BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Salariul mediu net a fost în august de 3.487 de lei, cu 6,5% mai mare decât în perioada similară din 2020, dar în scădere cu 1,6% faţă de iulie 2021

    Salariul mediu net a fost în august de 3487 lei, cu 6,5% mai mare decât în august 2020, dar în scădere cu 1,6% faţă de iulie 2021 (58 lei), arată datele INS.

    Salariul mediu brut a fost 5.688 lei, cu 92 lei (-1,6%) mai mic decât în luna iulie.

    Cele mai mari salarii medii nete sunt în continuare înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cu o medie de 8.377 lei, iar cele mai mici au fost în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, de 1.957 lei.

    În luna august 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2021 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie, încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 10,5% şi 11,5% în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; între 5,0% şi 7,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii),depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, tranzacţii imobiliare, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi industriale n.c.a.; între 3,0% şi 4,5% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea echipamentelor electrice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna iulie, ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activităţii anumitor agenţi economici, cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 8,2% în alte activităţi extractive; între 3,0% şi 5,0% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, transporturi pe apă, transporturi aeriene, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 2,0% şi 3,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, hoteluri şi restaurante, activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-1,9%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică, respectiv ȋn sănătate şi asistenţă socială (-0,5% fiecare).

  • În septembrie, preţurile apartamentelor au crescut uşor în majoritatea marilor oraşe

    În octombrie 2021, preţurile apartamentelor (noi şi vechi) scoase la vânzare în România s-au menţinut, per ansamblu, la un nivel relativ constant comparativ cu luna anterioară, potrivit Indicelui imobiliare.ro.

    Suma medie solicitată la nivel naţional de către vânzători s-a cifrat la 1.507 euro pe metru pătrat util, în scădere cu 0,1% faţă de august 2021, de la 1.508 euro pe metru pătrat util. „Cinci dintre cele şase mari oraşe monitorizate constant de Imobiliare.ro au înregistrat majorări ale valorilor medii de listare pe segmentul apartamentelor, cea mai semnificativă marjă de creştere fiind observată în Iaşi. Excepţia de la regulă este reprezentată de Braşov, unde tendinţa generală de scădere a fost susţinută exclusiv de segmentul locuinţelor noi”, arată Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

    În Bucureşti, pe parcursul lui septembrie, preţurile apartamentelor disponibile spre vânzare în cel mai mare oraş al ţării au consemnat un avans general de 0,9%, de la o medie de 1.569 de euro pe metru pătrat util, până la 1.583 de euro pe metru pătrat. Aşteptările proprietarilor au fost mai ridicate doar pe segmentul locuinţelor din blocurile vechi, care s-au apreciat cu 2,2%, de la 1.489 de euro pe metru pătrat, la 1.522 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, unităţile locative din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale au înregistrat o scădere de 0,2%, de la 1.621 la 1.617 euro pe metru pătrat.

    În Braşov, indicele Imobiliare.ro a consemnat, per ansamblu, un recul de 0,7% al preţurilor apartamentelor, de la 1.442 de euro pe metru pătrat util la finele lui august, la 1.432 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lui septembrie. Cu toate acestea, în cazul locuinţelor din blocurile vechi a avut loc o evoluţie pozitivă: este vorba de un avans de 0,6%, de la 1.342 la 1.350 de euro pe metru pătrat. La polul opus, locuinţele noi din Braşov au înregistrat o scădere de 1%, de la 1.546 la 1.531 de euro pe metru pătrat.

    În Cluj-Napoca, aşteptările vânzătorilor de apartamente s-au majorat cu 0,6% pe parcursul lunii septembrie, acestea ajungând la o valoare medie de listare de 1.985 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.973 de euro pe metru pătrat la finele lui august. În oraşul de pe Someş, preţurile locuinţelor din blocurile vechi au crescut cu 1,6% (de la 1.965 la 1.996 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile din ansamblurile noi au consemnat un recul de 0,5% (de la 1.983 la 1.974 de euro pe metru pătrat).

    În prima lună de toamnă, valoarea medie de listare a apartamentelor scoase la vânzare în Constanţa a înregistrat un avans de 1%, de la 1.347 de euro pe metru pătrat util, la 1.360 de euro pe metru pătrat. Preţurile s-au majorat pe ambele segmente de piaţă analizate, însă într-o măsură diferită: apartamentele vechi s-au apreciat cu 0,2% (de la 1.338 la 1.341 de euro pe metru pătrat), iar unităţile locative nou-construite, cu 1,9% (de la 1.360 la 1.386 de euro pe metru pătrat).

    În Iaşi, Indicele Imobiliare.ro a consemnat, per ansamblu, un avans de 3,6% în luna septembrie, de la o medie de 1.131 de euro pe metru pătrat util, la 1.172 de euro pe metru pătrat. În perioada analizată, preţurile locuinţelor din blocurile vechi s-au majorat cu 2,1%, de la 1.130 la 1.154 de euro pe metru pătrat. Pe segmentul apartamentelor nou-construite, pe de altă parte, a avut loc un avans mai semnificativ, de 4,7% mai exact, de la o medie de 1.131 de euro pe metru pătrat, la 1.184 de euro pe metru pătrat.

    În Timişoara, valoarea medie de listare a unui apartament a crescut, per ansamblu, cu 0,6% pe parcursul lui septembrie, de la 1.349 la 1.357 de euro pe metru pătrat util. Pe segmentul locuinţelor vechi disponibile spre vânzare pe piaţa timişoreană a fost consemnat un avans de 0,5% al preţurilor, de la 1.347 la 1.354 de euro pe metru pătrat. Unităţile locative nou-construite, pe de altă parte, s-au apreciat cu 1%, de la 1.357 la 1.371 de euro pe metru pătrat util.

  • 8.682 de cazuri noi de persoane infectate, 150 de decese, 1.440 de pacienţi la ATI

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.682 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19) şi 150 de decese, iar 1.440 sunt internate la ATI.

    Până în prezzent 37.544 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 02.10.2021 (10:00) – 03.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 150 de decese (75 bărbaţi şi 75 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 150 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 7 la categoria de vârstă 40-49 ani, 12 la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 la categoria de vârstă 60-69 ani, 50 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 33 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    145 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 4 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent. Din totalul de 150 de pacienţi decedaţi, 141 erau nevaccinaţi şi 9 vaccinaţi. Pacienţii decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 48 şi 88 de ani şi prezentau comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.319. Dintre acestea, 1.440 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 366 sunt minori, 345 fiind internaţi în secţii şi 21 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.680.587 de teste RT-PCR şi 3.367.945 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 18.040 de teste RT-PCR (7.706 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.334 la cerere) şi 28.035 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 76.997 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.683 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 62.139 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 180 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.752 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.543 în Italia, 16.946 în Spania, 198 în Marea Britanie, 129 în Franţa, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 145 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 23 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 10 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia, 3 în Croaţia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Finlanda, Polonia şi Kuweit. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 194 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia şi unul în Bulgaria, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Opt oraşe au incidenţa mai mare de 10 la mie

    Opt oraşe din ţară au incidenţa cazurilor de COVID-19 mai mare de 10 la mie, Bragadiru din Ilfov fiind pe primul loc, cu 13,87 la mie.

    Urmează Slănic din Prahova, cu 12,02 la mie, Videle din Teleorman cu 11,48 la mie, Voluntari din Ilfov cu 11,37, Popeşti-Leordeni (Ilfov) cu 11,32, Măgurele (Ilfov) cu 10,71, Otopeni (ilfov) cu 10,34 şi municipiul Timişoara cu 10.09 la mie.

    În total 175 de oraşe şi municipii au incidenţa mai mare de 3 la mie. În aceeaşi situaţie se află 913 comune.

    Recordul incidenţei îl deţine comuna Zâmbreasca din Teleeroman, cu 18.07 la mie, urmată de Gratia tot din Teleorman, cu 15,56 la mie şi Almăj din Dolj cu 14,11 la mie. 47 de comune au incidenţa mai mare de 10 la mie.

     

  • Peste 45.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore, aproape jumătate cu doza a treia

    Peste 45.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore, a anunţat sâmbătă CNCAV, din care aproape peste 23.000 sunt vaccinaţi cu doza a treia.

    Astfel, din cele 45.565 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 19.331 au primit prima doză, 2.841 pe cea de-a doua, iar 23.393 de persoane au primit a treia doză de vaccin.

    De la începutul campaniei, în România au fost vaccinate 5.590.192 de pesoane, din care 5.413.192 au primit schema completă, iar 151.522 au primit şi doza a treia.

    Au fost înregistrate 26 de reacţii adverse în ultimele 24 de ore, ceea ce ridică numărul total al reacţiilor raportate la 17.280.

    CNCAV precizează că 89 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

  • Raliu de peste 8% pe acţiunile Merck, gigantul farmaceutic care susţine că a creat primul medicament anti-Covid-19 ce reduce cu 50% riscul de spitalizare şi deces. Scăderi pe acţiunile principalilor producători de vaccinuri anti-coronavirus

    Acţiunile gigantului farmaceutic Merck (simbol bursier MRK) au crescut cu peste 8% în New York, după ce compania a anunţat că a dezvoltat împreună cu Ridgeback Biotherapeutics un medicament anti-Covid-19 care reduce cu 50% riscul de spitalizare şi deces.

    Dacă va fi autorizat, tratamentul – numit Molnupiravir – va deveni primul medicament antiviral cu administrare orală care poate combate coronavirusul.

    Merck este prima companie farmaceutică din lume, înfiinţată în urmă cu 353 de ani de Friedrich Jacob Merck. În prezent, capitalizarea societăţii ajunge la 205 miliarde de dolari.

    Cererea de utilizare în caz de urgenţă „va veni în curând”, au spus Merck şi Ridgeback. Totuşi, un comitet independent de monitorizare a datelor, în colaborare cu FDA (Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente), le-a recomandat celor două companii să înceteze procesele de recrutare pentru ultima etapă de testare a pilulei, notând în acest sens faptul că rezultatele au la bază o analiză interimară, potrivit Business Insider.

    Astăzi, acţiunile Moderna – unul dintre principalii producători de vaccinuri anti-coronavirus – au scăzut cu 14%, iar Pfizer a înregistrat un minus de peste 2%. Totodată, acţiunile Johnson & Johnson s-au depreciat cu 1,2%.

    Pieţele nu au întârziat să reacţioneze, principalii indici bursieri din Statele Unite deschizând pe plus şedinţa de tranzacţionare de vineri, 1 octombrie. De asemenea, evoluţiile vin în contextul în care investitorii încearcă să profite de ocazie şi să cumpere acţiuni prezente în sectoare care au înregistrat scăderi în luna septembrie.

    Indicele bursier Dow Jones a crescut până la ora publicării ştirii cu 0,7%, în timp ce S&P 500 s-a apreciat cu 0,35%. Nasdaq, indicele marilor companii tech, a înregistrat o evoluţie neglijabilă, de 0,03%.

     

  • 3.817 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 în ultimele 24 de ore

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 3.817 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). Numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.388. Dintre acestea, 849 sunt internate la ATI.

    În intervalul 18.09.2021 (10:00) – 19.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 58 de decese (32 bărbaţi şi 26 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Dolj, Gorj, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Vaslui, Vâlcea, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 58 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 la categoria de vârstă 30-39 ani, 2 la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 ani, 8 la categoria de vârstă 60-69 ani, 21 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 21 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    55 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 201 sunt minori, 183 fiind internaţi în secţii şi 18 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.388.634 de teste RT-PCR şi 2.870.487 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.327 de teste RT-PCR (5.174 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.153 la cerere) şi 21.129 de teste rapide antigenice. 12.259.121 35.456

    Pe teritoriul României, 28.127 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.703 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 56.559 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 350 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.711 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.543 în Italia, 16.913 în Spania, 198 în Marea Britanie, 129 în Franţa, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 143 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 21 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 9 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia, 3 în Croaţia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Finlanda, Polonia şi Kuweit. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 194 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia şi unul în Bulgaria, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Cele mai bogate familii din lume au câştigat 312 miliarde de dolari în ultimul an

    Lichiditatea abundentă, creşterea pieţelor bursiere şi adaptarea politicilor fiscale au fost favorabile creşterii averilor, astfel încât cele mai bogate 25 de familii din lume deţin acum 1,7 trilioane de dolari, în creştere de 22% faţă de acum un an.

    Familia Walton, care deţine aproape jumătate din lanţul de retail Walmart Inc., sunt în fruntea listei pentru al patrulea an consecutiv, cu o avere netă de 238,2 miliarde de dolari. Averea lor a crescut cu 23 de miliarde de dolari în ultimele 12 luni, în ciuda faptului că familia a vândut acţiuni în valoare de 6 miliarde de dolari din februarie.

    Numele noi ale clasamentului sunt Dassaults din Franţa, un imperiu de tehnologie şi aviaţie de generaţia a treia, şi Lauder, producătorul cosmeticelor Estee Lauder, din New York.

    Un cădere notabilă este cea a familiei Lee, proprietarii Samsung din Coreea de Sud, după ce au plătit un impozit pe moştenire de 11 miliarde de dolari după moartea de anul trecut a patriarhului Lee Kun-hee.

    În timp ce toate familiile din clasament, cu excepţia uneia, şi-au sporit averile, câştigurile producătorilor de lux au fost deosebit de pronunţate. Averea familiei Hermes a crescut cu 75%, până la 111,6 miliarde de dolari.

  • Raport: Numărul localităţilor cu incidenţa de peste 3 la mie a crescut la 115, de la 49

    Numărul localităţilor unde valoarea incidenţei COVID-19 a trecut de 3 la mia de locuitori a crescut de la 49 săptămâna trecută la 115 în această săptămână, arată analiza săptămânală a INSP.

    Conform documentului, 95,2% din decesele înregistrate în perioada 6 – 12 septembrie au fost la persoane nevaccinate, iar 3% la persoane vaccinate cu schema incompletă. În aceeaşi perioadă, 77,6% din cazurile confirmate au fost înregistrate la
    persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei până în prezent 85,9% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 94,6% din persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    În prezent opt localităţi sunt în carantină, şapte în judeţul Satu Mare şi una în judeţul Sibiu.

  • Bitcoin, scădere pe fondul temerilor cu privire la mediu

    Bitcoin a scăzut până la ora publicării ştirii cu 0,7% de-a lungul ultimelor 24 de ore, preţul ajungând în prezent la circa 47.600 de dolari, conform datelor agregate de CoinDesk. Între timp, mai mulţi susţinători ai bitcoin speră că moneda va atinge pragul de 100.000 de dolari până la finalul anului.

    Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, a scăzut cu 4% la 3.450 de dolari, în timp ce dogecoin şi solana, una dintre monedele virtuale cu cele mai impresionante creşteri din ultima perioadă, au suferit un declin de 0,5% şi, respectiv, 14%.

    În ultima lună, bitcoin a trecut pentru scurt timp peste pragul de 50.000 de dolari, în condiţiile în care criptomoneda nu a beneficiat de pe urma deciziei din El Salvador, prima ţară din lume care a adoptat activul digital ca moneda oficială de plată.

    Cantitatea de bitcoin din cadrul exchange-urilor – precum Coinbase şi Binance – a scăzut prin comparaţie cu luna noiembrie a anului trecut, iar rezervele de bitcoin ale platformelor au atins noi minime istorice săptămâna aceasta.

    Între timp, analizele efectuate de banca centrală olandeză şi MIT arată că o singură tranzacţie cu bitcoin generează aceeaşi cantitate de deşeuri electrice ca aruncarea la gunoi a două iPhone-uri.

    „Estimăm că întreaga reţea de bitcoin trece anual prin 30 de kilotone metrice de echipament. Numărul se compară cu totalul deşeurilor generate de micile echipamente IT şi telecom într-o ţară ca Olanda”, conform unui studiu publicat în Resources, Conservation and Recycling.

    La polul opus, compania de software MicroStrategy a anunţat că a cumpărat încă 5.000 de bitcoini, deţinând în prezent 100.000 de monede. Conform Bitcoin.com, suporterii criptomonedei „încă sunt de părere că ar putea avea loc o nouă rundă masivă de creşteri în 2021”, citând un sondaj realizat pe Twitter.

    Sondajul a arătat că peste 123.410 de oameni consideră că moneda va valora 100.000 de dolari până la finalul anului.