BusinessMagazin

Tag: forta de munca

  • Grupul Sphera a adus peste 100 de muncitori din Sri Lanka pentru a compensa lipsa de personal din România. Proprietarul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell are circa 4.400 de salariaţi pe cele trei pieţe pe care operează, dintre care peste 4.000 doar în România

    Grupul Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai im­portanţi jucători de pe piaţa locală de restaurante din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de unităţi, a adus 112 muncitori din Sri Lanka în prima parte a acestui an pentru a compensa lipsa de personal din România.

    Cea mai mare parte a acestora (85%) lucrează în cadrul KFC România, iar restul (15%) la Taco Bell, tot pe piaţa locală. Sphera de­ţine operaţiuni în trei ţări – România, Italia şi Republica Moldova.

    „Pandemia de COVID-19 a pus o presiune suplimentară asupra industriei HoReCa, deoarece mulţi angajaţi au decis să se orienteze către alte sectoare. În consecinţă, în primul semestru al anului 2021 grupul a continuat proiectul de angajare a perso­nalului din străinătate“, spun reprezentanţii Sphera Franchise Group. În urmă cu câteva luni, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, spunea că grupul caută să angajeze 400 de persoane, iar pentru asta se uită atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele străine precum Sri Lanka, Vietman şi Nepal.

    Piaţa HoReCa a fost una dintre cele mai afectate de pandemia de COVID-19, astfel că a funcţionat multă vreme cu restricţii. Criza generată de pandemie, eveniment care a trimis mulţi angajaţi HoReCa în şomaj tehnic sau chiar i-a lăsat fără loc de muncă, a făcut ca migraţia către alte sectoare să fie chiar mai accentuată. Mai mult, salariile în domeniu sunt sub media pe economie, motiv pentru care există o rotaţie mare de personal în general.

    La 30 iunie 2021, grupul Sphera avea 4.392 de angajaţi, dintre care 4.058 în România, 253 în Italia şi 81 în Republica Moldova. Numărul este cu circa 400 mai mic decât la finalul lui 2020, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor din rapoartele financiare ale grupului.

    Ideea de a aduce personal din ţări asiatice nu este ceva nou, nici măcar în HoReCa, fiind o practică mai veche ce poate fi întâlnită şi în construcţii şi în alte sectoare industriale. România a atras peste 100.000 de angajaţi din statele din afara Uniunii Europene în ultimii 11 ani, arată datele oficiale. Turcia, China, Vietnam, Filipine şi, mai nou, Nepal şi Sri Lanka sunt statele care au furnizat cei mai mulţi muncitori pentru piaţa muncii din România. Doar în primele cinci luni din 2021 au fost înregistrate peste 16.000 de cereri de angajare, cu 16% mai mult decât numărul din perioada similară din 2020. Cei mai mulţi străini care au venit anul acesta să lucreze în România provin din Turcia (2.770), Nepal (2.549) şi Sri Lanka (1.851).

    Salariul pentru un muncitor necalificat venit din Asia ajunge la 400 – 450 de dolari indiferent de domeniu. Pachetul salarial cel mai frecvent întâlnit cuprinde salariul net, cazare, masa zilnică şi asigurarea medicală (acoperită prin CASS – contribuţia la sănătate – obligatorie). În România, salariul minim este de 340 de dolari.

    Sphera opera la finalul primului semestru din acest an 161 de restaurante, dintre care, 140 cu sediul în România (88 KFC, 21 Pizza Hut, 17 Pizza Hut Delivery şi 12 restaurante Taco Bell, 1 restaurant sub brandul Paul şi 1 sub franciză PHD), 19 restaurante KFC în Italia şi două în Republica Moldova. În primele şase luni din an, grupul a obţinut afaceri de 444,5 mil. lei, plus 46% faţă de perioada similară din 2020, marcată de pandemie şi de închiderea restaurantelor în trimestrul doi.

  • Vaccinarea anti-Covid continuă să devină o condiţie propriu-zisă de angajare în Statele Unite, unde „răbdarea are o limită” în ceea ce priveşte persoanele neinoculate. Între timp, apar măsuri similare şi în Europa

    Pe măsură ce tot mai mulţi angajaţi se întorc la locul de muncă după luni întregi în care au lucrat de acasă, statutul de vaccinare devine din ce în ce mai relevant şi, într-un număr tot mai mare de cazuri, o condiţie de angajare.

    Atât în SUA cât şi în Europa, există tot mai multe joburi şi sectoare care le cer oamenilor să fie vaccinaţi complet împotriva Covid-19 – nu numai în segmente evidente, precum educaţia şi asistenţa medicală, ci şi în tehnologie, ospitalitate, turism şi finanţe, relatează CNBC.

    În urmă cu aproximativ nouă luni, când au început campaniile de imunizare în Statele Unite şi Europa, majoritatea forţei de muncă a fost nevoită să aştepte pentru a-şi primi vaccinul, fiind prioritizaţi vârstnicii şi angajaţii din domeniul sanitar.

    Însă vaccinurile au devenit între timp mai accesibile în ţările cu venituri mari, iar angajatorii le-au recomandat angajaţilor să se imunizeze, atât pentru sănătatea lor, cât şi pentru a-şi aduce businessurile la status-quo-ul de dinainte de pandemie.

    În condiţiile în care eforturile de vaccinare se îndreaptă către populaţia neimunizată – adolescenţii, în mare parte –, adulţii nevaccinaţi s-ar putea confrunta cu o nouă serie de probleme în ceea ce priveşte reîntoarcerea la job sau reîncadrarea în anumite sectoare din piaţa muncii.

    În SUA, situaţia a devenit mai tensionată săptămâna trecută, preşedintele Joe Biden avertizând că „răbdarea are o limită”, de vreme ce infecţiile cu SARS-CoV-2 rămân ridicate din cauza variantei Delta.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Vaccinarea anti-Covid continuă să devină o condiţie propriu-zisă de angajare în Statele Unite, unde „răbdarea are o limită” în ceea ce priveşte persoanele neinoculate. Între timp, apar măsuri similare şi în Europa

    Pe măsură ce tot mai mulţi angajaţi se întorc la locul de muncă după luni întregi în care au lucrat de acasă, statutul de vaccinare devine din ce în ce mai relevant şi, într-un număr tot mai mare de cazuri, o condiţie de angajare.

    Atât în SUA cât şi în Europa, există tot mai multe joburi şi sectoare care le cer oamenilor să fie vaccinaţi complet împotriva Covid-19 – nu numai în segmente evidente, precum educaţia şi asistenţa medicală, ci şi în tehnologie, ospitalitate, turism şi finanţe, relatează CNBC.

    În urmă cu aproximativ nouă luni, când au început campaniile de imunizare în Statele Unite şi Europa, majoritatea forţei de muncă a fost nevoită să aştepte pentru a-şi primi vaccinul, fiind prioritizaţi vârstnicii şi angajaţii din domeniul sanitar.

    Însă vaccinurile au devenit între timp mai accesibile în ţările cu venituri mari, iar angajatorii le-au recomandat angajaţilor să se imunizeze, atât pentru sănătatea lor, cât şi pentru a-şi aduce businessurile la status-quo-ul de dinainte de pandemie.

    În condiţiile în care eforturile de vaccinare se îndreaptă către populaţia neimunizată – adolescenţii, în mare parte –, adulţii nevaccinaţi s-ar putea confrunta cu o nouă serie de probleme în ceea ce priveşte reîntoarcerea la job sau reîncadrarea în anumite sectoare din piaţa muncii.

    În SUA, situaţia a devenit mai tensionată săptămâna trecută, preşedintele Joe Biden avertizând că „răbdarea are o limită”, de vreme ce infecţiile cu SARS-CoV-2 rămân ridicate din cauza variantei Delta.

    Astfel, liderul de la Casa Albă a pus presiune pe angajatorii privaţi să îşi imunizeze forţa de muncă şi a anunţat obligativitatea vaccinării în instituţiile federale, alternativa fiind testarea regulată pentru Covid-19.

    Numărul de oferte de angajare care solicită vaccinarea anti-coronavirus a crescut vertiginos în SUA după ce Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a oferit autorizare definitivă pentru serul Pfizer/BioNTech pe 23 august, surprinzând astfel un trend aflat în plină creştere, în care angajatorii le cer candidaţilor să fie complet imunizaţi.

    Furnizorul de date Indeed Hiring Lab spune că numărul de oferte de angajare care cer vaccinarea anti-Covid a crescut la sfârşitul lui august cu 119% faţă de aceeaşi perioadă din luna precedentă. Totodată, ofertele de muncă ce solicită vaccinarea, însă nu menţionează în acest sens coronavirusului, au înregistrat o creştere de 242%. Totuşi, Indeed a notat că aceste oferte de angajare reprezintă doar 1% din postările regăsite pe site-ul companiei, însă a sugerat că numărul ar putea creşte în viitorul apropiat.

    În săptămâna 23-30 august, numărul de potenţiali angajatori care recomandă vaccinarea a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a lunii anterioare.

    Statele Unite nu sunt singure în ceea ce priveşte înăsprirea regulilor pentru câmpul muncii. Guvernul britanic a anunţat că toţi angajaţii din casele de bătrâni vor fi nevoiţi să se vaccineze complet începând cu 11 noiembrie, Franţa şi Grecia oferind un set similar de măsuri pentru angajaţii din sectorul public.

    În Italia, profesorii sunt nevoiţi să ofere un act care să dovedească imunitatea obţinută împotriva Covid-19 înainte să intre în sălile de curs.

    „Angajatorii ar trebui să ofere notificări adecvate când vine vorba despre datele de revenire la birou, cerinţele privind vaccinarea, regulile aplicate la faţa locului şi procedurile de acomodare”, spune Anthony Mingione, avocat specializat în ocuparea forţei de muncă şi partner în cadrul firmei de avocatură Blank Rome.

     

  • Opt din zece directori generali din România estimează o creştere a numărului de salariaţi în următorii trei ani

    ♦ Circa 30% dintre directorii generali din România susţin că numărul de angajaţi din organizaţiile lor a crescut în ultimele 12 luni, ponderea lor fiind mai mare decât cea de la nivel global de 24%.

    Opt din zece directori generali (80%) din România estimează că vor avea mai mulţi salariaţi în următorii trei ani. Procentul este semnificativ peste nivelul din ţările Europei Centrale şi de Est, unde circa două treimi dintre respondenţi spun că se aşteaptă la creşteri de personal în acest interval de timp, conform datelor din raportul PwC CEO Survey România 2021.

    „Păstrarea angajaţilor a fost o prioritate de la apariţia crizei sanitare pentru toate companiile. Chiar dacă unele sectoare au suferit pierderi mari şi au renunţat la o parte dintre angajaţi, alte domenii, cum ar fi livrările sau curieratul, au crescut şi au atras din forţa de muncă disponibilizată. Astfel s-a produs o redistribuire în economie şi vedem că numărul salariaţilor din România a rămas constant, în jur de 5,6 milioane de persoane. Observăm această tendinţă în răspunsurile pe care directorii generali le-au oferit în sondajul nostru: 30% au redus numărul salariaţilor, în timp ce 30% au reuşit să îl suplimenteze, iar 40% l-au menţinut. Deşi mulţi rămân reticenţi în privinţa noilor angajări din cauza incertitudinii şi dificultă­ţilor pe care le-au întâmpinat în ultimul an şi jumătate, liderii de afaceri sunt încrezători în viitor“, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România.

    În ciuda crizei cauzate de pandemie, circa doi din cinci dintre directorii generali afir­mă că au reuşit să păstreze relativ cons­tant numărul de angajaţi în ultimele 12 luni. Aproape unu din trei (30%) dintre di­rectorii generali din România susţin că numărul de angajaţi din organizaţiile lor a crescut în ultimele 12 luni, ponderea lor fiind mai mare decât la nivel global (24%) şi regional (25%).

    La polul opus, un procent apropiat (31%) dintre liderii de afaceri din ţara noastră declară că efectivul salariaţilor a scăzut în ultimul an. La nivel global 38% dintre respondenţi afirmă că au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre angajaţi.

    Pentru următoarele 12 luni, 46% dintre directorii generali din România prevăd o creştere a numărului de angajaţi. Ponderea liderilor de companii care intenţionează să facă mai multe angajări într-un interval de 12 luni a coborât, astfel, la minimul ultimilor şapte ani, după ce urcase la 61% în 2017 şi se plafonase la 53% între 2018 şi 2020.

    Disponibilitatea talentelor rămâne şi anul acesta în topul celor mai importante zece ameninţări de care directorii de companii sunt preocupaţi, atât la nivel global, cât şi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv România.  Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creşteri de două cifre procentual în investiţiile destinate transformării digitale.

    În aceeaşi măsură, 39% dintre ei sunt interesaţi să asigure competenţele necesare angajaţilor şi să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică şi incertă. Un procent similar (37%) arată că vor creşte cu 10% sumele alocate pentru dezvoltarea talentelor.

  • OPINIE 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2021: „Muncesc mult, dar mă bucur de viaţă şi mai mult”

    O discuţie în redacţie, cu Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF şi Business MAGAZIN, care este de părere că majoritatea tinerilor nu sunt preocupaţi de pensie. „- Tinerii nu se gândesc la pensionare şi majoritatea corporatiştilor nu ştiu nici măcar cât valorează punctul de pensie! – Ştii de ce nu se gândesc tinerii la pensie? Pentru că vor să muncească toată viaţa, cât pot, iar conceptul de a te baza pe stat pentru a supravieţui s-ar putea să nu mai existe în viitor!”

    Asta este concluzia mea (care, după 9 ani, mă bucur în continuare de profesia mea, mereu surprinzătoare, şi nu văd de ce ar fi altfel când voi avea 65 de ani), concluzia la care am ajuns după ce am citit răspunsurile a circa 100 dintre tinerii manageri de top incluşi în ediţia de anul acesta a anuarului, precum şi o concluzie la care au ajuns şi „case mai mari”, respectiv expertul global în forţă de muncă Manpower Group.

    Potrivit unui studiu realizat de această companie în 25 de ţări, în rândul a 19.000 de mileniali, membrii Generaţiei Y îşi văd cariera ca un ultramaraton şi cred că vor munci mai din greu şi pentru o perioadă mai lungă de timp decât generaţiile anterioare (53% cred că vor continua să lucreze dincolo de vârsta de 65 de ani, 16% cred că vor lucra mai târziu de vârsta de 70 de ani sau mai târziu, iar 8% cred că vor munci până la finalul vieţii lor).

    Un alt aspect interesant este că, deşi majoritatea generaţiei Y crede că va fi activă din punct de vedere profesional pentru o perioadă mai lungă decât părinţii, 92% dintre ei îşi doresc totuşi pauze de carieră, de cele mai multe ori din motive personale, prin urmare, echilibrul mult trâmbiţat între viaţă şi muncă poate în cazul nostru are o şansă să existe: ca să  performezi în carieră, trebuie să ai şi un management al vieţii bine pus la punct. 

    În 2020, numărul milenialilor (definiţi ca fiind născuţi între 1980-1994) ar reprezenta o treime din forţa de muncă globală, iar circa 24% din aceasta ar fi reprezentată de tinerii generaţiei Z (născuţi între mijlocul anilor ’90 şi 2010) potrivit studiului Manpower Group. Dacă jumătate din numărul angajaţilor de astăzi sunt tineri, modul în care această generaţie vrea să fie condusă, dar conduce, la rândul său, este extrem de relevant. Din răspunsurile pe care le veţi citi în acest anuar, veţi vedea că suntem pe mâini bune!


    Ioana Matei este Editor Business MAGAZIN

    Metodologie

    Anuarul 100 tineri manageri de top include în fiecare an poveştile a (circa) 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori. Criteriile de înscriere au fost publice pe site-ul Business MAGAZIN şi includ detalii precum: vârsta de până în 40 de ani (inclusiv), un rol de management într-un departament conectat la activitatea de bază a companiei (o multinaţională de top sau un business antreprenorial cu venituri de peste 1 mil. euro/model de afaceri atipic), precum şi să nu mai fi apărut în ediţiile anterioare ale catalogului, fie şi activând într-o altă companie.

  • În timp ce companiile au nevoie de ingineri, constructori, meseriaşi, românii vor să se facă bodyguarzi sau să fugă la muncă în afară

    Conform Indexului locurilor de muncă OLX pentru luna iunie 2021, analizat de ZF, în topul 10 al locurilor de muncă după interesul candidaţilor, pe primele trei poziţii se regăsesc:

    1. Pază şi protecţie

    2. Muncă în străinătate

    3. Internship – muncă temporară – sezonieră

    Dacă ne ducem la polul opus în topul 10 al celor mai căutate meserii de către angajatori, pe primele trei locuri avem:

    1. Ingineri – meseriaşi – constructori

    2. Şoferi – servicii auto – curierat

    3. Lucrători producţie – depozit – logistică

    Deci, în România anului 2021, în timp ce companiile caută ingineri – meseriaşi – constructori, românii, bărbaţii, tinerii vor să se facă bodyguarzi, să plece la muncă în străinătate sau caută un job sezonier.

    Este o discrepanţă foarte mare care arată şi nivelul redus de educaţie din România.

    În iunie 2021, pe OLX, numărul de anunţuri de recrutare pentru ingineri – meseriaşi – constructori era de 15.359, în creştere cu 32% faţă de iunie 2020.

    La polul opus, după interesul candidaţilor, numărul mediu de aplicaţii pentru un post de bodyguard era de nu mai puţin de 10,6.

    Pentru posturile de muncă din străinătate numărul mediu de aplicaţii pentru un post era de 10,2. În medie, o ofertă pentru un post în afară cu un salariu lunar net de aproape 1.900 de euro (este cam mare), se ocupă în
    10 zile.

    În ţară, Horia Rusu, directorul general al retailerului german de bricolaj Hornbach, spunea pentru ZF că are un buget de investiţii de 80 mil. euro pentru deschiderea a încă 3 noi magazine – Constanţa, Bucureşti, Timişoara, dar cea mai mare provocare este găsirea de angajaţi.

    „Găsirea şi calitatea personalului influenţează puternic decizia privind deschiderile de magazine.” El a menţionat că pentru magazinul deschis în Cluj, unde au investit 27 mil. euro, au găsit cu greu angajaţi: Oamenii sunt din ce în ce mai puţin pregătiţi.

    Cum să găsească oameni pregătiţi, educaţi, dornici să muncească, dacă românii vor să se facă bodyguarzi? O meserie respectabilă, dar care  nu necesită foarte multă valoare adăugată.

    Economia României se află pe val, cu o creştere estimată la peste 7% în acest an, dar care riscă să se izbească de un zid în anii următori dintr-un motiv legat nu de investiţii, nici de bani, ci de lipsa oamenilor cu care să se realizeze aceste investiţii.

    Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, spune că „o parte din necazurile pe care le avem astăzi cu forţa de muncă este pentru că unii dintre noi, antreprenorii, am plătit muncitorii necalificaţi, dar şi specialiştii, cu salariul minim pe economie, ceea ce i-a făcut pe oameni să-şi ia câmpii pentru că nu îşi puteau întreţine familia”.

    Sistemul de educaţie se află într-o cădere continuă: dintr-o generaţie, 30% dintre copii abandonează şcoala, iar cei care termină generala luând examenul de Evaluare Naţională reprezintă doar 60-70%.

    Dintre cei care dau bacul, numai 60% îl iau.

    Dintre cei care intră la facultate, doar 70-80% finalizează studiile.

     În aceste condiţii,  numărul celor care au o pregătire superioară este din ce în ce mai redus şi poţi să dai cu tunul şi nu găseşti prea mulţi ingineri sau constructori.

    Din masa salarială de 5 milioane de angajaţi, numai 10% au, oficial, în acte, un salariu de peste 1.000 de euro net pe lună. Iar cei mai mulţi lucrează în administraţia publică, în IT şi în bănci.

    Aceasta este realitatea de pe piaţa forţei de muncă, unde companiile au nevoie de un anumit tip de angajaţi, iar piaţa le oferă bodyguarzi.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • ATENŢIE, cresc salariile! Economiştii şi specialiştii în piaţa muncii anunţă creşteri puternice de salarii

    ♦ Economia României ar urma să recupereze în bună parte, dacă nu întru totul, pierderile din 2020 (o reducere a PIB cu 3,9%). Prognozele economiştilor ajung până la o creştere economică de 7%, dar nu mai scad sub 4%. Instituţiile care analizează mersul economiilor avansează şi ele cifre însemnate pentru România: FMI o creştere de 7%, BERD de 6%, guvernul de 5% ♦ Însă o creştere economică nu are niciun fel de valoare dacă ea nu iradiază în societate ♦ Or, primul semn că o creştere economică este cu adevărat reală este nivelul de creştere al salariilor, peste inflaţie ♦ Salariile au crescut, pe medie, şi în 2020 şi, potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, ele ar urma să avanseze anul acesta cu 5% ♦ 

    Însă BNR anticipează o inflaţie de 4,1%, ceea ce înseamnă că avansul real va fi departe de mirajul din 2017-2018, când salariile creşteau cu 14%, iar inflaţia era sub zero sau cu un punct – două peste zero. Specialiştii spun însă că salariile ar urma să crească pentru că revine povestea de dinaintea crizei: lipsa forţei de muncă ♦ De fapt, lipsa forţei de muncă a împins salariile în sus ♦ Deschiderea graniţelor a lăsat posibilitatea oamenilor să-şi caute joburi într-o piaţă de 450 de milioane de consumatori, nu într-una de 19 milioane, cât are România ♦ În ciuda scandalului de anul trecut, cu muncitorii racolaţi în Germania pentru agricultură, un reportaj recent al Deutsche Welle arăta că românii care culeg sparanghelul german sunt mulţumiţi chiar dacă munca este grea ♦ Aşa că, spun specialiştii, salariile în România vor continua să crească pentru că angajatorii nu au încotro, cererea de forţă de muncă fiind mare şi aici, şi dincolo de graniţe. (Iulian Anghel)

  • Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe şi ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investiţiile străine?

    Investiţiile au frânat puternic în pandemie, cu excepţia câtorva sectoare, precum IT-ul sau logistica. Acum însă investitorii străini se uită la perioada post-pandemică, iar România este pe agenda lor, arată studiul EY Attractivness Survey 2021: doi din trei investitori străini spun că plănuiesc să investească în România în următoarele 12 luni. Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe şi ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investiţiile străine?

     

    Este important să ştim unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industria manufacturieră şi IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România şi COO al EY Europa Centrală şi de Est şi Asia  Centrală, în cadrul conferinţei de lansare a studiului, eveniment găzduit de platformele media ZF. La ce se uită investitorii străini când vor să investească în România? Bogdan Ion a explicat că primele trei criterii relevate de studiul EY sunt fiscalitatea, infrastructura şi managementul crizei în contextul pandemiei. Rezultatele studiului din România sunt diferite de tendinţele la nivel european, unde principalele trei criterii pentru investiţii sunt legate de stabilitatea socială şi politică, forţa de muncă şi infrastructura. „Dacă vorbim de ce îi interesează pe investitorii străini când se uită la România avem sistemul fiscal, infrastructura şi strategia de managementul crizei în contextul pandemiei. La nivel european, primele trei criterii sunt stabilitatea socială şi politică, forţa de muncă şi infrastructura”, a mai spus Bogdan Ion.

    Unul dintre avantajele României în atragerea investiţiilor străine este şi poziţia geografică, este de părere Murat Buyukerk, CEO al producătorului de electrocasnice Arctic, care are două facilităţi de producţie în România. „România are o amplasare strategică, la inter­secţia dintre trei pieţe mari: piaţa Uniunii Europene, O­rien­tul Mijlociu şi piaţa est-eu­ro­­peană. Apartenenţa la UE este un avantaj mare. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori“, spune el. De asemenea, ecosistemul antreprenorial este de asemenea foarte important în atragerea investiţiilor străine, iar în România mediul antreprenorial s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20  de ani, spune Steven van Groningen, preşedintele şi CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Este foarte încurajator să vedem o cultură antreprenorială în dezvoltare în România pe parcursul ultimilor ani. Acum 20 de ani cuvântul antreprenor avea o conotaţie negativă, dar acum cred că este mult mai pozitiv. Accesul la finanţare este de asemenea important pentru companiile mici şi mijlocii.“ România are, însă, nevoie de investiţii pentru a deveni mai atractivă în ochii investitorilor străini, a fost una dintre concluziile unanime ale videoconferinţei de lansare a studiului EY. „Este clar că investiţiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spaţiu de îmbunătăţire pe această zonă, şi nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate şi autostrăzi, ci şi de infrastructură digitală. Este vorba de asemenea de cadrul legislativ. Este nevoie de predictibilitate şi cred că aici este o zonă care încă poate fi îmbunătăţită”, a mai spus Steven van Groningen.

    Investiţiile străine ar trebui să fie creatoare de plus valoare în România, a adăugat el: „Nu vrem investitori care doar să importe componente şi aici să le asambleze pentru a le retrimite în afară. Vrem investitori care să fie parte din comunitate, din tot ecosistemul şi să creeze valoarea adăugată aici.”

    Investitorii străini se uită din ce în ce mai mult şi spre alte regiuni ale României, în afara Bucureştiului, în special către zona de vest. Administraţiile locale joacă şi ele un rol foarte important în menţinerea sau creşterea atractivităţii oraşelor sau regiunilor. Calea, în opinia primarului Timişoarei, Dominic Fritz, este o colaborarea între administraţia locală, mediul de business şi mediul de învăţământ.

    „Un triunghi între administraţia publică şi strategia ei, sectorul privat şi universităţile (pentru a creşte atractivitatea oraşului – n. red.). Toţi inginerii trebuie să vină de undeva. Aici, în Timişoara, suntem foarte buni la tot ce ţine de automatizare şi cred că firmele sunt din ce în ce mai interesate. Să nu uităm de domeniul sănătăţii, unde vedem o explozie de concepte noi. Este mult spaţiu să creştem“, a spus Dominic Fritz.

    Companiile au nevoie însă şi de forţă de muncă calificată de nivelul blue-collar, iar aici învăţământul dual joacă un rol vital: „Şi pe partea noastră este vizibil în discuţiile cu clienţii partea de educaţie şi această cerere crescândă, atât pentru partea de ingineri, partea de IT, cât şi pentru partea de logistică, deci partea de învăţământ dual şi aşa mai departe“, a spus Cristian Cârstoiu, partener, Chief Innovation Officer, EY România.

     

    Ce arată rezultatele studiului

    Două treimi dintre investitorii străini sondaţi de EY cu privire la atractivitatea României spun că vor să investească în România în următoarele 12 luni. În studiul din 2020, procentul era de doar 27%. Când se uită la România, investitorii vor să vadă în primul rând starea infrastructurii, strategia de managementul crizei şi nivelul general de adoptare a tehnologiilor. Tradiţional, Bucureştiul a fost principala destinaţie a investiţiilor străine directe (ISD). Noul sondaj EY arată însă că încep să recupereze teren şi alte regiuni, precum regiunea vestică a României şi regiunea sud-estică a Munteniei. Cu toate acestea, zona Moldovei nu a înregistrat progrese semnificative în privinţa ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

    41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va creşte după pandemie, iar principalele priorităţi ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului (33%) şi creşterea calităţii produselor şi a valorii adăugate a serviciilor (31%).

     

    „Este important să ştim unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industrie manufacturieră şi IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile.”

    Bogdan Ion, country managing partner, EY România şi Moldova

     

    „Este clar că investiţiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spaţiu de îmbunătăţire pe această zonă, şi nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate şi autostrăzi, ci şi de infrastructură digitală.”

     Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România

     

    „România are o amplasare strategică, la intersecţia dintre trei pieţe mari: piaţa Uniunii Europene, Orientul Mijlociu şi piaţa est-europeană. Apartenenţa la UE este un avantaj mare. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori.”

    Murat Buyukerk, CEO, Arctic

    „Strategia cea mai importantă a administraţiei publice este ridicarea calităţii vieţii. Să ne asigurăm că funcţionează transportul în comun, spaţii verzi, aer curat, grădiniţe şi şcoli bine dotate. Toate aceste lucruri contează din ce în ce mai mult.”

    Dominic Fritz, primarul Timişoarei

     

    „Potrivit sondajului nostru, mulţi dintre investitori nu se mai uită la Bucureşti ca fiind principalul centru de investiţii, cum a fost pentru ultimii 5-6 ani. Mulţi dintre ei se orientează din ce în ce mai mult către regiunea de vest a României.”

    Cristian Cârstoiu, partener, Chief Inovating Officer, EY România

     

    „Infrastructura de telecomunicaţii este foarte avansată în România, atât din punctul de vedere al performanţei, cât şi al costului. Este un diferenţiator major faţă de alte ţări. De asemenea, continuăm să extindem această capacitate.”

    Alexandru Nen, Solutions Architect IoT & Smart Cities, Telekom România

    „Nu este ceva nou că sustenabilitatea şi schimbările climatice sunt sus pe agenda investitorilor. Pandemia a accelerat nevoia ca mediul de business să opereze într-un mod mai responsabil. Pe de-o parte să administreze riscurile şi pe de altă parte să răspundă nevoilor altor stakeholderi.”

    Gus Schellekens, Senior Advisor, EY Climate Change & Sustenability Services

     

    „Guvernul trebuie să transmită mediului de afaceri semnale clare, predictibile pe termen lung, privind politicile de mediu şi schimbările climatice, pentru a oferi companiilor încrederea de a acţiona atunci când promovează investiţiile care au ca scop reducerea emisiilor.” 

    Robert-Eugen Szep, secretar de stat, Ministerul Mediului

     

    „Sustenabilitatea va deveni probabil cel mai fierbinte subiect din sectorul energetic. Nu depinde numai de jucători, dar şi de comunitatea financiară. În sectorul energetic cred că sustenabilitatea este crucială, pentru mediul înconjurător. Sectorul energetic este cu siguranţă responsabil de poluare.” 

    Carlo Pignoloni, CEO şi Country Manager, Enel România

    „2021 poate fi un punct de cotitură pentru economia naţională, o perspectivă strategică pe termen lung pentru a stimula investiţiile. Se fac eforturi semnificative pentru atenuarea efectelor pandemiei şi atragerea investiţiilor. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este unul dintre instrumentele de creştere şi transformare, la care România are acces.” 

    Carmen Adamescu, partener EY, liderul departamentului de tehnologie

     

    „PNRR răspunde tuturor priorităţilor europene. Într-un fel sau altul, ne pliem pe strategiile de dezvoltare la nivel european. În cazul României, ca şi reforme foarte importante putem să exemplificăm în primul rând toată partea de fiabilitate a infrastructurii.”

    Svetlana Gomboş, director general în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

     

    „Avem 24 de state membre care şi-au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, printre care şi România. În acest moment în Parlamentul European este organizat un grup de lucru pentru monitorizarea implementării Regulamentului.”

    Dragoş Pâslaru, europarlamentar

     

    „Dacă vor veni la Bucureşti marii actori din cybersecurity aş putea spune că din conversaţiile pe care Cert-Ro le are cu ceilalţi actori, există un interes major din partea lor de a fi mai activi sau prezenţi în România. Pe de-o parte, pentru a se poziţiona mai aproape de centrul cibersecurity al UE.”

    Dan Cîmpean, director general, Cert-Ro

  • Ce fel de criză economică este aia când salariile cresc?

    Conform unei analize ZF făcute pe baza datelor de la INS – Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu net în luna martie 2021 a fost de 3.547 de lei, în creştere cu 7,7% faţă de martie 2020, atunci când a venit criza COVID-19, când s-a închis economia, când companiile şi-au trimis oamenii acasă, iar multe businessuri s-au închis.

    Deci într-un an de criză, cea mai mare cel puţin din ultimii 100 de ani, salariile au crescut.

    În Bucureşti salariul a crescut cu 8,1%, de la 4.393 de lei la 4.784 de lei, adică 970 de euro. În Cluj, a doua zonă din România care are un salariu peste 4.000 de lei, în martie 2021 câştigul mediu net a fost de 4.314 lei, în creştere cu 10,7%, faţă de martie 2020, deci peste creşterea medie pe economie. Salariile din Timiş au crescut cu 11,4%, de la 3.397 de lei la 3.785 de lei.

    Braşovul a avut o creştere spectaculoasă de 13%, de la 2.959 de lei la 3.348 de lei.

    La polul opus, judeţul Caraş-Severin, cu capitala la Reşiţa, a fost singurul care a înregistrat o scădere a salariului mediu, de la 2.865 de lei în martie 2020, la 2.748 de lei în martie 2021.

    În Suceava, salariul mediu a crescut de la 2.479 de lei la 2.678 de lei, adică cu 8%. În Vaslui salariul a crescut cu numai 3,4%, de la 2.671 de lei la 2.762 de lei.

    Deşi a avut o creştere de 11% anul trecut, câştigul din Covasna este de numai 2.704 lei. Craiova a avut o creştere să o cauţi cu lupa, de numai 1,7%, de la 2.996 de lei, la 3.046 de lei.

    Aşa arată datele statistice la nivel naţional.

    Rezultatele nu sunt chiar atât de rele pentru o perioadă în care economia s-a confruntat cu cea mai violentă criză din istorie, într-un interval atât de redus de timp.

    Chiar şi în aceste condiţii, veniturile salariale au crescut, spre deosebire de criza precedentă din 2008/2009, când căderea economică a dus la pierderea a 700.000 de locuri de muncă.

    Acum economia nu a pierdut nimic, iar presiunea de a găsi forţă de muncă a revenit în actualitate.

    Toată Europa se confruntă cu aceeaşi problemă, de a găsi oameni care să lucreze.

    Florin Godeanu, Country Manager al firmei de recrutare Adecco România şi Ungaria, spune că ai săi colegi din alte state europene „ne-au sunat să trimitem din România candidaţi acolo, pentru că au nevoie de noi angajaţi”.

    Presa internaţională de business abundă de analize privind criza de pe piaţa forţei de muncă la nivel european şi presiunea pe creşterea salariilor.

    Nu ştiu dacă în România creşterea salariilor va aduce forţă de muncă având în vedere că diferenţele salariale faţă de Europa sunt în continuare foarte mari.

    Chiar şi în condiţiile în care salariile vor creşte, companiile s-ar putea să nu găsească forţă de muncă.

    Conform ZF, pentru prima dată celebrul brand de ciorapi Calzedonia a închis o fabrică externă, şi tocmai în România, la Arad, unde avea 400 de angajaţi. „Este prima închidere din istoria grupului, dar nu găseam oameni.” În Arad salariul mediu a fost în martie 2021 de 3.014 lei, în creştere cu 7,3%.

    Nu am citit integral PNRR-ul, planul prin care guvernul vrea să ia 29,2 de miliarde de euro de la Bruxelles, dar nu prea am văzut capitole speciale dedicate pieţei forţei de muncă, punerii pe masă a unor politici de a atrage forţă de muncă, de unde se poate, astfel încât companiile să-şi continue investiţiile  şi să nu închidă operaţiunile din motive de personal.

    Redeschiderea HoReCa a dus la mutarea oamenilor din logistică către acest sector, unde se refugiaseră când a apărut criza, acum un an.

    Cu tot cu bacşiş, câştigul în HoReCa depăşeşte 1.000 de euro şi poate ajunge până la 2.000 de euro net, dar aceşti bani sunt gri, în sensul că firmele oferă contracte de muncă doar pe salariul minim pe economie, 1.386 de lei, adică 280 de euro. Să vedeţi când restaurantele din Italia, Spania, Franţa, Anglia se vor redeschide cu totul, ce exod va fi din România către aceste zone.

    La nivelul salariilor mari, piaţa nu a murit deloc în criză, ci dimpotrivă, companiile au încercat să îşi acopere poziţiile deschise, sperând la o ofertă mai mare de candidaţi, ceea ce, de multe ori, nu s-a întâmplat.

    Conform managero.ro, un site de recrutare pentru poziţii de la 1.500 de euro în sus, deţinut de George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri de pe piaţă, o companie germană cu operaţiuni regiunea Europei Centrale şi de Est oferă 3.000 de euro net pentru postul de strategic buyer.

    O multinaţională britanică vrea să angajeze un director de HR, poziţia fiind la Zagreb, Croaţia, şi oferă un salariu fix de 3.500 de euro net. Se mai pot adăuga şi bonusuri.

    O companie din energie caută un avocat senior căruia să-i ofere 4.800 de euro net, sediul fiind în Bucureşti.

    Un director de clinică, localizată în Bucureşti, „costă” de la 5.000 de euro în sus.

    Dacă această criză a COVID-ului a dus la o creştere a salariilor, mulţi se pot gândi că nu a fost o situaţie tocmai rea şi, cine ştie, poate mai vor să vină astfel de crize.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Încă o fabrică mare din România s-a închis. Unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din industria de fashion mondială a închis fabrica, lăsând sute de oameni fără loc de muncă

    Grupul italian de modă Calzedonia, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din industria de fashion mondială, a închis fabrica din România unde lucrau peste 400 de salariaţi.

    „În 2020 grupul a închis fabrica din România, prima unitate de producţie închisă de grup de la fondarea sa până azi. Motivul care a condus la această decizie a fost dificultatea de a găsi salariaţi care să dorească să lucreze într-o fabrică de textile“, spun reprezentanţii Calzedonia.

    Compania Aries Textile din Arad, care opera pro­duc­ţia Calzedonia în România, era, după cifra de afa­ceri din 2019, unul dintre cei mai mari cinci produ­cători de îm­brăcăminte din România. În acel an businessul se apropiase de nivelul de 250 mil. lei, maxim istoric, cu 432 de salariaţi. În 2020, primul an de pandemie, cifrele s-au pră­buşit ca urmare a închiderii.

    Spre deosebire de alte grupuri de modă precum H&M şi Inditex (proprietarul Zara) care lucrează cu parte­neri, Calzedonia are propriile sale unităţi de pro­ducţie. Acestea sunt amplasate în Italia, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Sri Lanka, Bosnia şi Etiopia.

    „Ne implicăm direct în construcţia propriilor fabrici, care astăzi sunt responsabile pentru circa 77% din toate produsele din magazinele noastre.“ În România italienii au venit în urmă cu mai bine de două decenii şi fabrica a crescut constant.