BusinessMagazin

Tag: farmacii

  • MFP: 7 mari distribuitori de medicamente au incheiat anul 2008 pe minus

    Cele sapte companii sunt Europharm Brasov, Farmexim, Montero, Polisano Sibiu, Remedia, Dita si Pharmafarm, ultimele doua detinute de grupul farmaceutic ungar Richter Gedeon. Cu exceptia Pharmafarm, toti ceilalti distribuitori au avut profit in 2007.

    Farmexim Bucuresti a avut cele mai mari pierderi, de 24,3 milioane lei, de la un profit net de 5,82 milioane lei in 2007, potrivit datelor companiei remise Ministerului Finantelor Publice. In 2008, Farmexim a vandut medicamente in valoare de 583 milioane lei, cu 17% mai mult fata de anul precedent, respectiv 496 milioane lei.

    Cea mai mica valoarea a pierderilor, respectiv 1,34 milioane lei, a inregistrat-o Montero, firma controlata de familia Tudorache prin grupul Newarch Investments, desi in anul precedent profitul net s-a plasat la peste un milion lei.

    In schimb, au finalizat anul cu profit Ropharma, Farmexpert si Mediplus.

    De asemenea, distribuitorii au de incasat datorii de la farmacii si spitale, companiile avand de recuperat sume cuprinse intre 70 milioane de lei si 250 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor.
     

  • Planuri incerte pentru Plafar

    “Inca nu stim cate magazine Plafar vor fi deschise in 2009 pentru ca in fiecare saptamana au loc amanari ale proiectelor imobiliare. Vrem sa inauguram, in continuare, magazine noi, dar nu stim cand si cate”, spune seful farmaciilor Centrofarm.

    Cititi aici care este strategia Centrofarm pentru batranul brand Plafar.

  • Mai tineti minte ceaiurile Plafar?

    De fiecare data cand isi primeste pensia, Geta Stoiciu, de 67 de ani, stie ca trebuie sa treaca pe la “plafarul” de la parterul blocului in care locuieste, ca sa cumpere un ceai calmant si ceva spirulina. Vecina ei de palier, mai cu dare de mana, cumpara unguente, creme si siropuri naturale pentru nepoti. Spune ca nu are incredere in toate “chimicalele” de la supermarket, mai ales ca sunt mult mai scumpe decat “naturistele”, asa incat cu 20-30 de lei reuseste sa-si faca provizii pentru intreaga luna.

    Imaginea unui cumparator de varsta a treia pare a fi tipica pentru un astfel de magazin, intrucat cei tineri nu beau intotdeauna ceai facut acasa, ci ice-tea, nu iau neaparat vitamine, ci energizante, si nu sunt preocupati cu orice pret de o alimentatie sanatoasa.

    Dar Dorin Catana, seful farmaciilor Centrofarm, se declara convins ca lucrurile se vor schimba, punandu-si sperantele intr-un brand atat de bine cunoscut, incat a devenit substantiv comun: Plafar. In urma cu doi ani, Centrofarm a achizitionat de la Societatea Nationala Plafar brandul comercial omonim, castigand astfel dreptul de a infiinta propriile magazine de produse naturiste care sa poarte acest nume.

    Desi valoarea tranzactiei nu a fost pana acum facuta publica, suma cea mai des vehiculata este de un milion de euro, un pret pentru care Centrofarm a cumparat notorietatea unui nume mai cunoscut decat propriul sau brand.

    Miscarea a fost benefica pentru ambele parti, mai ales pentru batrana societate Plafar, care incearca sa se mentina pe linia de plutire in ciuda datoriilor la stat acumulate de-a lungul anilor si a “rechinilor imobiliari” reclamati de conducerea societatii ca i-ar pandi proprietatile scoase la vanzare. Dar ce mai inseamna astazi Plafar, dupa 60 de ani de schimbari de stapani, de statut si divizari?

    Istoria Plafar, dupa cum spune Aurel Niculae, fostul director general al acesteia, incepe in 1948, cand a fost infiintata o asociatie privata de producatori in domeniul plantelor aromatice, tehnice si medicinale. Dupa anii ‘50, asociatia a fost nationalizata si trecuta in patrimoniul statului, iar in 1990 a fost transformata in regie autonoma.

    Primii ani dupa Revolutie au insemnat inceputul decaderii Plafar. Dupa separarea sediului de la Bucuresti de celelalte sucursale din tara, societatea a devenit in 1999, prin hotarare de guvern, regie nationala inclusa in categoria societatilor strategice (denumire care se refera, de fapt, la faptul ca obiectul sau de activitate includea si industrializarea plantelor toxice si stupefiante) si a inceput oficial un proces de restructurare care nici pana in ziua de astazi nu s-a incheiat. In 2005, cand Niculae a venit in functie – si nu se sfieste sa-si recunoasca numirea pe baza de criterii politice – situatia i s-a parut dezastruoasa.

    Societatea acumulase deja datorii la stat de peste 20 de milioane de lei, desi rula un volum de afaceri de patru ori mai mic. Atunci, Niculae a facut o evaluare pe baza careia a stabilit metodele de privatizare, incepand cu vanzarea activelor care nu mai erau de folos activitatii de baza.

    Au fost concediati mai mult de 100 de angajati – in mare parte paznici ai acelor proprietati -, s-a reluat activitatea de export, desi nu cu prea mare succes, si a fost gandita o strategie de repozitionare pe piata de profil. Dupa o perioada de circa un an, timp in care Societatea Nationala Plafar a fost controlata de Ministerul Economiei, compania a fost preluata in 2007 de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in proportie de 51%, iar restul de Fondul Proprietatea.

    Printr-o ordonanta de Guvern, societatea a trecut din nou, incepand cu anul acesta, in patrimoniul Ministerului Economiei. Sfarsitul anului trecut a coincis si cu un esec politic al lui Niculae, care a candidat fara succes pentru un post de deputat PNL in Buzau, dar si cu anuntul unei noi runde de restructurare a activitatii companiei; dar cu un nou sef in frunte – Stefan Grigore, care inainte facuse parte din Consiliul de Administratie.

    Niculae spunea, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin in vara, ca este hotarat sa faca tot posibilul ca societatea sa nu se vanda “pe doi lei” si ca vrea sa-i reduca din pierderi. In cele cateva zeci de pagini ale planului sau, calculele erau facute in doua variante – una pentru cazul in care societatea ar ramane cu o singura fabrica din cele cinci existente acum si o a doua pentru situatia in care ar fi crutate doua.

    In prezent, compania detine fabrici la Brasov, Craiova, Cluj, Braila si Timisoara, prima fiind cea mai performanta si, dupa toate aparentele, singura in afara pericolului de desfiintare. Conform planului de atunci al lui Niculae, ar fi urmat in schimb sa se deschida o noua fabrica, cel mai probabil tot in Brasov, cu o investitie de 2,5 milioane de euro, care sa sustina planurile de intrare a societatii si pe alte segmente de produse, ca de exemplu tratamentele homeopate sub forma de capsule.

    Niculae a motivat aceasta strategie prin faptul ca toate cele cinci fabrici furnizeaza acelasi produs – in speta, ceaiuri – cu costuri ridicate si productivitate scazuta. “La ce-mi sunt buni cei 32.000 de metri patrati (suprafata pe care se intind cele patru fabrici vizate pentru restructurare – n. red.) daca un concurent, cu o fabrica pe 1.800 de metri patrati, este aproape de cinci ori mai productiv decat Plafar?”, se intreba el, aratand ca noua fabrica urma sa beneficieze de echipamente mai performante, care sa poata tine ritmul cu ceilalti producatori.

    Acum insa, situatia la Plafar este incerta si asta pentru ca nu s-a stabilit bugetul societatii pentru anul acesta. “Asteptam sa vedem ce proiecte ne lasa sa dezvoltam”, spune noua conducere a societatii, adaugand ca “sunt foarte dezamagit ca trebuie sa astept pentru ca luna viitoare (in februarie – n.red.) trebuie sa incep achizitiile”.

    Cititi in continuare cum vrea Dorin Catana sa revitalizeze bradul Plafar
     

  • Cele mai vandute medicamente

    De mai bine de zece ani, medicamentele care inregistreaza cele mai mari vanzari pe piata romaneasca sunt cele pentru boli ale sistemului cardiovascular, antiinfectioase, pentru sistemul digestiv si metabolism, precum si cele din grupa sistemului nervos central. Toate acestea ocupa doua treimi dintr-o piata a produselor farmaceutice estimata, anul trecut, la circa 1,8 miliarde de euro.

    “In ultima vreme, medicamentele care trateaza bolile cardiovasculare si cele ale sistemului nervos central isi maresc incasarile, iar celelalte doua sunt in usoara scadere”, remarca Petru Craciun, directorul general al companiei de cercetare a pietei farmaceutice Cegedim. Evolutia segmentului de medicamente pentru boli cardiovasculare, cel mai competitiv dintre toate, cu o valoare de 366,5 milioane de euro in 2007, ar putea schimba chiar topul primilor 20 mari producatori prezenti pe piata. Acest gen de afectiuni reprezinta principala cauza de deces in Romania, cu un grad de risc extins la mai mult de jumatate din populatie.

    “Companiile care au avut produse pe aria cardiovasculara au putut sa-i fructifice cresterea puternica, iar celelalte nu au putut decat sa asiste de pe margine, ceea ce a dus la modificari in clasamentul marilor producatori – desi deocamdata nu in top cinci”, apreciaza Craciun, care precizeaza ca pozitia pe piata este data, in primul rand, de portofoliul de produse si mai apoi de eficienta operationala a companiei. In privinta primilor zece jucatori, situatia este stabila de mai multi ani, din moment ce acestia acopera 50-55% din intreaga piata, dinamica fiind mai ridicata intre locurile 11-20, in cadrul carora companiile se bat pe cote de piata de 1-2% fiecare.

    Unul dintre producatorii care au mizat anul trecut pe medicamentele cardio este Antibiotice Iasi, ce a inregistrat vanzari pe acest segment de 10 milioane de lei (3 milioane de euro), in crestere cu 67% fata de 2006, an in care a abordat pentru prima data aceasta arie terapeutica, ce a crescut cu 14% anul trecut. Ponderea medicamentelor nou lansate in 2007 din clasele cardio, antiinfectioase si OTC (over the counter – medicamente generice, vandute fara prescriptie) a cumulat 12% din cifra de afaceri a producatorului iesean, de aproximativ 68,8 milioane de euro, potrivit raportului anual emis de companie.

    Portofoliul pe care Antibiotice se bazeaza cel mai mult este cel al antiinfectioaselor, segment care, cu o cota de piata de 11,8%, a realizat anul trecut 55% din cifra de afaceri a companiei. Aceasta performanta s-a datorat vanzarilor de medicamente antiinfectioase valoroase terapeutic, introduse in ultimii ani in portofoliu, precum Cefort, Ceftamil, AmpiPlus, AmoxiPlus, releva raportul mentionat. Un avans important a fost inregistrat si de vanzarile medicamentelor pentru bolile sistemului nervos central, vanzari care s-au majorat anul trecut cu 50%, ceea ce a antrenat o marire a cotei de piata, de la 1,3% in 2006 la 1,8 in 2007. Odata cu reorientarea vanzarilor catre farmacii, Antibiotice a accelerat si in segmentul de OTC, care a generat venituri de circa 12,6 milioane de euro cu cele 32 de produse, dintre care 65% analgeziceantipiretice.

    Pentru producatorii de medicamente, intrarea sau iesirea unor produse de pe listele programelor nationale de sanatate poate face diferenta intre profit si pierderi, asa incat unele companii prefera sa-si orienteze tot mai mult strategiile catre OTC, produse generatoare de numerar si libere de constrangerile masurilor de tip finantare sau compensare. “Un studiu recent comandat de companie a relevat ca, atunci cand sunt intrebati de calmante, cel putin sapte din zece romani se gandesc la Algocalmin”, spun reprezentantii producatorului ceh Zentiva, cel care odata cu achizitia Sicomed, a preluat si alte marci vechi de peste 40 de ani, precum Antinevralgic.

    Dar pe langa notorietate, cele doua marci autohtone sunt valoroase prin vanzarile generate, acestea detinand 20% din cifra de afaceri a Zentiva in Romania, de 79,2 milioane de euro anul trecut. Algocalmin detine o cota de piata de 22% si un milion de unitati vandute lunar, urmat de Antinevralgic, cu 12% din piata si vanzari de opt milioane de cutii anul trecut. Insa aceste cifre nu par a fisuficiente, compania propunandu-si o repozitionare a celor doua marci, cu scopul de a le face populare in randul generatiilor tinere. De reusita acestui proiect de promovare se va ocupa nou-numitul in functia de director comercial al diviziei de consumer health, Marius Topala, care impreuna cu echipa sa de 40 de oameni va avea misiunea de a revitaliza imaginea marcilor traditionale si de a-l impune pe piata pe “mostenitorul” lor, Ibalgin.

    “Ne dorim ca acesta sa devina, in timp, un brand la fel ca Antinevralgic si Algocalmin”, afirma oficialii Zentiva, care estimeaza pentru 2008 vanzari de circa un milion de euro pentru analgezicul Ibalgin. Daca unii producatori isi concentreaza fortele pe medicamente generice, altii prefera sa se orienteze catre segmente ale pietei care chiar daca nu genereaza volume mari, au vanzari importante valoric, prin prisma faptului ca se adreseaza unor boli precum cancerul, HIV /SIDA sau diabet, ale caror tratamente sunt costisitoare. “In segmentul de oncologie sunt mai putini bolnavi, dar care consuma un numar mare de resurse”, afirma Dan Nicolae Zaharescu, directorul executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

    O astfel de companie este Roche, unul dintre principalii producatori de medicamente la nivel mondial, care-si centreaza businessul din Romania pe trei mari portofolii de produse: virologie, onco-hematologie si tratamentul anemiei si cel posttransplant. Dintre acestea, cea mai promitatoare in vanzari este clasa de medicamente oncologice, tinand cont ca, dupa estimarile companiei, in tara sunt peste 300.000 de cazuri de cancer si apar peste 50.000 de noi cazuri in fiecare an, cat si ca urmare a masurilor luate anul trecut de Ministerul Sanatatii, prin care unele programe au fost trecute din segmentul de spital in cel de retail, iar fondurile acordate acestei arii terapeutice au fost suplimentate.

    “Estimam o crestere de 15% a cifrei de afaceri in 2008 comparativ cu anul trecut, pana la circa 489 de milioane de euro, principalul motor de majorare fiind oncologia, la care se adauga cateva noi molecule in tratamentul poliartritei si al osteoporozei”, detaliaza Dan Zamonea, directorul general al Roche Romania. Dar calculele acestuia ar putea fidate peste cap de schimbarea listelor cu medicamentele incluse in programele de sanatate, precum si de aprobarile emise de ministerul de resort. “Roche are aproape toate produsele incluse in programele nationale de sanatate in aria transplantelor, a anemiilor, a SIDA si a hepatitei, deci depindem foarte mult de fondurile alocate”, mai spune Zamonea.

    Intr-o situatie similara se afla si liderul pietei farmaceutice, GlaxoSmithKline (GSK), pentru care medicamentele din clasele antiinfectioase, pentru boli respiratorii si vaccinurile au realizat cele mai mari incasari anul trecut. In segmentul tratamentelor pentru boli respiratorii, vanzarile au fost de 40 de milioane de lei (circa 12 milioane de euro) pentru cele cinci produse aflate in portofoliu, acesta fiind a doua cea mai importanta gama din portofoliul GSK, dupa cea a medicamentelor antiinfectioase, potrivit informatiilor furnizate de David Lechleiter, directorul general al companiei.

    “GSK ramane cea mai mare companie producatoare de vaccinuri, segmentul tratamentelor anticancer generand vanzari de 100-200 de milioane de lei pentru cele 100.000- 200.000 de paciente”, a precizat Lechleiter, adaugand ca o doza de tratament costa, in medie, 100 de euro. Alaturi de oncologie, “medicamentele din clasele cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central, tract digestiv si metabolism acopera aproximativ 70% din intreaga piata si inregistreaza tendinte puternice de crestere”, apreciaza Mahendra Bharadwaj, directorul producatorului Terapia Ranbaxy. Portofoliul de produse al companiei este reprezentat in aceste clase terapeutice prin medicamente cardiovasculare ca Aspenter, Pentoxi Retard, Aspacardin, Simvor sau antiinfectioase ca Zanocin si Klabax, “multe dintre acestea fiind lidere pe segmentul lor”, declara Bharadwaj.

    Potrivit acestuia, anul trecut, medicamentele destinate reducerii colesterolului, antihipertensivele, antidiabeticele, antidepresivele si cele care trateaza afectiunea Alzheimer au inregistrat cele mai mari rate de crestere, evolutie sprijinita si de programele nationale de sanatate. Si in acest context, impactul cel mai semnificativ din 2007 pentru piata l-a avut trecerea unor programe din spital in reteaua de retail, ceea ce a sustinut afacerile farmaciilor.
     

  • Tara, tara, vrem farmacisti

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    Stan Cristian este asistent de farmacie in cadrul retelei City Pharma de trei ani si totodata student in ultimul an la Facultatea de Farmacie. Spune ca are un salariu decent, de 1.500-2.000 de lei, si ca, de curand, in preajma examenului de licenta, i-a crescut salariul, tocmai pentru a ramane in companie. Se declara multumit si spune ca nu ar fi tentat sa plece sa lucreze in strainatate, pentru ca i-ar veni greu sa se acomodeze, desi a auzit ca pentru aceeasi munca ar putea primi in Marea Britanie chiar si 3.000 de lire sterline.

     

    Intr-adevar, daca pana la inceputul anilor ‘90 absolventii facultatilor de profil puteau lucra doar in farmacii, intr-o fabrica de medicamente sau in cercetare, acum au multe alte optiuni – in cadrul reprezentantelor companiilor farmaceutice, in distributie sau peste hotare, unde salariul este de cateva ori mai mare decat cel din Romania. “Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, deficitul de farmacisti s-a accentuat si din cauza interesului altor tari pentru personalul calificat din Romania”, spune Attila Borka-Balás, directorul general al farmaciilor Richter.

     

    Ceea ce limiteaza efectul acestei deschideri este faptul ca nu atat de multi sunt dispusi sa plece din tara, atata vreme cat au si alte variante. Citand o serie de statistici privind dezvoltarea farmaciilor in tara, Valeriu Crangus, directorul general al Hermes Pharma, operatorul farmaciilor City Pharma, afirma ca in prezent sunt circa 5.380 de farmacii si 600 de absolventi pe an, din care in jur de 200 aleg sa se angajeze in afara tarii, isi deschid propriile unitati farmaceutice sau se angajeaza in domeniu, dar pe alte posturi. Daca nu pleaca in strainatate, nici in tara nu sunt dispusi prea mult sa se relocheze; Crangus apreciaza ca majoritatea absolventilor de facultati de farmacie prefera sa ramana in orasul unde au studiat sau in orasul natal, ceea ce inseamna ca in zonele care nu sunt acoperite de centre universitare de profil se resimte si mai acut aceasta criza.

     

    Orasele in cauza sunt Galati, Braila, Brasov, dar si cele din nord-est, precum Vaslui, aici principala modalitate de recrutare fiind recomandarea. “Apelam de multe ori la formula recomandarii interne, deoarece asa creste siguranta ca omul recomandat se potriveste cu politica noastra”, admite Amalia Georgescu, directorul general al lantului de farmacii Remedio. Daca pana nu demult recomandarea interna a fost modalitatea preferata a marilor companii prin care se facea recrutarea, acum cele mai multe dintre ele se vad nevoite sa recurga si la anunturi pe site-urile de recrutare, la serviciile unei companii specializate sau chiar la head-hunting-ul managerilor de farmacii concurente.

     

    Sefa Remedio mai spune ca este mare nevoie de angajati tineri, pentru ca educatia pe care o primesc este mai aproape de cerintele pietei. Dar aceasta nu inseamna ca marile companii din domeniu nu investesc masiv in cursuri de training, atat pentru noii, cat si pentru vechii angajati. Farmaciile Help Net au lansat in aprilie anul acesta un proiect de training continuu al angajatilor, denumit Universitatea Corporatista, in valoare de circa 350.000 de euro anual. Programele, cu durata de un an, sunt diferentiate pe domenii – farmacologie, marketing, limbi straine – si sustinute de specialisti din cadrul Facultatii de Farmacie “Carol Davila” din Capitala, dar si din Franta si Italia. “Noi faceam traininguri de ani buni, insa am constatat ca nu erau foarte eficiente, pentru ca nevoile fiecarui angajat sunt diferite, iar cunostintele acumulate nu erau intotdeauna puse in practica”, explica Isabelle Iacob, sefa Help Net, ideea care sta la baza programului de training.

     

    Cu siguranta unui salariu de inceput cu mult peste cel mediu, orice absolvent al facultatilor de farmacie devine tinta marilor angajatori din domeniu, daca nu a fost deja recrutat de pe bancile scolii prin diferite programe de acordare de burse de studiu. Iar aici brandul de angajator devine foarte important, mai ales in conditiile in care salariile sunt, in linii mari, cam aceleasi in cadrul lanturilor de farmacii. Madalina Didea, managing partner la compania de consultanta in resurse umane Hart Human Resources Consulting, crede ca marile companii de profil ar trebui sa-si pregateasca din timp “un anumit numar de candidati pe care sa-i creasca inca din facultate” si sa-si creeze o imagine de “angajator preferat”. De pilda, viitorii farmacisti pot beneficia de bursele de studiu oferite de retele ca Sensiblu sau Help Net, ca mai apoi sa poata chiar sa se angajeze in cadrul acestor farmacii. “Unii dintre studenti vor sa-si infiinteze propria farmacie si este normal sa vrea sa se angajeze intr-o companie unde sa invete management, de unde din farmacisti pot ajunge manageri”, apreciaza Iacob.

     

    Salariul unui farmacist variaza intre 1.000 si 3.000 de lei, potrivit aprecierilor lui Ovidiu Buluc, seful grupului farmaceutic Farmexim. Cu toate ca exista anumite diferente salariale intre angajatii marilor lanturi de farmacii si cei ai unitatilor individuale, acestea din urma lucrand cu rulaje mult mai mici si deci oferind salarii mai modeste, “salariile farmacistilor nu sunt mici, ci decente, mai ales daca vorbim despre cei din promovare, depozite si vanzari”, dupa cum subliniaza Ioana Cacoveanu, presedinta Patronatului Farmacistilor. Ea adauga ca de multe ori, salariile mari ale farmacistilor nu reflecta neaparat experienta, ci volumul de vanzari pe care-l realizeaza, ceea ce implica riscuri legate de sanatatea pacientului, daca recomandarea unor medicamente se face doar din ratiuni banesti. Iar concluzia ei merge mai departe spre ansamblul pietei: “In cazul marilor lanturi de farmacii vorbim, de fapt, despre importatorii si distribuitorii care se afla in spatele lor si care, cu reducerile aplicate medicamentelor, falimenteaza farmaciile independente, facandu-le sa dispara incetul cu incetul”.

     

    Competitia acerba dintre retelele de farmacii a dus la cresteri salariale considerabile anul trecut; angajatilor Remedio le-au sporit lefurile cu 15%, iar celor din cadrul Help Net, cu 40%. Pentru anul acesta insa, se pare ca majorarile nu vor mai fi aceleasi, estimarile fiind de 15-25%. “Nu cred ca majorarea salariilor este solutia la lipsa de personal, dar credem ca performanta trebuie rasplatita”, spune Iacob, care estimeaza ca remuneratiile angajatilor sai vor creste cu 18% anul acesta. Farmacistii din cadrul Centrofarm vor avea parte pentru tot anul 2008 de o majorare mai mare, de 25%, pentru ca “atunci cand cererea de personal este mai mare decat oferta, trebuie sa ne aliniem la nivelul pietei si chiar sa fim peste aceasta, ca sa putem atrage forta de munca specializata”, sustine Dorin Catana, directorul general al companiei.

     

    Structura minimala a personalului specializat dintr-o farmacie inseamna, in general, doi farmacisti si doi asistenti, la care se adauga dirigintele. In plus, extinderea rapida a segmentului de dermatocosmetice in cifrele de afaceri ale retelelor a dus la aparitia unui nou angajat in farmacie, acela de “consilier de frumusete”, care se ocupa cu promovarea produselor de gen si consilierea clientilor cu privire la folosirea acestora. Este mai usor sa recrutezi un astfel de consilier? Da si nu, din punctul de vedere al marilor angajatori din domeniu.

  • Newarch creste cu 30%

    In 2007, companiile din cadrul grupului – printre care se numara distribuitorul de medicamente Montero si lantul de farmacii Remedio – au raportat o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro, in crestere tot cu 30% fata de 2006.

    Activele companiilor totalizau circa 130 de milioane de euro, dar "nu toate valorile au fost actualizate", a explicat Tudorache.

    Afacerile din domeniul farmaceutic au deocamdata cea mai mare pondere in veniturile holdingului, in conditiile in care Montero a avut anul trecut afaceri de circa 100 de milioane de euro, iar lantul de farmacii a avut venituri de aproape 20 de milioane de euro.

    Treptat, activitatile imobiliare vor deveni din ce in ce mai importante, in conditiile in care Newarch deruleaza in prezent trei proiecte imobiliare in valoare de 140 de milioane de euro in parteneriat cu grupul islandez Milestone. In plus, un alt parteneriat cu dezvoltatorul austriac UBM presupune constructia unui parc logistic la Chitila, investitie estimata tot la 140 milioane de euro.

    Unul dintre proiectele pregatite de Newarch este constructia unui sediu de birouri de mari dimensiuni in zona Politehnica. "Vrem sa avem o prezenta puternica si la nivel imobiliar. Vom face un sediu la nivelul celor detinute de BRD sau BCR", a spus astazi Radu Tudorache.

    Potrivit acestuia, grupul a alocat 80 de milioane de euro pentru imobilul care se va construi pe un teren ce a apartinut companiei Pumac, a carei activitate va fi relocata de Newarch pe o platforma industriala pe care o construieste in Pipera, unde va reloca companiile din sfera industriala pe care le detine.

    Newarch Investments planuia ca o mare parte dintre finantarile de care aveau nevoie aceste proiecte sa fie obtinute printr-o emisiune de obligatiuni de 100-200 de milioane de euro lansata pe piata romaneasca de capital.

    "Avem discutii pentru listarea obligatiunilor, dar acum semnalele de pe piata financiara sunt negative", a spus Tudorache. Ca urmare, emisiunea va fi amanata. "Avand in vedere ce s-a intamplat ieri pe piata americana (vanzarea bancii de investitii Bear Sterns la un pret de zece ori mai mic decat capitalizarea de acum o saptamana – n.red.), cred ca emisiunea va fi impinsa spre 2009", a adaugat reprezentantul Newarch.

  • Vanzarile de medicamente au crescut in 2007 cu doar 11,2%

    In schimb, vanzarile de medicamente prin farmacii au crescut cu 19,2%. Aceasta evolutie este explicata de trecerea unor produse (precum unele oncologice sau antidiabeticele orale) de la comercializarea prin spitale la vanzarea in farmacii.

    Cea mai importanta crestere s-a inregistrat la vanzarea de produse eliberate pe baza de prescriptie (19,8%), in timp ce produsele OTC (care se elibereaza fara reteta) au inregistrat o majorare a vanzarilor cu 17%.

    Analistii companiei de cercetare estimeaza ca in acest an, piata medicamentelor va intra intr-o perioada de stabilizare, cu o rata de crestere situata intre 5-10%.

    "Ultima parte a anului 2007 a diminuat din entuziasmul initial privitor la piata farmaceutica, deteriorarea cursului de schimb antrenand o crestere a prudentei si o scadere a expunerii la risc. Pentru 2008, estimam ca piata va creste in continuare, insa rata de crestere va fi de 5-10%, sub performanta anilor anteriori, semn ca piata se indreapta catre o perioada de stabilizare", apreciaza Cegedim.

    Liderul pietei ramane GlaxoSmithKline (GSK) cu o cota de 7,5% din piata. GSK este urmata de Hoffmann La Roche – 6,8%, Sanofi-Aventis – 6,6%, Novartis – 6,5% si Servier – 6%. Pe a sasea pozitie se claseaza Pfizer – cel mai mare producator mondial de medicamente – cu o cota de 5,4%.

    In randul prodicatorilor romani de traditie Ranbaxy (care include vanzarile fabricii clujene Terapia) a depasit pentru prima data Zentiva (care a preluat in 2005 producatorul bucurestean Sicomed). De altfel, reprezentantii Zentiva recunoscusera anterior ca au pierdut anul trecut cota de piata, pe fondul unui proces de restructurare, ajungand la 4,8%.

    De cealalta parte, Ranbaxy – care si-a schimbat recent managementul din Romania – a incheiat anul 2007 cu o cota de 5% din piata romaneasca.

    Topul primelor zece companii farmaceutice mai include si al treilea producator autohton, Antibiotice, aflat acum in proces de vanzare, cu o cota de 3,1% si compania slovena Krka (2,8%), potrivit datelor Cegedim.

    Datele furnizate estimeaza iesirile de produse din farmacii catre pacienti, iar calculul valorilor si cotelor de piata de mai sus fiind efectuat la preturi de achizitie in farmacie, explica Cegedim.

    Sursa foto: Actavis

  • Remedio deschide 10 farmacii in decembrie

    "Deschiderea noilor farmacii face parte din strategia de extindere si dezvoltare la nivel national", a declarat, intr-un comunicat de presa, Amalia Georgescu, director general al Remedio. Investitia pentru aceste farmacii depaseste 500.000 euro.

    Remedio are un plan extrem de agresiv de extindere, preconizand sa ajunga pana in 2009 la aproximativ 300 de farmacii, de la 75 cat va avea la finele acestui an.

    Potrivit companiei, Remedio a avut anul trecut o cifra de afaceri de 19 milioane euro, iar pentru 2007 estimeaza o crestere organica de 25% pentru farmaciile existente. Lantul de farmacii Remedio face parte din fondul de investitii Newarch si are ca actionari familia Tudorache – care controleaza si didistribuitorul de produse farmaceutice Montero – si fondul de investitii Pharma Investment (Islanda).