Tag: fabrica

  • Antreprenori locali. Horaţiu Ţepeş, Bilka: Investiţia estimată la 20 mil. euro pentru noua fabrică va ajunge de fapt la 35 mil. euro, din cauza scumpirilor

    Producătorul de acoperişuri Bilka din Braşov, care are în derulare construcţia unei noi fabrici, se concentrează anul acesta pe finali­zarea proiectului, care ar fi trebuit deja să fie funcţional, şi aproape de momentul bilanţului estimează o valoare finală a investiţiei cu 75% peste ceea ce fusese prognozat.

    „Planul iniţial pentru fabrica nouă a fost de 20 mil. euro, însă la final vom ajunge cu investiţia la 35 mil. euro. Asta pentru că între timp s-au scumpit utilajele, materialele de construcţii, mâna de lucru, am refăcut contractele şi am acceptat noi termeni de nenumărate ori“, a spus Horaţiu Ţepeş.

    Fabrica nouă este parte a unui plan mai amplu de investiţii, demarat după ce în urmă cu câţiva ani compania a achiziţionat platforma industrială Hidromecanica 2 Braşov, din vecinătatea halelor deja deţinute, pentru a se extinde.

    Bilka a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 1,15 mld. lei după o creştere de 3% comparativ cu anul precedent.

     


     

     

  • Jovan Radosavljevic, şeful Coca-Cola în România: Când cresc preţurile se vede că mulţi români trăiesc din salariul minim. „Oamenii trec pe apa de la robinet“

    Coca-Cola HBC România investeşte anual 25-40 mil. euro în România şi exportă în 15 ţări, fiind un important hub regional pentru gigantul din sectorul băuturilor răcoritoare.

    Jovan Radosavljevic, managerul care con­duce din 2018 Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, spune că producătorul investeşte anual 25-40 de milioane de euro în România, iar că investiţiile de anul trecut au ajuns la circa 30 de milioane de euro. Acestea au fost direcţionate către creşterea eficienţei energetice, dar şi în noi linii care reduc consumul de energie şi în tehnologii care ne ajută la reducerea deşeurilor din plastic.

    „Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare fabrică din grupul Coca-Cola HBC. Şi fabrica din Timişoara livrează produse la export, iar din România exportăm în 15 ţări. Şi continuăm investiţiile şi luptăm pentru aceste investiţii. De aceea avem nevoie de predictabilitate pentru că toate ţările se luptă pentru bugete de investiţii de la sediul central“, a declarat Jovan Radosavljevic într-un interviu acordat Ziarului Financiar.

    Coca-Cola HBC are în România trei fabrici, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei. Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare din grupul Coca-Cola HBC, prezent în circa 30 de ţări. Circa 10% din producţia Coca-Cola HBC România merge la export, compania fiind principalul exportator de băuturi nonalcoolice.

     Managerul spune că după creşterea preţurilor la energie, utilităţi şi materii prime, decizia guvernului de a creşte TVA de la 9% la 19% la băuturile cu zahăr de la 1 ianuarie a avut un impact foarte mare asupra industriei.

    „La nivel de industrie avem nevoie de predicta­bilitate, să fim consultaţi, să pregătim terenul pentru astfel de schimbări. În ianuarie, februarie deja piaţa scădea versus anul trecut în volum. Aşa cum vă imaginaţi, această decizie luată peste noapte a avut un impact foarte mare nu doar asupra noastră, ci şi asupra industriilor conexe. Într-adevăr, nici inflaţia nu a fost bună, dar aceste lucruri imprevizibile au fost şi mai negative pentru sectorul băuturilor“.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

    Coca-Cola HBC este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni), şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni),  iar restul sunt acţiuni free floating.

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent. Compania a raportat un profit net de 394 de milioane de lei, mai mare cu 32% faţă de rezultatul din 2021. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria companiei pe plan local, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al profitului.

  • O companie multinaţională gigant face angajări în România. Ce specialişti recrutează

    Nokian Tyres a început primele recrutări pentru noua fabrică de la Oradea, investiţie de 650 mil. euro. „Am angajat directorul de HR, vom avea management local. 550 de angajaţi vor lucra la Oradea şi vor fi pregătiţi acolo“.

    Nokian Tyres a demarat operaţiunea de a recruta viitori angajaţi pentru noua fabrică de la Oradea, la scurt timp de la demararea construcţiei propriu-zise.

    „Am recrutat deja directorul de HR, care este român, şi căutăm acum un director de fabrică şi o echipă de management. Echipa va fi un mix dintre expaţi Nokian şi executivi locali, dar pe parcurs va fi una operată şi condusă de români. Acum evaluăm piaţa forţei de muncă şi lucrăm cu agenţii locale de recrutare pentru noi angajaţi. Recrutarea va avea loc în două faze – începem cu oameni care vor veni de la fabricile din SUA şi Finlanda, dar vorbim de 2-3% din angajaţi. 550 de angajaţi vor lucra acolo în total şi vor fi recrutaţi din Oradea şi vor fi pregătiţi acolo. Acum lucrăm la politica de HR pentru România, dar plătim salarii competitive pentru noi. În Oradea vom colabora cu şcoli locale pentru a pregăti forţa de muncă. Sperăm ca Schengen să fie pe agendă şi România să intre cât mai repede. Nu este o problemă acum, pentru că suntem în UE şi NATO“, a spus Adrian Kaczmarczyk, SVP, supply operations, Nokian Tyres în cadrul conferinţei ZF Reindustrializarea României, realizată de ZF în parteneriat cu ROCA Industry, Chimcomplex şi BAT România.

    Producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, unul dintre cei mai importanţi jucă­tori mondiali de pe această piaţă, a început în luna mai construcţia unei noi fa­brici la Oradea, o investiţie de 650 mil. euro. Primele anvelope se estimează că vor fi pro­duse în a doua jumătate a anului 2024, iar pro­ducţia de anvelope comerciale este pro­gramată să înceapă la începutul anului 2025.

    „Foarte important a fost procesul de autorizare şi de obţinere a aprobărilor pentru a demara construcţia în cel mai scurt timp. Ce am apreciat a fost atitudinea pro-business a autorităţilor, atât la Bucureşti cât şi la Oradea. În plus, stabilitatea economică şi politică este un factor important – ne-am învăţat lecţia în a opera o fabrică 17 ani în Rusia. Trebuie să avem un sit de producţie într-o ţară membră a UE şi NATO. Suntem încrezători că am ales bine Oradea“, a subliniat Adrian Kaczmarczyk.

    Investiţia în noua unitate de producţie va fi asigurată din fonduri proprii ale companiei finlandeze, dar şi dintr-un ajutor de stat. Nokian Tyres aşteaptă decizia finală din partea Uniunii Europene cu privire la cererea sa de finanţare UE în valoare de aproximativ 100 mil. euro, aprobată de Guvernul României anul acesta.

    „Investim într-un viitor îndelungat în Oradea. Până în 2027 vom ajunge la 40% din capacitatea de anvelope, 6 mil. anvelope. Avem posibilitatea de a extinde Oradea la 12 sau chiar 18 milioane de anvelope. Avem opţiuni pe care le vom evalua pe măsură ce vom creşte. Situl este proiectat să producă mai mult decât volumul reprezentat de investiţia actuală. Competitivitatea va fi importantă pe viitor. Spre exemplu un preţ competitiv la energie va conta foarte mult pentru a menţine fabrica într-un mediu competitiv, dar şi posibilitatea de a pregăti forţa de muncă“, a explicat vicepreşedintele.

    Capacitatea de producţie anuală a fabricii va fi de 6 milioane de anvelope, iar accentul va fi pe producţia de anvelope pentru autoturisme şi SUV-uri cu dimensiuni mai mari, care vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală.

    Amplasamentul va include şi o facilitate de distribuţie pentru depozitarea şi distribuţia anvelopelor, suprafaţa totală construită fiind de aproximativ 100.000 de metri pătraţi. Unitatea de producţie va crea circa 500 de noi locuri de muncă. Nokian Tyres va face angajări atât pentru poziţiile de producţie, cât şi pentru cele de conducere.

    „Am avut peste 40 de locaţii luate în calcul şi am decis că Oradea este este decizia bună. Este la o distanţă strategică de clienţii noştri, avem conexiuni bune, avem cone­xiune feroviară pe sit pentru a livra materii prime pe tren nu doar feroviar. Oradea are un aeroport internaţional – nu la fel de mult precum ne-am dori, dar este. În plus, există şi resurse de energie verde. România a atras producători mari de anvelope până acum pe lângă Nokian. În plus, pe lângă producţie, operaţiunile de aici vor atrage furnizori de materii prime pentru operaţiunile de aici“, a spus Adrian Kaczmarczyk.

    În prezent, Nokian Tyres produce anvelope pentru autoturisme în două fabrici din Nokia, Finlanda, şi din Dayton, SUA. Fabrica din România va fi cea de-a treia unitate de producţie a companiei.

    Pe lângă construirea acestei noi fabrici de anvelope pentru autoturisme la Oradea, Nokian Tyres continuă să îşi dezvolte capacitatea în cadrul fabricilor existente din Finlanda şi SUA şi să crească producţia contractată către terţi. Compania îşi propune să ajungă la o capacitate globală de 15 milioane de anvelope până în 2027.

    Decizia companiei de a construi unitatea de producţie la Oradea a venit după o analiză a peste 40 de locaţii din Europa. „Rolul Europei pentru tehnologii-cheie se schimbă. În trecut multe investiţii au mers către Asia, către China în special şi riscul este unul mare. Ne aşteptăm ca noile investiţii în tehnologie precum producţia de baterii sau maşini, care anterior erau produse în afara Europei, să fie atrase pe plan local.“

    „Un bun exemplu este industria farma care revine spre Europa. Cel mai important asset pentru Oradea şi România a fost atitudinea pro-business. Indiferent cu cine discutam. La nivel local sau central, toţi au fost deschişi în a lucra eficient. Ca minus, singurul pe care îl pot menţiona este că situl pe care l-am selectat nu este unul greenfield şi pe măsură ce curăţăm, mai avem parte de surprize. Vorbim de fundaţii vechi ce trebuie curăţate, terenuri contaminate“.

  • Fornetti România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de patiserie, buget de investiţii de 4 mil. euro în 2023

    Fabrica Fornetti din judeţul Timiş a realizat exporturi de 28 mil. euro în 2022.

    Fornetti România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de patiserie, a terminat în luna martie un proiect de investiţii de 2,5 milioane de euro într-o linie de producţie şi va continua anul acesta investiţiile. În total, bugetul de investiţii al companiei în 2023 este de circa 4 milioane de euro.

    „Preconizăm investiţii şi pentru a doua jumătate a anului, investiţii în valoare de 1,5 milioane de euro care vizează înnoirea şi eficientizarea echipamentelor de producţie“, au spus reprezentanţii companiei într-un chestionar transmis pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie, ediţia din 2023.

    Anul trecut, compania  a avut o cifră de afaceri de 293 de milioane de lei (peste 59 mil. euro), în creştere cu 37% faţă de anul precedent. Pentru anul 2023, compania şi-a propus o cifră de afaceri asemănătoare cu cea realizată anul trecut. Pe de altă parte, profitul net al companiei a crescut în 2022 faţă de 2021 de peste trei ori ajungând la peste 28,7 milioane de lei.

    Fornetti România, care deţine o unitate de producţie în judeţul Timiş, este şi un important exportator. Astfel, în 2022 exporturile companiei s-au situat la peste 137 de milioane de lei (aproape 28 mil. euro), în creştere cu 63% faţă de anul precedent, conform datelor transmise de companie în chestionarul amintit mai sus.

    Pentru anul acesta, compania şi-a propus o valoare mai mică a exporturilor, de 120 mil. lei.

    În ultimii ani, Fornetti a dezvoltat o gamă pentru copt acasă, fiind cu această gamă prezentă în retail, dar a intrat şi în HoReCa. De altfel, reprezentanţii companiei spun că majorarea cu 10% a segmentului HoReCa este una dintre principalele provocări din acest an.

    Anul acesta, compania din România l-a numit pe Martin Udvarev în funcţia de managing director al Fornetti România. Înainte de a se alătura companiei din România, el a condus Fornetti Bulgaria, companie la care a ocupat funcţia de director general timp de 17 ani.

    Fornetti este un brand fondat în urmă cu două decenii de maistrul brutar Palásti József din Ungaria. În vara lui 2015, grupul a intrat în portofoliul Aryzta AG, unul dintre cei mai mari producători de panificaţie şi patiserie congelată la nivel mondial. Anterior, compania a reuşit să iasă din insolvenţă.  Compania Fornetti România, cu sediul în Timişoara, a fost înfiinţată în 2001 prin intermediul unui parteneriat cu Fornetti Kft. din Ungaria. Ulterior, firma a devenit master-francizor pentru această marcă în România după ce iniţial a avut activităţi de distribuţie a produselor de patiserie.

     Fornetti s-a dezvoltat şi cu magazine în sistem de franciză, dar are listate produsele şi în retail şi HoReCa.

     

     

  • Producătorul finlandez de anvelope Nokian începe azi construcţia unei noi fabrici la Oradea. Investiţia va totaliza 650 mil. euro, iar primele anvelope vor ieşi pe poarta fabricii anul viitor

    Capacitatea de producţie anuală a fabricii va fi de 6 milioane de anvelope. @ În prezent, Nokian Tyres produce anvelope pentru autoturisme în două fabrici din Nokia, Finlanda, şi din Dayton, SUA. 

    Fabrica din România va fi cea de-a treia unitate de producţie a companiei.

    Nokian Tyres, producătorul finlandez de anvelope şi unul dintre cei mai importanţi jucători ai lumii de pe această piaţă, a început construcţia unei noi fabrici la Oradea, proiect ce va totaliza o investiţie de 650 mil. euro.

    Noua unitate de producţie va fi operaţională începând cu a doua jumătate a anului viitor şi va crea aproximativ 500 de noi locuri de muncă.

    „Această investiţie reprezintă un pas strategic important pentru dezvoltarea şi creşterea noastră viitoare. O unitate de producţie de nivel mondial în Europa reprezintă o etapă cheie în extinderea capacităţii şi crearea unei platforme echilibrate de producţie pe măsură ce noua fabrică Nokian Tyres este construită. Capacitatea de producţie anuală a fabricii va fi de 6 milioane de anvelope, iar accentul va fi pe producţia de anvelope pentru autoturisme şi SUV-uri cu dimensiuni mai mari, care vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală”, a declarat Jukka Moisio, preşedinte şi CEO al Nokian Tyres, în timpul conferinţei de presă care a marcat demararea lucrărilor pentru noua fabrică.

    Amplasamentul va include şi o facilitate de distribuţie pentru depozitarea şi distribuţia anvelopelor, suprafaţa totală construită fiind de aproximativ 100.000 de metri pătraţi.

    Unitatea de producţie va fi prima fabrică cu emisii zero de CO2 din industria anvelopelor. Acest lucru înseamnă, explică oficialii Nokian, că energia folosită în unitate provine din surse regenerabile şi aburul necesar procesului de fabricare a anvelopelor este generat fără a utiliza combustibili fosili.

    În prezent, Nokian Tyres produce anvelope pentru autoturisme în două fabrici din Nokia, Finlanda, şi din Dayton, SUA. Fabrica din România va fi cea de-a treia unitate de producţie a companiei.

    Pe lângă construirea acestei noi fabrici de anvelope pentru autoturisme la Oradea, Nokian Tyres continuă să îşi dezvolte capacitatea în cadrul fabricilor existente din Finlanda şi SUA şi să crească producţia contractată către terţi. Compania îşi propune să ajungă la o capacitate globală de 15 milioane de anvelope până în 2027.

     

     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă la ceremonia de inaugurare a lucrărilor pentru fabrica finlandeză de anvelope Nokian Tyeres: Investiţia se ridică la peste 600 de milioane de euro, iar primele anvelope le vom vedea din 2024. Va însemna mai multe locuri de muncă

    Premierul Nicolae Ciucă a participat joi la ceremonia de inaugurare a fabricii finalndeze de anvelope Nokian Tyres. Şeful Guvernului susţine că producţia de anvelope va lua startul în 2024, într-un proiect în care s-au investit peste 600 de milioane de euro.

    „În 2024 vom avea primele anvelope produse la Oradea. Practic, pentru Oradea va însemna un loc important pe harta producţiei de automotive în Europa şi în lume, va însemna mai multe locuri de muncă, va însemna mai mulţi bani la bugetul local şi mai mulţi bani la bugetul de stat. Din punctul meu de vedere, este o investiţie, un demers care va asigura o parte de beneficiu pentru toţi actorii implicaţi în acest proiect”, a declarat Nicolae Ciucă.

    „Este o investiţie de peste 600 de milioane euro, dar din această investiţie, ajutorul de stat este unul consistent, de aproximativ 100 de milioane euro. Ca atare, este, din punctul meu de vedere, un model de a înţelege modul în care ne putem sprijini reciproc pe proiecte de anvergură. Avem nevoie de proiecte de anvergură care să aibă o contribuţie substanţială la dezvoltarea economiei noastre” a mai spus premierul.

  • Grupul chinez Putailai construieşte cea mai mare fabrică de anozi din Europa în Suedia

    Un important furnizor chinez pentru industria de baterii investeşte 1,3 miliarde de dolari într-o fabrică din Suedia, cel mai recent semn al dependenţei în creştere a ţărilor occidentale de sectorul chinez de clean tech, relatează Financial Times. Putailai construieşte cea mai mare unitate din Europa de producţie de anozi, un component vital al bateriilor pentru maşini electrice.

  • Anul 2022 pentru producătorul românesc de medicamente Antibiotice Iaşi: aproape de pragul de 100 mil. euro venituri şi o nouă fabrică. Ce urmează în 2023?

    Antibiotice Iaşi este cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, fiind controlat majoritar de Ministerul Sănătăţii ♦ Veniturile din vânzări în 2022 au ajuns la aproape 100 mil. euro, după o creştere de 32% faţă de anul anterior ♦ Anul trecut, compania a adăugat şi o nouă fabrică în portofoliu, în care produce creme, geluri, unguente.

    O nouă fabrică după o investiţie de 100 mil. lei şi producţie în timp record de pastile de iodură de potasiu, într-un context geopolitic incert, sunt primele două obiective care caracterizează anul 2022 pentru producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, în viziunea directorului general al companiei, Ioan Nani.

    După ce în 2022 platforma de la Iaşi a generat venituri de aproape 100 mil. euro, ambiţiile managerului pentru companie urmăresc tot o creştere de două cifre în 2023, dar şi o viziune spre industria europeană pentru producătorul de la Iaşi.

    „Ne-am apropiat de 100 mil. euro şi îmi doresc mult ca Antibiotice să intre în clasa companiilor care realizează peste 100 mil. euro pe an. În 2023 ne pregătim pentru depăşirea acestui prag şi ne propunem să ajungem undeva la 110-120 mil. euro ca cifră de afaceri, din care aproximativ 35% vom obţine pe piaţa internaţională, iar diferenţa pe piaţa internă. Însă, Antibiotice Iaşi trebuie să se înscrie în peisajul farmaceutic european, nu numai naţional. Trebuie să fim antrenaţi într-o «energie» europeană, într-un efort comun de creştere a independenţei Europei faţă de producţia de medicamente din alte teritorii“, a spus recent pentru ZF Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.

     

    Revenirea pieţei

    Contextul pandemic a influenţat accesul pacienţilor în spitale în perioada 2020-2021, segmentul pe care Antibiotice are o cotă de piaţă de peste 13% pe segmentul medicamentelor generice cu prescripţie şi OTC (medicamente fără reţetă). Odată cu revenirea pacienţilor în spitale, şi piaţa de profil a crescut, astfel că, din totalul vânzărilor valorice ale Antibiotice în 2022, 135,8 mil. lei, adică 28% din calculele ZF, au venit din segmentul de spital.

    „Anul trecut a fost pentru noi o adevărată provocare şi suntem bucuroşi că am reuşit să traversăm un an extrem de greu fără să fim influenţaţi din punctul de vedere al profitabilităţii şi totodată să avem o creştere substanţială a cifrei de afaceri“, a mai spus Ioan Nani.

     

    Exporturile aduc mai bine de o treime din business

    Pieţele internaţionale au adus venituri din vânzări în valoare de 184 mil. lei pentru Antibiotice Iaşi, în creştere cu 30% comp­a­rativ cu cele din anul 2021.

    Cele mai vândute produse finite la export sunt antiinfecţioasele injectabile, iar printre ţările unde ajung medicamentele fabricate la Iaşi sunt Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Vietnam, Canada, Danemarca, Irak, Azerbaidjan, Moldova, Canada.

     

    Planuri pentru 2023

    Antibiotice Iaşi are un buget de investiţii de peste 75 mil. lei în 2022, după ce anul trecut a realizat investiţii de aproape 50 mil. lei.

    Dezvoltarea portofoliului de produse, capacităţi de producere a energiei verde, dar şi extinderea şi modernizarea spaţiilor deja existente pe platforma din Iaşi sunt proiectele pe care Antibiotice le are în plan în 2023.

    „În 2023 ne concentrăm pentru a creşte cifra de afaceri cu cel puţin 20% şi de a consolida prezenţa noastră în Europa. Avem obiective şi proiecţii clare până în orizontul anului 2025, când afacerea va creşte cu 65-70% până atunci, se va consolida“, a mai completat Ioan Nani.

    Şi portofoliul de produse al producă­torului românesc va creşte în următorii ani, platforma de la Iaşi având o componentă puternică de cercetare.

    „În prezent, avem în dezvoltare un portofoliu de peste 25 de produse, cele mai solicitate de părinţi, care lipseau din farmacii în toamna anului trecut. Vom avea medicamente pentru răceală şi gripă începând de anul viitor, ele fiind acum în analiza Agenţiei Naţionale a Medica­mentului. Până în anul 2030, vom dubla cifra de afaceri, vom fi undeva la 230-235 mil. euro şi vom avea, de asemenea, o creştere corespunzătoare a profitului“, a mai spus directorul general al companiei, Ioan Nani.

     

  • De ce au vândut austriecii de la HS Timber fabrica din Sebeş către Ziegler? „Aprovizionarea cu materii prime a fabricilor noastre devine din ce în ce mai dificilă. Limitările pieţei din România şi costurile prea ridicate ale importurilor de materii prime au condus la cea mai bună soluţie atât pentru companie cât şi pentru angajaţi“

    ♦ HS Timber motivează vânzarea fabricii din Sebeş prin creşterea costurilor, însă în 2020 şi 2021 a obţinut marje de profit cu două cifre.

    Aprovizionarea tot mai dificilă cu materii prime şi costurile prea ridicate ale impor­turilor de materii prime au condus la decizia austriecilor de-a vinde fabrica din Sebeş către germanii de la grupul Ziegler.

    „Aprovizionarea cu materii prime a fabricilor noastre devine din ce în ce mai dificilă. Limitările pieţei din România şi costurile prea ridicate ale importurilor de materii prime au condus la cea mai bună soluţie atât pentru companie cât şi pentru angajaţi“, au transmis oficialii companiei HS Timber Productions la solicitarea ZF.

    Compania HS Timber Productions raporta o cifră de afaceri de 3,1 miliarde de lei în 2021 faţă de  2,4 miliarde de lei în 2020 şi un profit net de 624 mil. lei în 2021, faţă de 339 milioane de lei în 2020, arată mfinante.ro. Astfel, HS Timber Productions a înregistrat în 2020 o marjă de profit de circa 20% în 2020 şi 14% în 2021. În total compania avea 1.575 de angajaţi în 2021. Rezul­tatele pe anul trecut nu au fost făcute publice.

    Spre comparaţie, o marjă de profit cu două cifre avea în 2020 doar Dedeman în retail, restul având sub zece procente. De obicei companiile din agribusiness mai reuşesc marje de profit de două cifre, însă în producţie aproape întotodeauna sunt de o singură cifră.

    Austriecii de la HS Timber au semnat vânzarea fabricii din Sebeş către germanii de la Ziegler Grup, un grup cu operaţiuni în prelucrarea lemnului şi logistică.  Prin această achiziţie germanii de la grupul Ziegler intră pe piaţa locală. Contractul a fost semnat în aprilie iar încheierea tranzacţiei este aşteptată la mijlocul anului 2023 şi este supusă aprobărilor obişnuite de reglementare. Valoarea tranzacţiei  nu a fost făcută publică.  bpv Grigorescu Ştefănică şi bpv Hügel (Austria), care au oferit consultanţă Ziegler Group în achiziţia HS Timber Productions Sebes SRL, a anunţat tranzacţia.

    Gerald Schweighofer, acţionarul HS Timber, renunţă astfel la primul activ construi în România în 2003, fabrica din Sebep, care care a însemnat şi primul pas al familiei austriece în România, la doi ani după ce îşi lichidase afacerile din industria lemnului în Austria şi Cehia.

    „Odată cu finalizarea tranzacţiei, consolidăm capacitatea de utilizare a fabricii de cherestea rămase în Reci. În viitor, fabrica de cherestea va putea produce din nou la capacitate maximă, iar aprovizionarea cu lemn preponderent din România va fi posibilă pe termen mediu“, au mai transmis oficialii companiei HS Timber Productions.

    Fabricile care sunt în funcţiune pot fi mai bine aprovizionate cu materie primă pentru producţie şi prelucrare ulterioară, permiţându-le să funcţioneze din nou la capacitate maximă. Acestea vor rămâne o parte importantă a HS Timber Group pe termen lung, potrivit răspunsului transmis de oficialii companiei către ZF.

    „În acest moment, HS Timber Group operează în România două fabrici de cherestea (Sebeş, Reci), o unitate de producţie pentru grinzi lamelare (Rădăuţi) şi cea mai mare fabrică de panel din lume – HS Baco Panels (Comăneşti). Numărul total de angajaţi este de 2.400. Se preconizează că tranzacţia va fi finalizată la mijlocul anului în urma aprobărilor autorităţilor de reglementare“, potrivit oficialilor HS Timber Productions.

    În anul 2003, grupul a deschis prima fabrică de cherestea din România.

    HS Timber Group, cu sediul la Viena, îşi are rădăcinile într-o afacere tradiţională de familie din Austria, cu o experienţă de peste 400 de ani în domeniul prelucrării lemnului. Astăzi, grupul activează preponderent în industria de procesare a lemnului, dar derulează operaţiuni şi în sfera comerţului de cherestea, producţiei de energie regenerabilă şi ca furnizor pentru industria de energie solară.

    Austriecii de la HS Timber Group anunţau la începutul anului trecut că vor închide fabrica din Siret  unde se produceau panouri de lemn masiv şi vor întrerupe operaţiunile la fabrica de cherestea din Rădăuţi. Ei susţineau că investiţiile necesare la fabrica din Siret nu sunt fezabile din punct de vedere economic în condiţiile actuale de piaţă.

    Veniturile HS Timber Group la nivel mondial în 2021 s-au ridicat la puţin peste 1 miliard de euro, comparativ cu 784,11 milioane de eruo în anul precedent, o potrivit oficialilor companiei.

     

  • Povestea omului care a ajuns de la a fi ucenicul unui fierar, la a construi de la zero o companie de sute de milioane de euro. Produsele lui sunt folosite de milioane de oameni din toată lumea

    Se spune că noaptea e cel mai bun sfetnic, iar pentru Peter Bang a fost, în multe rânduri, cea mai bună sursă de inspiraţie pentru invenţiile sale sclipitoare. Transformate în electronice de larg consum, acestea au adus succesul companiei care poartă numele său şi al prietenului şi partenerului de business, Olufsen.

    Născut în 1900, Peter Boas Bang a crescut într-o familie înstărită din Copenhaga, într-o casă bine echipată pentru vremea aceea, cu lumini electrice, serviciu telefonic şi un fonograf; familia deţinea chiar şi o maşină. Interesat de tehnologie şi radiouri încă de la o vârstă fragedă, Bang obişnuia să îşi cheltuie banii de buzunar pe baterii, sonerii şi întrerupătoare.

    La 14 ani a părăsit internatul Nærum Kostskole, unde a locuit timp de cinci ani, şi a intrat la gimnaziu, timp în care şi-a explorat în continuare pasiunea pentru tehnologie şi mecanică, ajutat de vărul lui, Isse Wulff, care era asistent la Institutul Tehnic. În 1917 a terminat şcoala, unde îi fuseseră deja evidenţiate abilităţile practice.

    Tatăl său i-a găsit apoi un loc de muncă, ucenic fierar la forja Siemens & Halske, unde Peter obişnuia, în afara orelor de muncă, chiar şi noaptea, să facă experimente, inclusiv făurirea unei mori de vânt pentru a alimenta casa de vară a familiei cu energie electrică. A rămas în atelierul de fierărie patru ani şi, după o scurtă pauză, tatăl său a fost de acord să-l lase să studieze inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum. Aici, a construit mai multe staţii radio pentru familia sa, iar în al treilea an de studii a dezvoltat un receptor care nu se baza pe baterii.

    Atunci când industria audiovizualului a început să se dezvolte rapid, în special în Statele Unite, Bang a călătorit peste ocean pentru a-şi continua studiile, iar în următoarele şase luni a studiat producţia de radiouri şi a lucrat într-o fabrică de echipamente radio. Înainte de a pleca, a vorbit cu tatăl său despre ideea de a înfiinţa o fabrică în Danemarca. Nu a putut începe imediat, dar, odată întors în Copenhaga, a fost contactat de un fost coleg, Svend Andreas Grøn Olufsen, care construise un mic receptor în Quistrup şi avea nevoie de un partener pentru a dezvolta afacerea.

    Nu a durat mult până când ambii tineri ingineri şi-au dat seama că lucrează bine împreună, iar Camillo Cavour Bang, tatăl lui Peter, a înţeles că este un proiect serios şi le-a cerut să vină la Copenhaga pentru a finaliza formalităţile lansării a A/S Bang & Olufsen, fondată la data de 17 noiembrie 1925. Capitalul iniţial a fost de 10.000 de coroane daneze; fiecare fondator avea o cotă de 4.000 kr, iar taţii lor aveau fiecare câte 1.000 kr. Camillo Cavour Bang a fost ales preşedinte al consiliului de administraţie.

    După un început lent şi un succes modest cu un receptor alimentat de la reţea, ei au aflat că există o piaţă mai profitabilă pentru un produs care a furnizat receptoare alimentate cu baterii cu energie de la reţea. Acest produs, care corespunde cel mai îndeaproape adaptorului de alimentare de astăzi, a fost numit Eliminator. A fost lansat în 1926 ca primul produs comercial al companiei şi a fost mijlocul de existenţă al acesteia în primii câţiva ani. Bang & Olufsen a devenit din nou un producător de radio, în sarcina lui Peter Bang revenind responabilitatea inovaţiilor. Aşa că şi-a păstrat obiceiul de a rămâne treaz nopţile pentru a face experimente. După ce Svend Olufsen a murit în 1949, Peter Bang a condus singur compania până la moartea sa, în 1957; a apucat totuşi să fie martorul lansării unui nou produs al Bang & Olufsen, televizorul, în 1952.

    Compania a încheiat anul 2021 cu venituri de circa 230 de milioane de dolari.  

     

    Carte de vizită

    Peter Boas Bang, cofondator, Bang & Olufsen

    1. S-a născut pe 14 martie 1900 în Frederiksberg, Danemarca;

    2. A fost căsătorit de două ori şi a avut patru copii, doi băieţi şi două fete. Ambii fii au călcat pe urmele tatălui lor, devenind ingineri şi lucrând la fabrica din Struer a companiei;

    3. Primul său loc de muncă a fost ca ucenic fierar la forja Siemens & Halske;

    4. A studiat inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum;

    5. În 1925 a cofondat, alături de Svend Andreas Grøn Olufsen, compania Bang & Olufsen;

    6. A murit în anul 1957.