Tag: galerie

  • Un Brancusi necunoscut, scos la vanzare in Bucuresti

    Ca sa coboram in graba pe Pamant, va vestim ca totul aici are un
    pret: impromptu-ul brancusian costa 20.000 de euro.

    Tablourile prezente in expozitia “Les Artistes roumains et l’Ecole
    de Paris”, deschisa pana la 31 ianuarie 2011 la galeria Colors Art,
    apartin unor nume de referinta ale picturii romanesti si, fara sa
    fie capodopere, ilustreaza un stil caracteristic sau un moment
    semnificativ de creatie, ceea ce le indrituieste preturile, uneori
    foarte indraznete (iata doar cateva exemple: Marcel Iancu, 60.000
    de euro, Victor Brauner – 18.000, Jacques Hérold – 15.000).

    Detalii pe
    Ziarul de Duminica
    .

  • Galerie de arta subterana la New York

    Cum amenajarea unei expozitii de arta intr-un asemenea loc este
    ilegala, artistii organizatori sunt zgarciti cu detaliile despre ea
    si despre cum se ajunge in acel loc. Cei ce au avut ideea
    Underbelly Project sunt doi artisti stradali, care si-au prezentat
    proiectul sub pseudonime, Workhorse si PAC, primul dintre ei deja
    consacrat in domeniu, iar celalalt cunoscut doar cititorilor de
    bloguri dedicate artei urbane. Acestia au ales statia de metrou de
    mult abandonata descoperita de PAC cu ajutorul unui explorator
    urban, care i-a propus-o lui Workhorse, artist atras de spatiile
    parasite, pentru a pastra ceva din spiritul existent inainte ca
    lucrarile de arta stradala sa ajunga sa fie luate de acolo de cei
    care cauta sa scoata bani de la colectionari. Odata luata hotararea
    crearii galeriei, cei doi au dat sfara in tara, invitand alti
    artisti stradali.

    Printre cei rugati sa participe la transformarea statiei abandonate
    intr-o expozitie s-au numarat in special artisti americani, dar si
    din alte zone ale lumii, in special din Europa. Chiar si celebrul
    Banksy a fost rugat sa li se alature, dar a refuzat,
    transmitandu-le ca nu doreste sa-si asume riscul. Pe lista
    artistilor cunoscuti au dat curs invitatiei se numara Ron English
    (cea mai recenta lucrare a lui s-a vandut pentru suma de 200.000 de
    dolari), Swoon, Revok ori Patrick McNeill, care face parte dintr-o
    grupare de profil in Brooklyn, Faile.

    Fiecare artist a avut doar patru ore la dispozitie sa-si termine
    opera, nevoit sa lucreze doar cu materialele cu care venise si
    neputand sa se duca sa ia altele daca i se terminau. La proiect au
    luat parte in total 103 de artisti stradali, dintre care multi au
    pictat direct pe peretii galeriei improvizate.

  • De vizitat: Galeria artistului necunoscut

    Galeria de la Londra a fost deschisa in octombrie anul trecut,
    iar prima expozitie s-a bucurat de un mare succes, artistii
    participanti fiind invitati sa expuna si la galeria Tate Modern din
    capitala Marii Britanii, precum si la Muzeul Agnelli de la
    Torino.

    Exponatele sunt creatii ale unor oameni talentati, dar despre care
    in lumea artei nu se crede ca ar putea marca istoria culturii.
    Printre cei o suta de artisti care expun la Museum of
    Everything
    , gazduit in cladirea unui vechi studiou de
    inregistrari si devenit o atractie a Londrei, inregistrand la prima
    expozitie circa 35.000 de vizitatori, se numara indianul Nek Chand,
    angajat in domeniul infrastructurii, ce a reciclat diverse obiecte
    gasite din care a confectionat un adevarat regat de figurine, sau
    rusul surdo-mut Aleksandr Pavlovici Lobanov, ce picteaza
    autoportrete unde se prezinta in chip de erou al revolutiei.

    Creierul din spatele galeriei rebele, James Brett, sustine insa ca
    acestia merita toata atentia, chiar daca sunt doar artisti amatori.
    Fiecare expozant invitat sa participe cu lucrari de catre James
    Brett are la dispozitie propria sala in care sa se
    desfasoare.

    Museum of Everything expune acum o noua colectie de lucrari care va
    putea fi admirata pana pe data de 24 decembrie a acestui an,
    colectie invaluita in mister. Succesul avut cu primul eveniment si
    ideea de galerie de obiecte neconventionale au atras insa si
    artisti consacrati, cum ar fi celebrul Damien Hirst, care i-a
    imprumutat institutiei una din operele sale, o diorama cu rozatoare
    impaiate ce inchipuie niste dandy, expusa in sala dedicata
    taxidermistului si artistului autodidact Walter Potter.

  • De ce mor galeriile de arta

    Printre cafenelele si restaurantele din Dorobanti unde vine „lumea buna” din Bucuresti, in vila impunatoare de pe Aleea Alexandru care gazduieste Institutul Cultural Roman (ICR), doi tineri discuta despre arta.

    Amandoi sunt in elementul lor, pentru ca studiaza arta plastica la Universitatea din Bucuresti, iar discutia a pornit de la o dezbatere initiata chiar de ICR, sub un titlu mai degraba razboinic: „Arte martiale la ICR – Galere, galerii, piraterii: De ce apar si dispar galeriile de arta?”

    Insa Razvan Istrate si Monica David, cei doi studenti, spun ca au venit in aceasta zona, familiara mai degraba amatorilor de masini de lux si restaurante exclusiviste, pentru a intelege de ce se inchid galeriile de arta.

    „Mergeam in fiecare luna la evenimentele organizate la Galeria Noua si am fost foarte dezamagiti cand am auzit ca s-a inchis, mai ales ca reusise sa adune in jurul ei o comunitate de tineri interesati de domeniu”, povesteste Razvan.

    In incaperea-muzeu de la Institutul Cultural Roman, unde peste o suta de tineri au venit sa asiste la dezbateri, s-au aflat cinci galeristi si fosti galeristi de arta contemporana, adica aproximativ jumatate dintre cei care exista intr-un oras cu peste doua milioane de locuitori. Spre comparatie, Praga, cu 1,2 milioane de locuitori, are de zece ori mai multe – 120.

    „Panica este nejustificata, caci galeriile care au disparut sunt putine si au un profil special, ele nefiind neaparat comerciale, ci bazandu-se pe suportul unui sistem institutional”, sustine Erwin Kessler, critic de arta.

    Cu toate acestea, numarul galeriilor de arta scade pe zi ce trece, numai anul acesta inchizandu-se doua dintre ele (Galeria Noua si Galeria HT003).

    „Comparativ cu perioada interbelica, in Bucuresti mai exista numai 30% din suprafata expozitionala”, sustine Mihai Oroveanu, directorul Muzeului National de Arta Contemporana.

    Piata galeriilor de arta este de fapt impartita in mai multe categorii – spatii pentru expozitii, unde vanzarea lucrarilor se face din expozitie (Simeza, Galateca sau Apollo), spatii unde pe langa expozitii temporare exista si magazine cu vanzare (Orizont sau Caminul Artei), galeriile Uniunii Artistilor Plastici (unde pot expune si vinde numai membrii Uniunii) si galeriile de arta contemporana, specializate pe un anumit domeniu (pictura, arta digitala, fotografie, new media), cum ar fi Galeria H’Art, Galeria Anaid Art sau Galeria Posibila. Exista pe de alta parte si galerii non-profit, precum Streetwise Gallery sau Loading Gallery.

    Disparitia galeriilor de arta, tocmai intr-un moment in care cererea de arta incepea sa creasca, are explicatii cat se poate de prozaice, dupa parerea celor implicati: neintelegeri cu secretare si directori, certuri intre artisti, retrocedari, dar si dezinteres din partea autoritatilor.

    „Dupa luni intregi de demersuri in care am solicitat prelungirea contractului, la sfarsitul lui 2007, directorul departamentului de cultura din Primaria Generala, Marius Paunita, mi-a transmis prin secretara sa ca vom continua colaborarea, incredintandu-ne ferm ca putem sa ne definitivam programul pe 2008. Dar cererile mele de a ni se trimite un contract scris nu au mai primit nici un raspuns”, spune Aurora Kiraly, fost director la Galeria Noua.

    Intre timp, in luna februarie, Kiraly a primit un telefon de la contabila-sefa de la Muzeul de Arta al Municipiului Bucuresti, care ii soma sa paraseasca spatiul. Cum nu fusese informata oficial, Aurora Kiraly a apelat din nou la Marius Paunita. „L-am intrebat, intre altele, ce a insemnat mesajul favorabil din luna decembrie. Raspunsul lui a fost ca nu el mi l-a transmis, ci secretara sa si-a luat libertatea sa imi dea acel raspuns, din proprie initiativa”.

    Prin urmare, contractul cu Galeria Noua nu a fost prelungit, Primaria considerand ca in contextul lipsei acute de spatii de expunere, spatiul va fi restituit Muzeului Municipiului Bucuresti, institutia careia i-a apartinut initial.

    Astfel, dupa sapte ani de activitate, zeci de evenimente si expozitii si aparitii in presa internationala, Galeria Noua si-a incheiat misiunea prin evenimentul Collecting Collectors, o expozitie pentru colectionari si colectiile lor, organizata de Anca Benera si Stefan Tiron.

    Si soarta Galeriei HT003 a depins tot de o retrocedare. „Disparitia a fost un accident, a venit un proprietar si si-a luat proprietatea inapoi. Oricum tot la inchidere s-ar fi ajuns, pentru ca nu reuseam sa echilibram cheltuielile cu veniturile”, spune Theodor Graur, care pana anul acesta a fost director al galeriei.

    De fapt, fie ca vorbim despre o galerie privata sau de una non-profit, in cele din urma totul se rezuma la partea financiara. Principiul dupa care functioneaza o galerie este simplu, identic cu cel care guverneaza activitatea unei companii. Fiecare galerie are un portofoliu de artisti pe care ii promoveaza, dar si un portofoliu de colectionari care achizitioneaza constant lucrari. Mai exact, in general, 10% din clienti aduc 90% din profit.

    „Dintre cei 12 artisti pe care ii reprezint, patru sau cinci traiesc exclusiv din vanzari. Cand am pornit galeria, bugetul unei expozitii era de 150 de euro, iar acum a ajuns la 3.000-4.000 de euro. Insa o temere constanta pe care am avut-o de la inceput a fost aceea ca vom fi nevoiti sa inchidem”, spune Dan Popescu, managerul Galeriei H’Art. Galeria H’Art are in portofoliu artisti contemporani cunoscuti, precum Gili Mocanu sau Anca Benera.

    Si Matei Caltia, manager la Galeria Posibila, subliniaza importanta managementului.

    „Pana la urma, cel mai important este sa ajungi la o constanta in vanzari, sa treci cat mai multi artisti de nivelul de profitabilitate. Suntem 3-4 oameni in galerie si deja am inceput sa ne punem problema sa cumparam lucrari. In fiecare an sunt 2-4 lucrari pe care le achizitionez”, spune Caltia.

    Cel mai bine vandut artist al Galeriei Posibile este Stefan Caltia, care isi vinde lucrarile cu 7.000- 8.000 de euro.

    Daca activitatea galeriilor private este guvernata de principii economice, cei care conduc galeriile non-profit par descurajati sa lupte pentru fonduri.

    „Mai devreme ma intreba Dan Popescu de ce nu recurg la multele fonduri UE existente, insa aceasta e o munca ce devine greoaie si dificila daca nu e sustinuta si pe cale oficiala“, spune Aurora Kiraly. „Dar n-are rost sa te plangi si sa astepti ajutor de la stat, pentru ca nu vine niciodata“, replica Diana Dochia, director Galeria Anaid Art.

    La Anaid Art, cel mai bine vanduti artisti sunt Sorin Tara, Alexandru Radvan sau Andras Szabo, pentru sume care variaza intre 1.500 si 3.500 de euro.

    Pe de alta parte, specialistii in piata artei sustin ca disparitia galeriilor este cauzata si de disputele din cadrul comunitatii artistice. „Uniunea Artistilor Plastici n-a aparut, in 1950, dintr-o nevoie a obstii artistice, ci ca institutie de control al acelei comunitati. Or, disparitia de acum a galeriilor nu e determinata de actiunile statului, ci de animozitatile din lumea artei, de artistii care saboteaza sistemul“, sustine Mihai Oroveanu, fara a furniza detalii.

    Intre timp, Razvan si Monica, sau altii ca ei, asteapta momentul in care in Bucuresti vor exista macar jumatate din spatiile expozitionale din Praga sau din Budapesta. Cu toate ca sunt multi care sustin ca in jurul galeriilor se formeaza o comunitate de tineri interesati de arta, galeristii spun ca lipsa de interes si de educatie a publicului este o problema reala, care trebuie depasita prin actiuni inteligente de marketing.

    „Galeristii bucuresteni se afla intr-o faza de pionierat: adevarata intrebare nu e de ce n-avem fonduri, ci de ce la noi arta contemporana nu suscita interesul publicului“, afirma Theodor Graur. „Multi nu stiu sa citeasca un anumit tip de imagine. Oamenii care imi intra in galerie, de patru ani incoace, s-au obisnuit cu stilul, dar stiti cum e: daca ii dai omului ciorba tot timpul, n-o sa guste icre negre“, completeaza Diana Dochia.

  • Aggiornamento la Roma

    Galeria Gagosian, deschisa de catre milionarul american Larry Gagosian, considerat cel mai influent distribuitor de arta din lume, se afla pe aceeasi strada cu muzeul de arta contemporana al orasului, inchis de patru ani de zile pentru renovare. Milionarul american mai detine galerii de arta la Londra, New York si in Beverly Hills, iar Roma l-a atras, dupa cum marturiseste, pentru ca este „gigantul adormit“ al artei moderne. Demersul lui Gagosian a fost salutat inclusiv de administratia muzeelor de arta din Roma, seful acesteia, Claudio Strinati, fiind de parere ca orasul expune un numar mare de opere renascentiste si clasice si tinde, in mod gresit, sa lase arta contemporana sa fie expusa doar la Milano, Venetia si Torino. Galeria Gagosian, la a carei deschidere au participat celebritati din lumea artei, a filmului si a modei, va fi condusa de catre Pepi Marchetti Franchi, un director cu experienta, care a lucrat anterior la Muzeul Guggenheim din New York.