BusinessMagazin

Tag: fructe

  • Unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din lume se află în România. Vezi aici unde se află

    Muzeul Astra din Sibiu este cel de-al doilea muzeu în aer liber din lume, ca mărime.  Acesta deţine mai mult de 300 de clădiri, precum şi mori de vânt, mori de apă, prese gigantice pentru vin, fructe şi ulei, forje şi structuri hidraulice, cu stiluri arhitecturale din mai multe părţi ale României. Muzeul a fost deschis in 1967, iar în 1989 se adaugă sectorul monumentelor de utilitate publică şi socială (biserică, şcoală, cârciumă, popicărie). Suprafaţa totală a acestuia este de 96 de hectare şi aproximativ 16.000 de piese sunt expuse în muzeu sau în interiorul clădirilor.

    Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” este situat în pădurea Dumbrava, la 3 km de Sibiu, iar clădirile sunt expuse in jurul a două lacuri artificiale. Printre case se găsesc peste 10 km de alei

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din lume se află în România. Vezi aici unde este situat

    Muzeul Astra din Sibiu este cel de-al doilea muzeu în aer liber din lume, ca mărime.  Acesta deţine mai mult de 300 de clădiri, precum şi mori de vânt, mori de apă, prese gigantice pentru vin, fructe şi ulei, forje şi structuri hidraulice, cu stiluri arhitecturale din mai multe părţi ale României. Muzeul a fost deschis in 1967, iar în 1989 se adaugă sectorul monumentelor de utilitate publică şi socială (biserică, şcoală, cârciumă, popicărie). Suprafaţa totală a acestuia este de 96 de hectare şi aproximativ 16.000 de piese sunt expuse în muzeu sau în interiorul clădirilor.

    Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” este situat în pădurea Dumbrava, la 3 km de Sibiu, iar clădirile sunt expuse in jurul a două lacuri artificiale. Printre case se găsesc peste 10 km de alei

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Agricultori români nu mai cultivă grâul, porumbul sau legumele româneşti în schimbul culturilor exotice

    Mulţi agricultori români au renunţat la tradiţionalele culturi ca grâul, porumbul sau legumele româneşti în schimbul culturilor exotice. Unii au început afacerea chiar cu investiţii minime de doar 50 lei.

    De exemplu, unul din producători cultivă fructe Goji, un antioxidant foarte puternic bogat în vitamina A, alt cultivator a optat pentru un fruct exotic ca aronia bogat în vitamina C. De unde poţi face rost de asemenea fructe uimitoare, aflaţi în articolul următor.

    Acum patru ani acest gospodar a investit doar 50 de lei in cultura de goji. Semintele au dat roade si au prins radacini bune in pamant romanesc, relatează stirileprotv.ro
    Reporter: “Unde vindeti fructele?”

    Ioan Florea, producator goji: “Le vand in piata, cunostinte, prieteni.”
    Reporter: “In strainatate exista cerere?”
    Ioan Florea, producator goji: “Exista! M-a sunat un coleg de facultate, Miguel, din Peru si am ras ca nu pot sa trimit in Peru fructe goji.”

    Producatorul roman vinde goji in pietele noastre cu 30 de lei kg, fara sa le mai usuce. Cererea este insa foarte mare pentru ca tot mai multi romani au aflat de virtutile acestui fruct exotic: are un continut bogat in vitamina A si antioxidanti si este o buna sursa de fibre. Goji se folosesc in industria farmaceutica.

    Ioan Florea, producator goji: “Fructele sunt rosii, zemoase si au o tenta amaruie la inghitire.”
    Ne mutam in sudul tarii, la Bustuchin, in Gorj. Sotii Croitoru cultiva aronia, un fruct ce seamana izbitor cu afinele, dar este mult mai bogat in vitamina C si antioxidanti.

    Cultivatoare: “Ia uitati, astea sunt aproape de coacere.”
    Dumitru Croitoru, cultivator de aronia: “Se anjunge la o productie pe planta intre 10 si 17 kg.”
    Reporter: “Si pretul unui kilogram?”

    Dumitru Croitoru: “Pleaca de la doi euro si ajunge si la 10 euro.”

  • Fermierul care vinde legume şi fructe de 4 milioane de lei: „Nu am timp să vând şi altor supermarketuri”

    Fermierul Marin Hagiu vinde 150.000 de salate pe an, iar cel mai mare profit îl scoate din florile pe care le trimite la Carrefourşi în pieţe. El şi-a deschis porţile fermei din Adunaţii Copăceni, comună aflată la 24 de kilometri de Bucureşti, pentru cei care doresc să cunoască mai multe despre viaţa de zi cu zi a unui producător de legume.

    Ne-a primit pe proprietatea sa cu ospitalitatea tipic românească a omului simplu de la ţară. ,,Lucrez cu Carrefour de 16 ani şi doresc ca această colaborare să continue”, declară legumicultorul care cultivă roşii, ceapă, ardei gras, salată, sau fructe.  dar are şi o livadă de 15.000 mp cu pomi fructiferi. El a investit 100.000 de euro în 20 de solare, precizând că ,,investiţia a fost făcută treptat, iar profitul a fost pe măsură”. În 2015 fermierul a vândut de 4 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 ( 3,2 milioane de lei), conform informaţiilor Ministerului Finanţelor. Anul trecut, Hagiu a realizat un profit de 640.000 de lei.  Despre profit, s-a limitat la a spune că ,,a fost mereu mulţumit de ceea ce a câştigat”.

    Toată producţia fermei este pusă pe rafturile magazinelor Carrefour din Bucureşti. ,,Nu am timp să vând şi altor supermarketuri şi nu îmi doresc să mă extind, pentru că atunci când faci asta, pierzi”, a declarat fermierul

    Tot mai mulţi producători ca el au început să colaboreze cu retailerul francez, povesteşte Hagiu. După spusele sale ,,nu este uşor să rezişti într-un supermarket ca producător, pentru că trebuie să ai în permanenţă bani pe care să-i rulezi”.  Suprafaţa de 12.500 de metri pe care acesta cultivă legume este moştenită de la părinţii săi, iar livada  sa cu 3.000 de cireşi pitici se întinde pe 15.000 de metri pătraţi, dar fermierul afirmă că ,,anul acesta am vândut doar 500 de kilograme de cireşe, pentru că recolta a fost distrusă de vremea rea”.  Te-ai fi gândit că o asemenea proprietate ar avea nevoie de paznici, dar legumicultorul spune că ,,nu se fură aici şi nu am nevoie de pază”.

    Spune că are zece muncitori, pentru că ,,lumea nu mai vrea să muncească, iar tineretul nu vrea să se implice. Baza muncitorilor suntem eu şi familia mea”. Modest, Hagiu adaugă ,,trebuie să fie cineva şi la munca de jos”.

    Când a venit vorba de fonduri europene, Hagiu a declarat că ,,aş fi vrut să iau, dar sunt prea greu de obţinut”şi adaugă că reţeaua franceză de retail nu i-a oferit niciun ajutor financiar, dar nici nu a cerut.  ,,Cu subvenţiile de la stat este foarte greu, pentru că primim din ce în ce mai puţine. Ajutorul de la stat pentru micii antreprenori este aproape inexistent”, mai spune legumicultorul.

    Legumele culese sunt ţinute într-o hală de 150 de metri pătraţi, cu temperatură controlată, care l-a costat 50.000 de euro, iar iarna încălzeşte serele cu motorină, „dar este foarte scumpă”.
     

  • Cum recunoşti pepenii roşii ”injectaţi”

    Căldura de afară ne face să poftim la fructe răcoroase, care ne şi hidratează. Şi cum vara a sosit deja, unele dintre cele mai căutate fructe de sezon sunt pepenii.

     Atenţie! Unii pepeni pot fi injectaţi cu substanţe care accelerează creşterea şi coacerea.

    Este indicat sa consumăm pepeni verzi cumpăraţi din surse sigure. Una dintre substanţele folosite de-a lungul ultimilor ani, pentru a creşte şi a coace miezul pepenilor este Forchlorfenuron.

    Vei aici cum recunoşti pepenii roşii ”injectaţi”!

  • Aţi auzit de vinul albastru? În scurt timp îl veţi găsi prin magazine

    Vinificatorii au ales ciorchini de struguri roşii şi albi din regiunea Basque, Spania, şi i-au amestecat în colorant alimentar, nuanţa indigo, şi antocian (pigment din sucul plantelor ce oferă fructelor culoarea roşie, violet sau albastră), pentru a crea un vin revoluţionar într-o nuanţă surprinzătoare de safir.

    Potrivit mymodernmet.com, podgoriile Gik sunt în majoritate localizate în La Rioja, Zaragoza, León şi Castilla-La Mancha, dar compania susţine că locaţia şi varietăţile de struguri nu sunt importante – ceea ce contează sunt oamenii din spatele produsului albastru, incluzând aici atât cultivatorii, cât şi vinificatorii.

    Totuşi, producătorii preferă să renunţe la terminologia oficială a industriei, referindu-se la ei cu termenul “vinificatori” în loc de “creatori”.

    Antreprenorii inovatori au toţi în jur de 20 de ani şi nu au niciun fel de calificare atestată în comerţul cu vin, deşi şi-au petrecut doi ani în colaborare cu Universitatea din regiunea Basque pentru a perfecţiona reţeta vinului albastru, potrivit Mediafax.

    În afară de factorul şoc, tinerii au ales culoarea albastru datorită simbolisticii, în special pentru faptul că această nuanţă “reprezintă mişcare, inovaţie şi infinit. Este, de asemenea, o culoare frecvent asociată cu schimbarea”.

    Aspectul este unul radical, dar gustul este delicios. Se presupune că este mai dulce decât vinul roşu sau alb normal, chiar dacă nu conţine zahăr. Fiecare sticlă conţine 11.5% alcool şi costă aproximativ 11 dolari, deşi momentan produsul nu este disponibil în Statele Unite.

    Totuşi, Spania, Franţa, Regatul Unit, Olanda şi Germania pot comanda vinul online.

  • Cât de periculoase sunt pungile de plastic pe care le folosim zilnic la cumpărături

    Sacoşele de plastic nu sunt bune pentru transportul alimentelor.

    Plasticul tinde să capteze hidratarea şi prospeţimea fructelor şi legumelor. S-a demonstrat ştiinţific că produsele care sunt stocate în pungi de plastic tind să absoarbă toxinele folosite în fabricarea pungilor, informează livestrong.com.

    Toxinele din plastic pot duce la dezechilibre hormonale, probleme cu sarcina şi alte tipuri de probleme de sănătate, vizibile în timp.

  • Aţi auzit de vinul albastru? În scurt timp îl veţi găsi prin magazine

    Vinificatorii au ales ciorchini de struguri roşii şi albi din regiunea Basque, Spania, şi i-au amestecat în colorant alimentar, nuanţa indigo, şi antocian (pigment din sucul plantelor ce oferă fructelor culoarea roşie, violet sau albastră), pentru a crea un vin revoluţionar într-o nuanţă surprinzătoare de safir.

    Potrivit mymodernmet.com, podgoriile Gik sunt în majoritate localizate în La Rioja, Zaragoza, León şi Castilla-La Mancha, dar compania susţine că locaţia şi varietăţile de struguri nu sunt importante – ceea ce contează sunt oamenii din spatele produsului albastru, incluzând aici atât cultivatorii, cât şi vinificatorii.

    Totuşi, producătorii preferă să renunţe la terminologia oficială a industriei, referindu-se la ei cu termenul “vinificatori” în loc de “creatori”.

    Antreprenorii inovatori au toţi în jur de 20 de ani şi nu au niciun fel de calificare atestată în comerţul cu vin, deşi şi-au petrecut doi ani în colaborare cu Universitatea din regiunea Basque pentru a perfecţiona reţeta vinului albastru, potrivit Mediafax.

    În afară de factorul şoc, tinerii au ales culoarea albastru datorită simbolisticii, în special pentru faptul că această nuanţă “reprezintă mişcare, inovaţie şi infinit. Este, de asemenea, o culoare frecvent asociată cu schimbarea”.

    Aspectul este unul radical, dar gustul este delicios. Se presupune că este mai dulce decât vinul roşu sau alb normal, chiar dacă nu conţine zahăr. Fiecare sticlă conţine 11.5% alcool şi costă aproximativ 11 dolari, deşi momentan produsul nu este disponibil în Statele Unite.

    Totuşi, Spania, Franţa, Regatul Unit, Olanda şi Germania pot comanda vinul online.

  • Cum arătau fructele şi legumele înainte să fie modificate genetic. Galerie FOTO

    Data viitoare când mănânci o felie de pepene sau un porumb fiert gândeşte-te că acestea nu au arătat şi nu au avut dintotdeauna acel gust.

    Oamenii au diverse reacţii cu privire la fructele şi legumele modificate genetic pentru că îmbunătăţirea acestora poate însemna încrucişarea cu alte gene, precum bacteriile, pentru a le oferi trăsăturile dorite, rezistenţă la dăunători şi o anumită textură. Reproducerea selectivă este un process mai lent prin care fermierii selectează şi cresc culturi de acest tip pe perioade lungi de timp, scrie Business Insider.

    Vedeţi AICI galeria foto. Cum arătau fructele şi legumele înainte să fie modificate genetic

  • Cel mai nesănătos aliment din lume pe care mulţi români îl mănâncă în fiecare zi

    Margarina este considerată nesănătoasă deoarece conţine grăsimi trans sau uleiuri vegetale procesate. Studiile recente au arătat că în cazul persoanelor care au înlocuit untul cu margarina a crescut dramatic riscul de atac de cord.

    Pe lângă margarină, alte alimente nesănătoase sunt sucurile de fructe îmbuteliate, iaurtul ”fără grăsime” sau cu fructe, batoanele care conferă energie sau cerealele pentru micul dejun pline de zahăr, potrivit authoritynutrition.com.

    Grăsimile trans au fost asociate cu riscul general de deces, cu decesul din cauza bolilor cardiovasculare şi cu declanşarea maladiilor coronariene.

    Ghidurile dietetice actuale recomandă ca grăsimile saturate, prezente în produse de origine animală, precum unt, gălbenuşul de ou şi carnea de somon, ar trebui să deţină cel mult 10% din aportul caloric zilnic. Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de grăsimi trans, precum uleiurile hidrogenate care asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate şi margarină, sunt produse pe cale industrială şi ar trebui să asigure cel mult 1% din aportul zilnic de calorii.

    Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere de 34% a riscului general de deces, cu o creştere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiace şi cu o creştere cu 21% a riscului de apariţie a bolilor cardiace, afirmă autorii acestui studiu, publicat în prestigiosul British Medical Journal.