BusinessMagazin

Tag: europa

  • Lupta pentru apă din Spania, un avertisment pentru întreaga Europă că nu este de glumit cu seceta

    Europa se confruntă pen­tru al doilea an consecutiv cu o secetă extremă şi temperaturi foarte ridica­te. Seceta pune presiune pe resurse de apă foarte preţioase şi pune în­tregul continent în alertă, potrivit Bloomberg.

    În Letur, din centrul Spaniei, un grup de fermieri încearcă să menţină funcţional un sistem de irigaţii ex­trem de vechi pe care aceştia îl consi­deră sustenabil. Fermierii locali se tem că anii de secetă îi vor determina pe marii cultivatori să încerce să le folosească sursele de apă.

    Lupta pentru apă generează con­flicte între diferite grupuri: grupuri mari de agribusiness şi micii fermieri, activişti de mediu şi grupurile de lobby pro-business, autorităţi locale şi centrale.

    Goana după apă iscă noi temeri privind furturile de apă. Există deja peste un milion de puţuri ilegale folo­site pentru irigaţii în Spania, arată datele Greenpeace.

    În Pulpi, seceta îi determină pe fermieri să cumpere sau să ia în arendă terenuri cu acces la apă aflate la mare distanţă. Cursa pentru apă din Spania ar putea prevesti ce se va în­tâm­pla pe restul continentului.

    Europa s-a confruntat cu una din­tre cele mai secetoase şi mai calde ierni din ultimele decenii, după ce a înregistrat precipitaţii extrem de scăzute şi temperaturi foarte ridicate în 2022, o combinaţie care ar putea pu­ne în pericol jumătate din conti­nent şi agrava o secetă care ar putea afecta aprovizionarea cu apă atât pentru agricultură, cât şi pentru con­sum, notează laprensalatina.com.

    Sudul continentului este în spe­cial afectat. Spania a aprobat recent măsuri în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru diminuarea impactu­lui secetei prelungite cu care se con­fruntă, relatează Politico.

    Vasta majoritate a pachetului de măsuri va fi folosită pentru construi­rea unei noi infrastructuri în dome­niul apei, creşterea reutilizării apei re­ziduale urbane şi reducerea tarife­lor pentru fermieri. Susţinerea de stat pentru sectorul agricol se va ridica la 784 milioane de euro. Şi Franţa se confruntă cu o secetă acută, în special în regiunile sudice şi estice.

    Precipitaţiile de la începutul lunii mai nu vor fi probabil suficiente pentru soluţionarea crizei. Sectoarele agriculturii şi zootehniei au fost avertizate că 2023 ar putea fi un „an negru“ pentru producţie.

    Italia înregistrează de asemenea o secetă îngrijorătoare care a afectat în special valea principalului râu, Po. Cotele celui mai lung râu al Italiei, Po, sunt la cel mai scăzut nivel, sufocând cea mai productivă regiune agricolă a ţării.

    Râurile uscate blochează transporturile de mărfuri şi afectează producţia de energie. Acestea pot aduce de asemenea pierderi uriaşe fermierilor din ţări cu sectoare agricole puternice, ca Spania şi Italia.

    Seceta afectează deja şi 89% din teritoriul Portugaliei, în special în zonele din sud.

    Schimbările de vreme sunt în linie cu estimările ştiinţifice privind scăderea nivelului de precipitaţii şi creşterea temperaturilor în Europa, însă nivelul actual de secetă fusese previzionat de-abia pentru anul 2043, scrie Bloomberg.


     

     

  • Adrian Sârbu: România este nu integrată, ci dezintegrată în Europa. Românii caută România în afara României

    • Un sondaj Aleph News-Mediafax-ZF arată că 25% dintre respondenţi spun că, pentru a-şi afirma identitatea în Europa, România trebuie să intre într-o alianţă est-europeană cu Polonia, sprijinită de SUA şi Anglia, ca să echilibreze tandemul Franţa – Germania

    • 36% susţin că România trebuie să maximizeze oportunităţile Green energy tehnologie, AI şi învăţare

    • 39% spun că România trebuie să îşi promoveze interesele economice, politice şi culturale naţionale, în contradicţie cu directivele Comisiei Europene
    „Astăzi nu ne întrebăm aşa: dacă Europa continuă să fie frânată, să fie descurajată de nonlidershipul franco-german, care acum nu măcar nu mai este coerent, (…), interesul României în Europa n-ar fi să se afirme ca o forţă. în Est, unde Europa este cel mai mult încercată şi unde nu noi ne-am dovedit lideri, ci polonezii, dar eo oportunitate pentru noi să ne auzim vocea? Să ne auzim vocea la împărţit banii, pentru că despre asta e vorba în Europa, ca să avem mai multe investiţii. (…) În Europa de est noi am avut două idei: America să vină să se aşeze aici militar şi economic (…) să genereze un teritoriu de maximă securitate, care să-i rupă pe ruşi de nemţi”.

    Este ruşinos să nu fii în stare să te aperi ca popor
    “E ruşinos să vină să te apere soldaţii francezi, germani şi americani, este ruşinos să nu fii în stare să te aperi, popor, care te mândreşti că în istoria ta ai ţinut frâu invadatorilor în Europa (…) Sunt foarte impresionat de fapt. că în sondaj a 25% ideea care spune că, pentru afirmarea identităţii României în Europa, România trebuie să intre într-o alianţă este europeană cu Polonia, sprijinită de SUA şi Anglia, ca să echilibreze tandemul Franţa – Germania (…) Românii caută România în afara României şi au avut acest noroc să creadă că o pot găsi în Europa”.
    Business-ul românesc are o oportunitate istorică
    „Toate răspunsurile din sondajul exprimă realitatea zilei de azi. Nu avem încredere în lideri, în schimb avem încredere în noi. (…) Şi iacătă, România a funcţionat. A funcţionat şi funcţionează pentru că Uniunea Europeană este cel mai evoluat model de societate, mai evoluat decât America. (…) Cred că acestea 36% sunt cei care au construit România 1989, au construit România în Uniunea Europeană şi care au văzut oportunităţi atunci când cei mai mulţi se plângeau. Pe ei ne bazăm şi iată o listă de câteva oportunităţi istorice. Green Deal-ul (…) tehnologie şi energie fără cărbune (…) Care e avantajul? Că orice investiţie aici are resursa financiară la dispoziţie, şi, al doilea avantaj este că faci loc pe preţ deoarece produsele cu încorporarea de carbon nu o să fie primite sau vor fi taxate. Cine pierde? China, care este un mare exportator în Europa. Cine poate să ia acest loc? O ţară ca a noastră. Pe ce tipuri de industrii? Pe cele în care avem resurse. A doua uriaşă oportunitate globală – frendly shoringul. (…) aproape că ne forţează, pentru că noi, spre deosebire de Europa de vest, mai avem resurse demografice (…) A treia oportunitate uriaşă, noi tehnologii. (…) Avem această oportunitate numită AI, (…) şi avem resurse de apă, pământ care pot genera cicluri complete de produse verzi fără carbon. Cine va folosi aceste oportunităţi? Cei 36% şi cei 80% din sondajul de săptămână trecută care spuneau că se apără singuri. Sunt cei care vor ţine România în Europa. Cu siguranţă, când se va pune întrebarea: Rămânem în Europa? nu cred că cineva din cei de aici o să spună plecăm din Europa”. Pe ce tipuri de industrii? Pe cele în care avem resurse. A doua uriaşă oportunitate globală – frendly shoringul. (…) aproape că ne forţează, pentru că noi, spre deosebire de Europa de vest, mai avem resurse demografice (…) A treia oportunitate uriaşă, noi tehnologii. (…) Avem această oportunitate numită AI, (…) şi avem resurse de apă, pământ care pot genera cicluri complete de produse verzi fără carbon. Cine va folosi aceste oportunităţi? Cei 36% şi cei 80% din sondajul de săptămână trecută care spuneau că se apără singuri. Sunt cei care vor ţine România în Europa. Cu siguranţă, când se va pune întrebarea: Rămânem în Europa? nu cred că cineva din cei de aici o să spună plecăm din Europa”. Pe ce tipuri de industrii? Pe cele în care avem resurse. A doua uriaşă oportunitate globală – frendly shoringul. (…) aproape că ne forţează, pentru că noi, spre deosebire de Europa de vest, mai avem resurse demografice (…) A treia oportunitate uriaşă, noi tehnologii. (…) Avem această oportunitate numită AI, (…) şi avem resurse de apă, pământ care pot genera cicluri complete de produse verzi fără carbon. Cine va folosi aceste oportunităţi? Cei 36% şi cei 80% din sondajul de săptămână trecută care spuneau că se apără singuri. Sunt cei care vor ţine România în Europa. Cu siguranţă, când se va pune întrebarea: Rămânem în Europa? nu cred că cineva din cei de aici o să spună plecăm din Europa”. pentru că noi, spre deosebire de Europa de vest, mai avem resurse demografice (…) A treia oportunitate uriaşă, noi tehnologii. (…) Avem această oportunitate numită AI, (…) şi avem resurse de apă, pământ care pot genera cicluri complete de produse verzi fără carbon. Cine va folosi aceste oportunităţi? Cei 36% şi cei 80% din sondajul de săptămână trecută care spuneau că se apără singuri. Sunt cei care vor ţine România în Europa. Cu siguranţă, când se va pune întrebarea: Rămânem în Europa? nu cred că cineva din cei de aici o să spună plecăm din Europa”. pentru că noi, spre deosebire de Europa de vest, mai avem resurse demografice (…) A treia oportunitate uriaşă, noi tehnologii. (…) Avem această oportunitate numită AI, (…) şi avem resurse de apă, pământ care pot genera cicluri complete de produse verzi fără carbon. Cine va folosi aceste oportunităţi? Cei 36% şi cei 80% din sondajul de săptămână trecută care spuneau că se apără singuri. Sunt cei care vor ţine România în Europa. Cu siguranţă, când se va pune întrebarea: Rămânem în Europa? nu cred că cineva din cei de aici o să spună plecăm din Europa”. Cine va folosi aceste oportunităţi? Cei 36% şi cei 80% din sondajul de săptămână trecută care spuneau că se apără singuri. Sunt cei care vor ţine România în Europa. Cu siguranţă, când se va pune întrebarea: Rămânem în Europa? nu cred că cineva din cei de aici o să spună plecăm din Europa”. Cine va folosi aceste oportunităţi? Cei 36% şi cei 80% din sondajul de săptămână trecută care spuneau că se apără singuri. Sunt cei care vor ţine România în Europa. Cu siguranţă, când se va pune întrebarea: Rămânem în Europa? nu cred că cineva din cei de aici o să spună plecăm din Europa”, a afirmat Adrian Sârbu, miercuri seara, la Ştiu, la Aleph News.

  • Criza imobiliară loveşte în plin Europa. Dobânzile ridicate duc la prăbuşiri de preţuri în masă, iar fondurile de investiţii pariază deja împotriva sectorului imobiliar

    Fondurile de investiţii şi-au mărit pariurile împotriva sectorului imobiliar suedez, deoarece investitorii prevăd că ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta preţurile proprietăţilor naţionale şi vor expune vulnerabilitatea pieţei la înăsprirea creditării bancare, raportează Financial Times.

    Reticienţa traderilor s-a intensificat după ce luni S&P şi-a semnalat îngrijorarea cu privire la perspectivele SBB, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă. SBB trebuie să-şi refinanţeze datoriile pe termen scurt care ajung la scadenţă în anul următor.

    S&P a redus ratingul SBB la categoria „junk” şi a atras atenţia asupra gradului ridicat de îndatorare şi a restrângerii lichidităţii de pe piaţă. Dar investitorii se tem că îndoielile S&P sunt un semn prevestitor pentru o industrie care se luptă cu impactul creşterii ratelor dobânzilor şi al răcirii preţurilor imobiliare.

    Timp de un deceniu, companiile imobiliare globale au profitat de creşterea valorii proprietăţilor şi de ratele scăzute ale dobânzilor pentru a se îndatora. Însă multe dintre ele vor trebui să îşi refinanţeze împrumuturile chiar în momentul în care ratele dobânzilor ating cele mai ridicate niveluri de dinainte de criza financiară din 2008.

    Analiştii şi comercianţii au pus ochii pe ţara scandinavă din cauza dependenţei industriei de datoriile pe termen scurt. Poziţiile scurte ale fondurilor speculative în sectorul imobiliar suedez au crescut vertiginos în acest an, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit furnizorului de date Breakout Point.

    Charles Boissier, şeful departamentului imobiliar european la UBS research, a subliniat că „sectorul [imobiliar] a crescut destul de agresiv în ultimii 10-15 ani, nu doar în Suedia, ci şi în Germania şi alte ţări”.

    Se preconizează, de asemenea, că randamentele imobiliare – care evoluează invers faţă de preţuri – vor creşte pe măsură ce ratele şi costul datoriei cresc. Pe baza costului actual al datoriilor disponibile pe piaţă, randamentele pentru birourile „prime” din Stockholm ar putea creşte în acest an la 4,7% de la 3,5%, a declarat Mark Unsworth, şeful departamentului de economie imobiliară de la Oxford Economics, ceea ce implică o scădere a preţurilor cu 25%.

    Datele Bloomberg sugerează că o parte în valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari din datoria combinată a grupurilor imobiliare suedeze sub formă de obligaţiuni va ajunge la scadenţă în următorii cinci ani, cu 10 miliarde de dolari scadente în 2023. Aproximativ 70% din emisiunile de obligaţiuni imobiliare suedeze sunt, de asemenea, cu rată variabilă, comparativ cu doar 2% în zona euro.

    „Toate acestea împreună fac ca proprietăţile suedeze şi companiile imobiliare suedeze să fie deosebit de vulnerabile la creşterea ratelor dobânzilor”, a declarat McMorrow de la Capital Economics, chiar dacă perspectivele economiei suedeze „nu par drastic mai rele decât cele ale vecinilor săi din Scandinavia sau din zona euro”.

  • Talerul greu al inflaţiei continuă să ameninţe Europa: Banca Centrală Europeană anunţă mai multe majorări de dobândă pe fondul unei inflaţii de bază care continuă să rămână „prea ridicată”

    Banca Centrală Europeană trebuie să continue majorarea ratelor dobânzilor pe fondul unei rate a inflaţiei „prea ridicate”, a declarat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor, scrie Bloomberg.

    BCE va trebui să majoreze costurile de împrumut „atâta timp cât inflaţia de bază va rămâne la un nivel ridicat”, a declarat Knot într-un interviu acordat duminică la emisiunea Buitenhof TV. „Adevărata noastră problemă în acest moment este că inflaţia de bază este încă prea mare”.

    Banca centrală a majorat joi rata depozitelor cu un sfert de punct, la 3,25%, după trei majorări de două ori mai mari. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a semnalat, de asemenea, că este posibil să urmeze şi alte majorări ale ratelor dobânzii. „Drumul este foarte lung. Pentru a-l parcurge în întregime, nu ne putem permite luxul de-a face nicio pauză”, a spus ea.

    Preţurile de consum din zona euro, fără a lua în calcul elementele volatile precum combustibilul şi alimentele, au crescut în aprilie cu 5,6% faţă de anul trecut – marcând o scădere uşoară faţă de nivelul record de 5,7% din martie. Bancherul central din Olanda, care se numără printre oficialii mai fermi din regiune, a declarat că BCE ar putea atinge obiectivul de inflaţie de 2% „undeva în 2025″.

    „Politica noastră funcţionează cu unele întârzieri, astfel încât cele mai importante efecte ale măsurilor luate până în prezent sunt încă în curs de manifestare”, a spus Knot. „De aceea am considerat, împreună cu ceilalţi colegi, că este responsabil să facem un pas înapoi de la o jumătate de punct procentual la un sfert de punct procentual pe şedinţă.”

  • Eturia anunţă o investiţie de 150.000 de euro în două platforme online de rezervări. Sorin Stoica, CEO-ul companiei: Sperăm la o creştere cu 30% a cifrei de afaceri pe care o preconizam pentru 2023

    Agenţia de turism Eturia, prin divizia sa tech TravelHubX, anunţă că a investit peste 150.000 de euro în două platforme online de rezervări, prin care pot fi achiziţionate vacanţe şi în Europa, nu doar în destinaţii extra-europene, în care compania opera până acum.

    „Noua iniţiativă de dezvoltare a Diviziei OTA (Online Travel Agency) acoperă două nevoi prin intermediul a două platforme, sejurexotic.ro şi sejureuropa.ro. Ambele website-uri oferă mii de oportunităţi de călătorie, sunt disponibile 24/7, afişează disponibilităţile unui pachet turistic în timp real si sunt permanent supervizate de consultanţii noştri. (…) Eturia este renumită pentru exotic, dar în fiecare an ne-am consolidat şi expertiza pe continentul european prin vacanţele signature sau cele legate de anumite perioade turistice: Crăciun la Viena, degustări de vin în Franţa, turism culinar în Italia etc. Astfel, s-a conturat o nevoie constantă pentru a vinde Europa. (…) La cererea clienţilor tradiţionali Eturia, care trei luni pe an preferau Europa, am decis să alocăm resurse şi pentru această nevoie”, declară Sorin Stoica, CEO Eturia.

    Noul proiect a debutat cu opt destinaţii cheie din Europa: Portugalia-Madeira, Italia, Spania, Franţa, Grecia, Cipru, Malta şi Cehia, şi include în acest moment 2.000 de plecări. Sejureuropa.ro se află în continuă dezvoltare, „atât prin adăugarea de noi hoteluri, cât şi prin identificarea de noi destinaţii”.

    La rândul său, platforma sejurexotic.ro „reprezintă Eturia transferată într-un mod de rezervare 100% online, care poate fi rezumat, pe scurt, astfel: pachete dinamice pe mai multe destinaţii, cu mai multe plecări disponibile pe parcursul anului, în care sunt incluse sute de hoteluri care pot fi selectate şi configurate din punct de vedere al tipului de cameră, al regimului de masă şi al numărului de călători”, explică reprezentanţii companiei. Astfel, platforma se adresează clientului care doreşte să îşi achiziţioneze vacanţele de plaja 100% online. „Observăm un interes pe zona de vânzare online pe care dorim să îl creştem, atât prin vizibilitate, cât şi prin opţiunile pe care le are clientul atunci când rezervă. Sperăm că aceste noi OTA să susţină creşterea de 30% a cifrei de afaceri pe care o preconizam pentru 2023”, declară Sorin Stoica, CEO, Eturia.

  • Disperarea demografică împinge Germania la reforme istorice: Pus sub presiune de probleme demografice majore şi de lipsa muncitorilor calificaţi, Berlinul vrea să reducă masiv din restricţiile pentru imigraţie

    Germania va crea unul dintre „cele mai moderne regimuri de imigraţie din Europa” pentru a rezolva problema deficitului tot mai mare de lucrători, aspect care riscă să devină „un adevărat obstacol în calea creşterii economice”, a declarat ministrul german al muncii, potrivit Financial Times.

    Hubertus Heil a declarat că reforma imigraţiei face parte dintr-o campanie mai amplă a guvernului lui Olaf Scholz de a atrage tinerele talente în Germania, de a stopa declinul demografic şi de a rezolva problema lipsei de lucrători calificaţi, care a devenit principala preocupare a unora dintre cele mai mari companii germane.

    Într-un interviu acordat Financial Times, Heil a declarat că din ce în ce mai multe firme germane se află „în căutare disperată” de personal, o situaţie care „se va înrăutăţi semnificativ” odată cu pensionarea generaţiei baby-boom.

    „Germania va avea un deficit de 7 milioane de lucrători până în 2035 dacă nu facem ceva”, a declarat ministrul muncii. „Această situaţie poate deveni un obstacol devastator în calea creşterii noastre economice”.

    Noua legislaţie, care se aşteaptă să fie aprobată de parlament în următoarele săptămâni, va face mult mai uşor pentru lucrătorii străini să accepte un loc de muncă în Germania, eliminând majoritatea obstacolelor birocratice aflate în calea imigraţiei.

    În ultimele săptămâni, deficitul de forţă de muncă a devenit principala problemă care afectează operaţiunile unui mare număr de companii din Europa, situaţie întâlnită mai ales în Germania.

    Problema ar putea să se agraveze şi mai mult în viitorul apropiat. Un studiu al Institutului Economic German a constatat că numărul posturilor vacante din ţară pentru care nu a putut fi găsit niciun şomer calificat a atins un nivel record de 630.000 în 2022 – cu 280.000 mai mult decât în 2021.

    Experţii consideră că deficitul de lucrători a contribuit, de asemenea, la recentul val de greve care a paralizat reţeaua feroviară din Germania şi a închis unele dintre cele mai mari aeroporturi ale ţării. 

    Noua lege a guvernului privind imigraţia ar permite oamenilor să meargă în Germania pentru a munci chiar şi fără o calificare profesională germană, a declarat Heil. „Va fi suficient ca aceştia să aibă un contract de muncă, o anumită experienţă profesională şi să fi beneficiat de formare profesională în ţara lor de origine”, a adăugat el.

  • Istoria se repetă: Europa se află faţă în faţă cu pericolul unui nou Brexit, de data asta venit din est. Ungaria, care a absorbit de la aderare sute de miliarde de euro, în frunte cu Viktor Orban, dă semne că vrea să părăsească familia europeană

    În staţiile de tramvai din Budapesta au început să apară pancarte şi reclame care arată o felie de pizza alături de sloganul „De ce să te mulţumeşti cu mai puţin?” Maghiarii sunt acum îndemnaţi să îşi aminească impactul aderării la Uniunea Europeană şi să aleagă „mai mult Europa”, scrie Bloomberg.

    Mesajul ar putea părea inutil într-o ţară fostă comunistă care a absorbit peste 100 de miliarde de euro de când a aderat la Uniunea Europeană în 2004, printre cele mai mari niveluri  pe cap de locuitor. Însă campania reflectă problema unei evoluţii alarmante a sentimentului proeuropean într-o naţiune care a devenit cel mai critic test al integrităţii UE.

    După ani de zile în care prim-ministrul Viktor Orban a dominat viaţa publică prin criticile sale la adresa UE, contraofensiva pentru a ajunge la cetăţenii obişnuiţi vine în contextul în care sondajele arată că maghiarii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre est. Riscul este că o scădere a sprijinului popular pentru UE ar putea slăbi cel mai important instrument de protecţie împotriva autointitulatei conduceri iliberale a lui Orban.

    Cel mai recent Eurobarometru indică o scădere de 12% a sprijinului pe care îl acordă Ungaria familiei europene, fiind totodată cea mai abruptă scădere înregistrată în rândul celor 27 de membri UE.

    Un sondaj privind relaţiile cu alte ţări pentru ziarul de centru-stânga Nepszava a constatat că majoritatea susţinătorilor lui Orban – de departe cea mai mare grupare politică – se consideră „mai apropiaţi” faţă de ruşi şi chinezi şi „mai puţin apropiaţi” faţă de americani şi ucraineni. În schimb, ruşii au fost cei mai puţin populari în rândul populaţiei în general, potrivit rezultatelor publicate la 17 aprilie. 

    „Acest lucru este extrem de semnificativ şi înfricoşător, având în vedere cât de repede se schimbă atitudinile. Este uimitor cât de eficient a fost Orban în distrugerea atitudinii proeuropene a Ungariei”, a declarat Daniel Hegedus, cercetător la German Marshall Fund din Berlin.

    Ieşirea Regatului Unit din UE în ianuarie 2020 a privat blocul comunitar de cea de-a doua mare economie a sa, după un referendum care a provocat dezbinare şi pe care guvernul britanic a crezut că îl poate câştiga.

    Cu toate acestea, un accident politic similar în Ungaria – deşi mai puţin costisitor – ar fi, fără îndoială, mult mai simbolic, având în vedere faptul că a ţara a fost cândva emblema succesului expansiunii UE de după Războiul Rece.

    Împreună cu Polonia, Orban a avut o dispută cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte controlul guvernului asupra instituţiilor democratice, cum ar fi sistemul judiciar şi mass-media. Oficialii UE s-au concentrat, de asemenea, asupra corupţiei din Ungaria, care ocupă în prezent un loc de top între statele membre în clasamentul realizat de Transparency International.

    UE blochează în continuare finanţarea de peste 28 de miliarde de euro pentru Ungaria din cauza preocupărilor sale, deşi Johannes Hahn, comisarul pentru buget, a declarat joi, într-un interviu, că aproximativ 13 miliarde de euro ar putea fi deblocate în următoarele săptămâni, în urma unui acord menit să depolitizeze instanţele.

    Orban a respins în repetate rânduri ideea că ar intenţiona să scoată Ungaria din UE. Plecarea nu ar avea sens, a spus el, având în vedere cât de strâns legată este ţara de blocul comercial. Aproape patru cincimi din exporturile sale ajung pe piaţa fără frontiere a UE, iar economia sa este susţinută de investiţiile unor companii germane precum Mercedes-Benz Group AG şi BMW AG.

    Cu toate acestea, întrebările legate de angajamentul european al premierului ungar – şi, în sens mai larg, de loialitatea sa occidentală – au semănat îndoieli cu privire la planurile lui Orban, mai ales având în vedere acţiunile şi retorica sa de când Rusia a invadat Ucraina.

    În prezent, zeci de posturi de radio şi televiziune, ziare şi site-uri web controlate de maşinăria politică a lui Orban încearcă să convingă societatea că sprijinul acordat UE dăunează de fapt Ungariei.

    Panourile publicitare sponsorizate de guvern afişează imaginea unei bombe pe care scrie „sancţiuni” sau mesaje de genul „UE ne ruinează”. 

    În cadrul unei apariţii pe un post local de radio, Viktor Orban a declarat la 31 martie că oamenii au tot dreptul să pună la îndoială „întreaga existenţă” a UE, pe fondul sprijinului acordat Ucrainei. Două săptămâni mai târziu, el a spus că retragerea ajutorului dat de Blocul European ar pune capăt războiului.

    „Ungaria nu a reuşit niciodată să internalizeze cu adevărat valorile UE, a fost vorba cu adevărat despre bani. Acum banii nu mai curg, problemă la care se adaugă şi propaganda, şi care creează un sentiment anti-european foarte puternic, pe care Orban îl poate exploata la maxim”, a declarat Agnes Urban, director al Mertek Media Monitor, un organism de supraveghere a presei din Budapesta

     

  • Ţara din Europa care pierde trenul banilor: Cu împrumuturi de peste 140% din PIB, o creştere economică din ce în ce mai slabă, şi agenţii de rating care se pregătesc să o retrogradeze la „junk”, viitorul nu arată bine pentru a treia economie a continentului

    Agenţia de rating Moody’s este de părere că Italia este singura ţară din Europa care riscă să îşi piardă ratingul de ţară şi să retrogradeze la categoria „junk”. Într-un raport care analizează modul în care naţiunile au făcut faţă retrogradărilor, a treia economie din zona euro a devenit singurul candidat pentru o astfel de ajustare, scrie Bloomberg.

    „Italia este în prezent singurul stat suveran cu rating Baa3 cu perspectivă negativă. Creşterea lentă şi costurile de finanţare mari pot slăbi şi mai mult poziţia fiscală a Italiei”, au declarat analiştii.

    Moody’s, a cărei următoare evaluare a creditului Italiei este programată pentru 19 mai, îi acordă ratingul Baa3, cu o treaptă peste junk. Perspectiva este negativă încă din luna august – o evaluare deosebit de pesimistă a ţării a cărei coaliţie condusă de premierul Giorgia Meloni a preluat puterea în urmă cu aproape exact şase luni.

    În schimb, S&P Global Ratings şi-a reafirmat săptămâna trecută propria opinie privind Italia la un nivel cu o treaptă mai ridicat – BBB cu perspectivă stabilă. Fitch Ratings are o opinie similară.

    Italia se confruntă cu „riscuri sporite” în jurul implementării unor reforme cruciale menite să revigoreze potenţialul său de creştere, au scris analiştii Moody’s, citând măsuri, inclusiv cele legate de atragerea banilor din Fondul de redresare al Uniunii Europene.

    Ultimul episod de creştere economică se datorează unei perioade mai liniştite în politică, obiectivului declarat al guvernului italian de prudenţă fiscală şi garanţiei antifragmentare a Băncii Centrale Europene.

    Orice eventuală retrogradare la categoria junk ar afecta economia naţională şi ar aduce ţara într-un teritoriu necunoscut, din cauza retrogradării care face ca obligaţiunile sale să fie mai puţin atractive pentru investitori.

    O astfel de mutare nu ar afecta participarea sa la programele de achiziţionare de obligaţiuni ale BCE. Datoria guvernamentală este eligibilă atât timp cât cel puţin una dintre cele patru mari agenţii de rating consideră că Italia este sigură pentru investitori.

    Împrumuturile Italiei depăşesc 140% din PIB, în timp ce creşterea economică rămâne în continuare slabă din punct de vedere istoric. De asemenea Italia riscă să nu finalizeze unele proiecte necesare pentru a debloca banii europeni până la termenul limită din 2026.

    Moody’s a precizat că 28 de ţări au fost retrogradate la „junk” din 1995 încoace. Dintre acestea, doar 12 au reuşit să recupereze ratingul de investiţii, iar timpul necesar variază între aproximativ trei şi 14 ani, procesul implicând “transformări majore”, inclusiv îmbunătăţiri instituţionale şi consolidarea finanţelor publice.

  • Care este compania care tocmai a depăşit valoarea de piaţă de 500 de miliarde de dolari, devenind cea mai valoaroasă companie europeană

    Valoarea de piaţă a LVMH a depăşit 500 de miliarde de dolari, devenind cea mai valoarasă companie europeană, datorită vânzărilor în creştere în China şi a unui curs euro puternic, scrie Bloomberg.

    Realizarea vine la mai puţin de două săptămâni după ce LVMH a intrat în rândul celor mai mari 10 companii din lume, alimentată de o creştere a vânzărilor în primul trimestru.

    Valoarea companiei a mărit averea celui mai bogat om din lume, Bernard Arnault, care a transformat LVMH într-o putere globală printr-o serie de achiziţii. Averea sa se ridică la aproape 212 de miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires.

    „Acţiunile de lux întruchipează ceea ce piaţa are de oferit în acest moment: expunerea la consumul chinez, care continuă să surprindă în creştere, şi marje robuste datorită puterii lor de stabilire a preţurilor”, a declarat Lilia Peytavin, European portfolio strategist la Goldman Sachs în Paris. „Acest lucru diferenţiază sectorul Luxury de Tech, ale cărui marje se contractează deja de câteva trimestre.”

     

  • Prima ţară din Europa care aprobă maşinile ce se conduc singure

    Marea Britanie a devenit prima ţară din Europa care a aprobat tehnologia maşinilor ce se conduc singure.

    Departamentul pentru Transporturi a acordat Ford permisiunea de a folosi tehnologia de asistenţă pentru şofer pe unele dintre maşinile sale Ford Mustang Mach-E de-a lungul celor 3.700 km de autostrăzi din Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor.

    Automobilul cere în continuare atenţie la drum, dar şoferul îşi poate lua mâinile de pe volan şi îşi poate îndepărta picioarele de pe pedale.

    Cei care se află în maşini model Mach-E 2023 se pot abona la serviciul hands-free şi urmează să fie oferite probe gratuite de 90 de zile.

    Aceştia pot seta viteza şi distanţa pe care doresc să o menţină faţă de maşina din faţă, notează Sky News.

    Tehnologia monitorizează marcajele rutiere, indicatoarele de viteză şi condiţiile de trafic pentru a controla direcţia, acceleraţia, frânarea şi poziţia pe bandă.

    Aceasta se activează atunci când maşina detectează autostrada şi se dezactivează când a ieşit de pe autostradă.

    Aprobarea a fost acordată de către Departamentul pentru Transporturi pentru Ford după ce compania a împărtăşit datele vehiculului şi după ce au fost efectuate teste pe drumurile britanice şi, în total, pe 100.000 de mile de drumuri europene.

    Testele din Marea Britanie au inclus trasee cu pericole precum marcaje de bandă uzate, vreme rea şi lucrări rutiere.