producţia locală reprezintă în mod constant 97% din consum. În 31 din cele 41 de judeţe ale României, plus Capitala, există cel puţin o fabrică de bere. Totodată, sectorul berii este recunoscut pentru comportamentul fiscal onest, validat de autorităţile din România, cu zero evaziune fiscală pe întregul lanţ de producţie.

    Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism: Pentru a stimula investiţiile trebuie create diferite avantaje fiscale pentru investitori

    ► Principalul impact al creşterii TVA, şi a preţurilor în final, este că se va reduce puterea de cumpărare, mai ales că va creşte şi TVA în HoReCa. Va scădea consumul, ceea ce ne duce inevitabil într-o (mică, sperăm) criză economică. Va afecta practic toate domeniile.

    ► Pentru a stimula investiţiile trebuie create diferite avantaje fiscale pentru investitori. Este greu, taxele au crescut, impozitul pe dividende creşte, deci trebuie create avantaje clare pentru investitori, de tipul reducerilor de taxe.

    Daniel Anghel, country managing partner, PwC România: Politica bugetară şi fiscală trebuie să nu fie o povară pentru economie

    ► Situaţia fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile  au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative şi fiscale frecvente şi fără studii de impact, creşterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea şi dotarea cu tehnologie a administraţiei fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie şi de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului şi deficite tot mai mari, mai greu de finanţat şi, implicit, o stare de nemulţumire a multor categorii sociale.

    ► O mulţime de schimbări afectează şi vor afecta şi mai pregnant lumea şi, implicit, România. Astfel, convulsiile din comerţul global, războiul tarifar, modificarea lanţurilor de aprovizionare, relocarea producţiei, toate au impact asupra industriei europene şi mai ales a celei germane, de care România este dependentă în mare măsură şi trebuie analizate pentru a fi luate acele decizii care, pe termen mai lung, pot sprijini economia românească să se dezvolte.

    ► De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a nevoii de asigura pensii şi asistenţă medicală. Forţa de muncă este sub presiunea AI şi a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp şi vor impune noi competenţe şi, deci, o altă piaţă a forţei de muncă şi un alt model educaţional. 

    ► Politica bugetară şi fiscală trebuie să sprijine aceste demersuri şi nu să fie o povară pentru economie. Toate aceste schimbări necesită o viziune şi, evident, investiţii din fonduri publice, dar mai ales private care trebuie atrase, stimulate pentru a contribui la creşterea economică şi pentru a evita ca România să intre în capcana venitului mediu, adică a stagnării economice.

    Grigore Horoi,  preşedinte, grupul de firme Agricola: Consumatorii vor avea tendinţa să facă economii

    ► Creşterea cu 2 puncte procentuale a TVA, în principiu, nu va avea un impact major, având în vedere că în această perioada cererea depăşeşte cu mult oferta noastră. În general, această ar putea fi estompată prin scăderea marjei la producători şi/sau la comercianţi, în funcţie de politică comercială a fiecăruia.

    ► Pe de altă parte, inflaţia, preţul combustibilului, al energiei şi toată nesiguranţa economică şi politică din acest moment pot afecta psihologic consumul în următoarea perioada.

    ► Consumatorii vor avea tendinţa să facă economii, însă este aproape imposibil de estimat dacă va fi afectată şi categoria noastră.

     

    Ady Hirsch, CEO, Alka Trading Co, unul dintre cei mai mari producători de snackuri, cu două fabrici şi afaceri de 545 mil. lei în 2024

    ► Pentru a încuraja investiţiile în primul rând statul trebuie să creeze un context economic stabil. Oricare investitor caută o stabilitate şi o predictibilitate, altfel va prefera să facă investiţia la un alt loc. În această privinţă, statul trebuie să fie hotărât să scadă deficitul bugetar pentru a demonstra că lucrurile sunt stabile şi sub control, iar modalitatea principală trebuie să fie prin reducerea cheltuielilor. Este şi un mesaj de leadership, că mai întâi se taie cheltuielile şi numai apoi se aplică taxe suplimentare.

    ► O altă măsură pentru a creşte investiţiile ar fi programe de stat care să susţină investiţiile în unităţi de producţie. Deşi pe termen scurt creează încă o presiune asupra bugetului, o astfel de mişcare este extrem de benefică pe termen mediu şi lung, prin crearea locurilor de muncă şi creşterea PIB-ului. Astfel de investiţii aduc mai multe venituri la bugetul statului. Orice economie sănătoasă are nevoie de unităţi de producţie.

    ► Iar orice creştere de TVA va majora preţurile de raft, iar asta va duce la scăderea consumului. Această scumpire este una suplimentară peste câţiva ani consecutivi de scumpiri, care au erodat puterea de cumpărare şi încrederea consumatorilor în viitorul lor economic. Consecinţa este stagnarea sau o creştere foarte timidă a consumului, care deja se vede în România. În domeniul nostru, în primele luni ale anului vedem o creştere foarte uşoară a consumului.

     

    Confederaţia Patronală Concordia: Înţelegem necesitatea echilibrării bugetului, dar soluţia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat

    ► Înţelegem necesitatea echilibrării bugetului şi recunoaştem gravitatea situaţiei fiscale moştenite. Cu toate acestea, soluţia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat şi a cetăţenilor, care au demonstrat rezilienţă şi capacitatea de a genera venituri pentru bugetul naţional, chiar şi în cele mai dificile perioade. Mediul de afaceri românesc a purtat în spate această economie timp de decenii şi a continuat să contribuie masiv la bugetul naţional. Nu este corect ca din nou să fim noi cei care plătim preţul reformelor necesare, în timp ce reformele structurale ale aparatului bugetar rămân superficiale.

    România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate şi durabile.

    ► Recunoaştem experienţa administrativă a premierului Ilie Bolojan şi înţelegem urgenţa măsurilor. Cu toate acestea, abordarea aleasă pune din nou o povară disproporţionată pe sectorul privat, care este deja supraimpozitat şi suprataxat comparativ cu multe ţări din regiune.

    ► România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate şi durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naţionale, în timp ce ineficienţele structurale ale statului rămân nerezolvate. Solicităm consultări clare şi imediate pentru a găsi împreună soluţii care să nu compromită viitorul economic al României.”

    Dinel Boromiz, acţionar Boromir: Creşterea TVA poate duce la stagnarea sau scăderea companiilor din sectorul nostru

    ► Noi sperăm să fie cota maximă de TVA care se aplică în România. Această creştere în general afectează firmele în sensul că unele pot avea stagnare iar altele o mică creştere.

    ► La noi în piaţă tendinţa în ceea ce priveşte consumului este de uşoară scădere.

     

    Daniel Donici, cofondator, Artesana: O colectare mai bună ar aduce venituri suplimentare fără a pune presiune exclusiv pe consumatorii corecţi

    ► Creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, respectiv a cotelor reduse de la 5% la 11% pentru produse ecologice şi de la 9% la 11% pentru alimente în general, va avea un impact direct asupra preţului final la raft.

    ► În mod normal, o majorare de 2% în preţuri poate fi absorbită mai uşor de către consumatori, mai ales într-un context în care inflaţia anualizată în România a fost peste 5% în ultimele luni. Cu toate acestea, contextul economic general contează: cum o veste proastă nu vine niciodată singură – vorbim şi de creşteri de accize, liberalizarea pieţei de energie electrică, precum şi de incertitudini pe lanţurile de aprovizionare, cel mai probabil inflaţia se va menţine la un nivel ridicat anul acesta.

    ► Dacă această majorare de TVA ar fi însoţită de măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale şi de o mai bună colectare a TVA – domeniu în care statul pierde sume importante – atunci, pe termen mediu, efectele negative asupra consumului ar putea fi mai bine echilibrate. O colectare mai bună ar aduce venituri suplimentare fără a pune presiune exclusiv pe consumatorii corecţi şi pe businessurile care îşi plătesc taxele la timp.

     

    Bogdan Tudor, CEO şi fondator, StarTech Team: E uşor să tai. E greu să creşti. Dar exact aici se face diferenţa

    ► La noi se taie bursele olimpicilor! Când mă uit la o parte din miniştrii noştri, văd că o bună parte doar se plâng şi se lamentează. Taie arbitrar, vorbesc în lozinci, se ascund în spatele “grelei moşteniri”. Analizează în loc să facă. Iar adevărul este că economia nu se guvernează cu explicaţii, ci cu profesionişti. Iar aceasta se vede în decizii clare, asumate, care dau direcţie, nu cu haos, schimbări bruşte şi discursuri defensive. Liderii buni pun pe masă un plan. Îl explică. Îl susţin cu cifre.

    ► România are tot ce îi trebuie: oameni muncitori, inteligenţi şi rezilienţi. Dar are nevoie şi de direcţie. De lideri care nu dau vina, ci dau exemplu. Care nu împart, ci inspiră. Care nu se întreabă “cine a greşit”, ci “cum ieşim din asta mai puternici”.

    ► E uşor să tai. E greu să creşti. Dar exact aici se face diferenţa. Cred că e nevoie de competenţă, dar pentru a ajunge aici, e nevoie şi ca majoritatea să acceptăm că e obligatoriu să ne oprim din a-i alege doar pe cei care ne plac sau ne seamănă, ci pe cei care sunt capabili să ne conducă!

     

    Alexandru Dobra, director general, Sorcani: Avem nevoie de predictibilitate fiscală pentru investiţii

    ► Avem nevoie de predictibilitate fiscală, cum să te dezvolţi adică să faci investiţii, să mergi la bănci, care îţi cer previziuni pe cash-flow, când totul se schimbă de la o zi la alta. (…)  Ce se întâmplă la noi este că statul dă drumul cum s-ar zice la gaz pe foc şi pune şi mai mai mare presiune pe mediul antreprenorial.

    ► Creşterea economică a fost datorată consumului, or acest prim pachet va lovi fix acolo, în consum. Nu cred că România mai poate avea creştere economică în acest an, şi dacă o să fie, va fi de ordinul 0,3-0,5 %.

    ► Singurul lucru la care mai sper este să accelereze accesarea de fonduri europene, să se atingă jaloanele din PNRR ca să putem beneficia de aceşti bani. Măsurile la acest moment lovesc direct partea de transporturi TVA / acciză / rovignete, toate pe creştere.

    Radu Timiş jr, CEO, Cris-Tim: Majorarea TVA poate duce la scăderea consumului în termeni cantitativi

    ► Majorarea TVA poate duce la scăderea consumului în termeni cantitativi, sau poate conduce la fenomenul de downtrading, în sensul în care consumatorii să-şi reorienteze consumul spre produse mai ieftine şi de calitate mai slabă.

    ► Consumul anul acesta este anemic. Din perspectiva volumelor vândute, vedem o stagnare la nivelul pieţei, luând în calcul toate canalele de distribuţie. Din perspectivă valorică, sigur că există o creştere, însă în principal pe fondul inflaţiei.

     

    Corina Martin, preşedinte, Asociaţia Patronală RESTO Constanţa: Toţi cei care plătesc salarii, taxe şi impozite şi care reuşesc să facă şi investiţii nu se vor opri aici

    ► În absenţa tichetelor de vacanţă şi cu un TVA mărit, multe locaţii de cazare se întorc să lucreze la negru, iar în zona afacerilor de restaurante se anunţă tot mai multe migrări spre mutarea firmelor în Bulgaria.

    ► De aceea, toţi cei care muncesc 14 ore/zi, care plătesc salarii, taxe şi impozite şi care luptă în fiecare zi, nedrept, cu concurenţa neloială şi totuşi reuşesc să facă şi investiţii nu se vor opri aici.

     

    HORA: Majorarea taxelor ar trebui să fie ultimul instrument utilizat, doar după epuizarea celorlalte soluţii, pentru a proteja mediul de afaceri

    ► HORA susţine intenţia Guvernului României de a asigura redresarea economică a ţării prin măsuri responsabile precum reducerea cheltuielilor bugetare, combaterea evaziunii fiscale şi creşterea veniturilor la buget. Considerăm însă că majorarea taxelor ar trebui să fie ultimul instrument utilizat, doar după epuizarea celorlalte soluţii, pentru a proteja mediul de afaceri, locurile de muncă şi competitivitatea economiei.

    ► Industria ospitalităţii din România, cu aproximativ 23.300 de firme şi 40.000 de unităţi, a traversat perioade extrem de dificile în ultimii ani. După un vârf al cifrei de afaceri de 3,5 miliarde euro în 2019, industria a înregistrat o scădere drastică în anii pandemiei (2,7–2,8 miliarde euro în 2020–2021). Revenirea recentă, cu o cifră de afaceri estimată la 6,5 miliarde euro în 2024, s-a datorat unor eforturi considerabile şi unei politici fiscale relativ stabile, care a permis consolidarea şi dezvoltarea industriei.

    Industria ospitalităţii din România are aproximativ 23.300 de firme şi 40.000 de unităţi.

    ► În realitate, în industria HoReCa, aproximativ 70% din încasări provin din produse cu TVA redus (actual TVA de 9% la mâncare) şi 30% din încasări sunt cu TVA la cota generală de 19%. Această structură face ca TVA-ul mediu efectiv în industrie să fie în prezent de aproximativ 12%. Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare, coroborată cu creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, va ridica TVA-ul mediu la circa 14%, ceea ce reprezintă o creştere efectivă de aproape 17% a poverii fiscale în sector, cu impact semnificativ asupra consumului şi competitivităţii.

    ► România, cu TVA de 9% la mâncare (proiectată la 11%), se situează deja în zona mediană superioară a statelor europene privind TVA-ul aplicat restaurantelor, depăşind ţări precum Italia, Austria, Franţa, Spania, Cehia, Slovacia, Slovenia, Olanda, Bulgaria şi Polonia, care aplică cote de 10% sau mai mici. Creşterea la TVA de 11% la mâncare va amplifica dezavantajul competitiv al industriei româneşti.

    ► Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare va conduce la o creştere a preţurilor pentru consumatorul final cu aproximativ 1,8%. Estimările noastre indică o scădere a cifrei de afaceri cu circa 15% în 2025, până la 5,5 miliarde euro, comparativ cu estimarea de 6,5 miliarde euro pentru 2024. Această diminuare se va datora, pe de o parte, frânării consumului din cauza creşterii preţurilor şi a incertitudinii economice, iar pe de altă parte, creşterii evaziunii fiscale.

  • A venit nota de plată pentru creşterea pensiilor şi salariilor din 2024. Cota TVA standard va creşte de la 19% la 21%, iar TVA la alimente va creşte de la 9 la 11%. Impactul tuturor măsurilor este evaluat la 1,23% din PIB în 2025 şi 3,75% în 2026. Creşterile vor intra în vigoare de la 1 august

    ♦ Avalanşă de creşteri de taxe de la 1 august, nu scapă aproape nicio taxă indirectă, creşte cota standard a TVA de la 19% la 21%, creşte TVA la alimente şi medicamente de la 9 la 11%, iar TVA la cărţi de la 5% la 11% ♦ Din reducerea sporurilor, economiile sunt infime, 600 mil. lei, la fel ca cele din eficientizarea autorităţilor publice locale – 600 mil. lei ♦ 

    După un an 2024 cu creşteri de salarii şi pensii, scutiri, facilităţi şi promisiuni elec­to­rale, guvernul vine cu nota de plată: de la 1 au­gust, intră în vigoare un pachet amplu de măsuri fiscale, care va afecta toate categoriile de populaţie şi aproape toate sectoarele economiei.

    Măsurile vizează atât consumul – prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% şi a TVA redusă la alimente, medicamente, cărţi, energie sau lemne de foc de la 9% sau 5% la 11% – cât şi veniturile individuale, prin introducerea contribuţiei de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 lei net. Guvernul estimează că aceste măsuri vor aduce peste 23 mld. lei la buget în acest an şi peste 76 mld. lei în 2026, într-un efort de reducere a deficitului bugetar care a scăpat de sub control.

    Guvernul a afirmat că întâi va face eco­nomii şi apoi va creşte taxele, dar povara suplimentară pe cetăţeni şi firme din creşterea TVA şi celelalte taxe este de 10 mld. lei. În schimb, reducerile din aparatul administrativ sunt de 600 mil. lei în cazul sporurilor şi 600 mil. lei din eficientizarea administraţiei publice locale. În administraţia locală numărul angajaţilor a crescut cu 50.000 în ultimul deceniu, iar povara suplimentară prin taxe pe cetăţeni şi firme este de zece ori mai mare decât economiile făcute cu chel­tuielile din aparatul administrativ. Din cele 23,3 mld. lei estimate pentru anul 2025, 10,6 mld. lei vor veni din creşterea de taxe, 12,7 mld. lei vor veni din scăderea de cheltuieli, dar cea mai mare scădere de cheltuieli este de fapt scăderea investiţiilor  publice, care va fi de 10 mld. lei în  2025. Nu se ştie când va intra în vigoare pachetul al doilea, ce este sigur este pachetul 1, cel cu creşterile de taxe, accize, şi TVA intră în vigoare în august 2025.

    Economiştii avertizează că impactul asupra consumului şi încrederii în eco­nomie ar putea fi semnificativ, iar efectele se vor vedea în încetinirea creşterii econo­mice. România nu este singura ţară care recurge la astfel de măsuri, dar amploarea şi simultaneitatea lor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea aplicării lor şi capacitatea administraţiei de a le implementa eficient.

    „S-au adus multe argumente care susţin ideea că orice măsură de creştere a taxelor are probabil un impact negativ asu­pra economiei şi probabil că creşterea economică va fi afectată, dar suntem într-o situaţie în care priorităţile în momentul acesta sunt de aşa natură încât se apelează chiar şi la măsuri disperate pentru a reface echilibrul bugetar. Nu este România sin­gura ţară care procedează în felul acesta, cam toate ţările au trecut prin astfel de momente şi practic nu există o soluţie bună care să nu fie însoţită de riscuri şi efecte negative“, a spus pentru ZF analistul Aurelian Dochia.

    Statul mizează şi pe majorarea accizelor la carburanţi, alcool, tutun şi zahăr, dar şi pe introducerea contribuţiei de sănătate (CASS) pentru pensiile care depăşesc 3.000 lei, două măsuri cu un impact combinat de 9 mld. lei în 2026. De asemenea, sectorul bancar şi cel al jocurilor de noroc vor fi vizate de impozite suplimentare. Pentru bănci, guvernul propune o dublare a impozitului supli­mentar, de la 2% la 4%, ceea ce ar aduce venituri de 0,33 mld. lei în 2025 şi 1,3 mld. lei în 2026.

    „Este nevoie de bani de peste tot. Din punctul meu de vedere nu este neapărat un lucru bun. Băncile sunt deja supraimpozi­tate şi a lua încă un impozit de la ele nu este neapărat cea mai eficientă măsură şi cea mai bună. Nevoia aceasta pe termen foarte scurt de bani pe care o are guvernul şi în acelaşi timp nevoia de a arăta partenerilor europeni, cât şi agenţiilor de rating că cresc veniturile bugetare sau sunt aplicate metode care vor creşte veniturile bugetare, înţeleg această măsură, chiar dacă nu mi se pare cea mai inteligentă sau adecvată“, a spus pentru ZF economistul Dragoş Cabat.

    Guvernul vine şi cu măsuri de auste­ritate: reducerea sporurilor, îngheţarea salariilor şi a prestaţiilor sociale, reducerea investiţiilor publice, reformarea compa­niilor de stat şi instituţiilor autofinanţate. Deşi simbolice în unele cazuri, aceste măsuri aduc economii importante: de exemplu, îngheţarea salariilor publice ar aduce 17,8 mld. lei în 2026, cea mai mare economie din toate măsurile analizate.

  • Sindicatul Guvernului atacă dur măsurile Bolojan: Premierul „killer”-eşte din nou

    „Premierul „killer”-eşte din nou: un val de măsuri abuzive care ignoră realitatea şi dorinţa cetăţenilor. Conferinţa de presă susţinută astăzi, la ora 17:00, de premierul României, Ilie-Gavril Bolojan, marchează un nou episod de dispreţ faţă de nevoile şi drepturile oamenilor. Măsurile anunţate nu sunt doar profund greşite, ci autoritare, cinice şi complet rupte de realitate. Premierul României continuă să confunde disciplina bugetară cu dictatura administrativă. În loc să vină cu soluţii reale, ancorate în nevoile comunităţii, a ales din nou calea tăierilor oarbe, a austerităţii mascate şi a deciziilor luate fără consultare publică. Această atitudine de <eu ştiu cel mai bine> a devenit marca aroganţei administrative. Fie că e vorba despre restrângerea unor servicii publice, disponibilizări ascunse sub „optimizare” sau alocări bugetare netransparente, toate deciziile prezentate astăzi sunt un atac frontal la adresa fiecărui cetăţean, transmite sindicatul.

    Conform acestuia,Guvernul Bolojan riscă să transforme modernizarea statului într-un experiment social periculos, cu funcţionari demotivaţi şi cetăţeni împovăraţi fiscal: „Statul trebuie să elaboreze şi să implementeze o reformă în serviciul oamenilor, nu să ceară sacrificii sociale pentru delapidarea bugetului naţional cu 65 de miliarde de lei, într-un an electoral. Partidul domniei-sale a fost la guvernare şi a fost un complice tăcut la acest dezmăţ pe bani publici”.

    „Ce este şi mai grav, mai trist decât ceea ce ne-a anunţat premierul României este faptul că nimeni nu ne poate răspunde la următoarele întrebări:

    – De ce nu vedem reduceri de indemnizaţii pentru membrii tuturor consiliilor de adminsitraţie din companiile/ întreprinderile de stat, naţionale sau locale?

    – De ce nu vedem în acest pachet masura reducerii numărului de membri din consiliile de adminsitraţie din companiile/ întreprinderile de stat, naţionale sau locale?

    – De ce avem încă pensii speciale?

    – De ce nu se respectă rezultatul referendumului naţional privind numărul de parlamentari?

    – De ce nu se reduc indemnizaţiile parlamentarilor?

    – De ce la Guvernul României un demnitar încă cheltuie lunar între 21.000 lei şi 30.000 lei pentru a se deplasa (maşină, şofer, combustibil)?

    – De ce unii angajaţi detaşati, transferaţi, angajaţi la stat pot cumula pensia cu salariul?

    – De ce consideră premierul României că pachetul nostru salarial nu este construit legal şi îl diminuează după pofta inimii în timp ce declară public că indemnizaţiile pentru judecătorii CCR care se pensionează sunt legale? De ce dubla măsură?

    – De ce premierul României nu se atinge de nababii administraţiei publice care au salarii sau indemnizaţii lunare astronomice (de exemplu: Traian Preoteasa, Director General CFR Călători.: ~11 000 €, Traian Halalai, Preşedinte EximBank: ~30 500 €, Marius Dan Şiulescu, Director General Romsilva: ~8 900 €, Bogdan Neacşu, Director General CEC Bank: ~27 000 €, Daniel Istrate, Director STB Bucureşti: ~12 000 €, Director la Salrom: ~8 750 €, Şefa CNI: ~14 200 € etc.)”, arată sindicatul.

    Sindicatul Angajaţilor din Aparatul de Lucru al Guvernului este de părere că România nu are nevoie de dictat, ci de soluţii: „România nu mai are nevoie de reforme mimate şi de ipocrizie instituţionalizată. Adevărata modernizare a statului nu se face cu pumnul în masă şi cu o sabie a tăierilor fluturată haotic peste oameni cinstiţi, ci cu responsabilitate, echitate şi respect pentru contribuabilii şi angajaţii oneşti. Nicio guvernare nu are legitimitatea morală să ceară sacrificii în timp ce refuză să-şi sacrifice propriile privilegii. Atât timp cât luxul din vârful aparatului de stat rămâne neatins, iar cei care au contribuit la dezastrul bugetar sunt protejaţi, niciun român nu trebuie să accepte aceste măsuri. România nu este o organizaţie cu acţionari invizibili, ci o democraţie, iar într-o democraţie, guvernul nu impune, ci serveşte”.

  • Ilie Bolojan: Managerii publici vor avea libertatea de a controla cheltuielile de personal

    Ilie Bolojan a subliniat că responsabilitatea pentru gestionarea cheltuielilor de personal revine fiecărui manager public, fie că este ministru, secretar de stat, şef de agenţie sau conducător al unei primării.

    „Nu există o reţetă unică pentru a ţine cheltuielile sub control şi a le reduce cu o pondere rezonabilă”, a explicat Bolojan.

    Acesta a menţionat că managerii vor putea folosi şi în continuare instrumentele actuale, precum limitarea promovărilor, restricţionarea angajărilor şi controlul sporurilor salariale.

    „Nu dai toate sporurile la maxim dacă ştii că nu ai bani de salarii până la finalul anului”, a exemplificat oficialul.

    În plus, Bolojan a arătat că, dacă nu este posibilă reducerea efectivelor din cauza necesităţii menţinerii personalului, atunci se poate recurge la măsuri temporare pentru păstrarea tuturor angajaţilor până la revenirea la un volum normal de muncă.

    Referitor la cine va impune aceste măsuri, el a precizat că fiecare instituţie are libertatea să decidă şi să ia măsurile necesare pentru a se încadra în bugetul alocat, dar cu o răspundere clară pentru cei aflaţi în poziţii de conducere.

  • Dragoş Anastasiu, vice-premierul pentru reforma statului: Probabil poimâine premierul va ieşi şi va prezenta pachetul fiscal. Suntem cu spatele la zid. Pe 7 iulie trebuie să avem pachetul trecut prin legiferare, riscăm scăderea ratignului României la “Junk”. Suntem în scenariul Grecia 2010

    Vice-premierul Dragoş Anastasiu, însărcinat cu reforma statului, a anunţat marţi seara la o televiziune că probabil poimâine (joi) premierul Ilie Bolojan va ieşi public pentru a prezenta pachetul fiscal.

    O să fie o ordonanţă trenuleţ, suntem cu spatele la zid, pe 7 iulie trebuie să avem trecut pachetul prin legiferare, suntem în situaţia în care riscăm scăderea ratingului la categoria Junk, suntem în scenariul Grecia 2010, a menţionat Anastasiu.

    În piaţa financiară se discută despre avertismentul dat de Fitch autorităţilor de la Bucureşti săptămâna trecută, când s-a întâlnit inclusiv cu premierul Ilie Bolojan, prima agenţie de rating care va anunţa pe 15 august cum se poziţionează faţă de România – menţine ratingul sau îl reduce la categoria Junk.

    Guvernul Bolojan trebuie să aprobe repede un pachet fiscal credibil, care să producă imediat rezultate în sensul creşterii de taxe şi impozite şi reducerii de cheltuieli.

    Guvernul Bolojan nu mai are timp pentru a lua măsuri care să producă rezultate fără un impact imediat şi major.

    Dacă liderii coaliţiei s-au înţeles în privinţa creşterii accizelor, taxelor mai mari la jocurile de noroc, impozitării suplimentare a băncilor (cel mai probabil se va majora de la 2% la 4% taxa bancară), creşterii impozitului pe proprietate, creşterii impozitului pe dividende la 16%, discuţia cea mai tensionată este în continuare legată de majorarea TVA de la 19% la 21%, măsură care continuă să nu fie agreată de preşedintele Nicuşor Dan, care a semnat o hârtie în campania electorală că în timpul mandatului lui nu va creşte TVA.

    Dar fără creşterea TVA de la 19% la 21% la toate produsele nu prea se acoperă gaura bugetară de 30 de miliarde de lei.

    Discuţiile între liderii coaliţiei vor continua şi miercuri, şi joi.

    În acest timp, sindicatele de la stat – ANAF, Sănătate, Statistică – au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva reducerii sporurilor şi a altor câştiguri salariale.

  • Crezi că Preşedintele Nicuşor Dan şi Guvernul Ilie Bolojan înţeleg nevoile de Apărare ale României? | SONDAJ ALEPH NEWS

    SONDAJ – Crezi că Preşedintele Nicuşor Dan şi Guvernul Ilie Bolojan înţeleg nevoile de Apărare ale României?

    Votează la finalul articolului.

    AI FOST DE ACORD că:

    • NU eşti pregătit să trăieşti într-un teritoriu anexat de Rusia lui Putin (77%)
    • Bugetul pentru Apărare trebuie să crească la 10% din PIB (54%)
    • Trebuie să ne bazăm pe Europa pentru securitatea României (65%)

    Răspunde pe site-urile stiupecelumetraiesc.ro, alephnews.ro, zf.ro, stiu.alephnews.ro la finalul fiecărui articol. Poţi vota şi pe toate paginile de social media – Instagram @alephnews, @stiupecelumetraiesc, @stiuoficial şi @ziarul.financiar, la story, YouTube Aleph News, ZF, TikTok, X, LinkedIn şi Telegram @alephnews.

    Răspunsul tău va fi dezbătut MIERCURI, 2 iulie, de Adrian Sârbu, Hofi şi Nemo, la ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC! De la 22:00, pe Aleph News!

     

  • Începe austeritatea la stat: Guvernul Bolojan a reintrodus în şedinţa de Guvern plafonarea la 300 de lei a sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare. Unii angajaţi din sectorul public ar putea pierde 800 de lei în fiecare lună

    Guvernul condus de Ilie Bolojan are astăzi o nouă şedinţă de guvern, iar pe ordinea de zi se află reducerea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare la 300 de lei pe lună brut, faţă de momentul actual când este de 15% din salariul de bază, sau maxim 1.500 de lei brut.

    Astfel, un angajat din sectorul public care primeşte un astfel de spor de 1.500 de lei lunar se poate aştepta să câştige cu aproximativ 800 de lei mai puţin, după reţinerea contribuţiilor şi a impozitelor.

    Joi, Executivul a prezentat ordonanţa de urgenţă, însă nu a adoptat-o atunci, fiind în primă lectură. Şedinţa decisivă pentru viitorul sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare se decide astăzi începând cu ora 16:00.

    Primele măsuri de austeritate din Guvernul Bolojan: Sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare va fi plafonat la 300 de lei, iar impactul estimat este de 1,35 miliarde de lei în 2025

    Totodată, Guvernul analizează şi reformarea ANAF, în contextul în care de la instituţie se aşteaptă să aducă cât mai mulţi bani la buget. Mulţi din angajaţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală beneficiază şi ei de sporul pentru condiţii vătămătoare.

    Vedeţi mai jos agenda completă a şedinţei de Guvern de astăzi:

    „PROIECTE DE ORDONANŢE DE URGENŢĂ

    1. PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice

    2. PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind abrogarea articolului 3 alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului XIV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, reorganizarea activităţii acesteia, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

  • De ce PNL nu a propus nici măcar o singură femeie în Guvern ca ministru? Ce răspunde Bolojan

    Ilie Bolojan a fost tras la răspundere de o jurnalistă pentru lipsa totală a femeilor de pe lista de propuneri a PNL pentru Guvern.

    „PNL trebuie să încurajeze ca oamenii performanţi, femei sau bărbaţi, să fie susţinuţi, să li se creeze culoare”, a declarat premierul.

    El a adăugat că, în procesul de selecţie, „a fost important să propunem oameni competenţi, a contat mai puţin ce sunt”.

  • Ilie Bolojan: Anastasiu aduce expertiză, Ionuţ Dumitru e un sprijin esenţial pentru reforme

    În cadrul unei conferinţe de presă susţinute vineri la Guvern, Prim-ministrul Ilie Bolojan a răspuns acuzaţiilor de politizare a funcţiilor publice, invocând meritocraţia drept principiu care va ghida administraţia. Întrebat de jurnalişti despre recentele numiri controversate, precum Dragoş Anastasiu în funcţia de vicepremier şi economistul Ionuţ Dumitru în echipa sa de consilieri, Bolojan a oferit explicaţii punctuale.

    „Îl cunosc pe Dragoş Anastasiu. Cred că este un om care a dovedit că în sectorul privat a gestionat proiecte importante şi are expertiza necesară pentru a aduce un pachet de reforme pe digitalizare, debirocratizare şi simplificare. Rezultatele muncii lui vor arăta dacă propunerea a fost bună sau nu”, a declarat Bolojan.

    În acelaşi timp, premierul a anunţat că primul său consilier onorific este Ionuţ Dumitru, economist cunoscut şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. „Sper să fie un sprijin important şi pentru mine şi pentru Guvern în reformele economice pe care le pregătim”, a spus Bolojan.

    El a subliniat că nu toate numirile sunt făcute direct de el, dar că „fiecare partid şi fiecare om se poate califica sau descalifica prin oamenii pe care îi susţine”.

    Bolojan a insistat însă că „grăsimea politică” va fi eliminată şi că schimbările reale vor deveni vizibile odată cu limitarea numărului de secretari de stat şi consilieri.

  • Bolojan: Guvernul suspendă pentru 6 luni iniţierea de noi licitaţii pentru investiţiile naţionale

    Bolojan a explicat că această măsură este necesară pentru a evalua şi prioritiza toate investiţiile României, nu doar pe cele cu fonduri europene.

    „Acest lucru se va face în următoarele luni pentru a putea asigura finanţarea investiţiilor”, a declarat premierul.

    Moratoriul va bloca începerea de noi licitaţii şi va opri pe cele deja demarate, dar fără oferte finalizate. Asta le va permite autorităţilor să aleagă „proiectele pe care şi le permit, care pot fi finalizate rapid şi care au un impact pozitiv în comunităţi”.

    Această pauză nu se aplică proiectelor finanţate din fonduri europene. Dimpotrivă, acestea vor fi accelerate.

    „Trebuie urgentate, trebuie finalizate toate apelurile care nu sunt finalizate, trebuie accelerate lucrările, procedurile, în aşa fel încât să urgentăm investiţii pentru a putea face absorbţia”, a subliniat Bolojan.