BusinessMagazin

Tag: Elvetia

  • Încă o afacere românească s-a vândut unei multinaţionale: Elveţienii de la Sika sunt noii proprietari ai producătorului român de materiale de construcţii Adeplast. Alexander Bărbuţ, Adeplast: Noi ne pregătim să ne urmăm propriul drum

    Grupul elveţian din construcţii Sika cumpără producătorul român de materiale de construcţii Adeplast, ca urmare a unei decizii a acţionarilor companiei locale.

    Ce s-a întâmplat cu imperiul de milioane de euro construit de unul dintre cei mai importanţi antreprenori români după ce acesta a decedat

    „Această tranzacţie îndeplineşte dorinţa regretatului Marcel Bărbuţ, fondatorul Adeplast (care a încetat din viaţă la începutul anului – n. red.), care a transformat societatea, de la începuturile sale modeste, în cel mai important producător de termoizolaţii din România şi într-un jucător regional în Europa de sud-est. Tranzacţia este condiţionată de autorizarea autorităţii de concurenţă”, spun reprezentanţii Adeplast.

    ZF a scris ZF a scris în luna iunie că Adeplast este curtat de investitori interesaţi să cumpere compania, iar banca de investiţii Alantra, cu operaţiuni în Europa, Statele Unite, Asia şi America Latină, se ocupă de găsirea unui cumpărător pentru Adeplast. În octombrie, ZF a scris că Sika este aproape de preluarea Adeplast, o companie cu un business de peste 100 de milioane de euro şi 470 de angajaţi.

    Proprietarii Adeplast au fost asistaţi în această tranzacţie de către ALANTRA şi BI Corporate Finance, precum şi de casa de avocatură Wolf Theiss.  

    AdePlast produce mor­ta­re, polistiren şi vopsele în cele 11 fabrici pe care le are la Ploieşti, Oradea, Roman şi Craiova.

    „Aceasta reprezintă munca de o viaţă a tatălui nostru, Marcel Bărbuţ, şi este o poveste minunată de succes a unui român. Sperăm că Sika va continua această poveste şi va duce societatea pe culmi şi mai înalte, ca parte a unuia dintre cele mai importante grupuri din această industrie la nivel european, în timp ce noi ne pregătim să ne urmăm propriul drum”, spune Alexander Bărbuţ, reprezentantul acţionarilor Adeplast şi unul dintre fiii lui Marcel Bărbuţ.

    AdePlast a avut în 2018 o cifră de afaceri de 474 de milioane de lei (103 mil. euro), în creştere cu 13% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Din această valoare, 8,4 milioane de euro au venit din exporturi, AdePlast trimiţând produse peste graniţe în Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Austria, Spania, Italia.

    „Cu Sika de partea sa, Adeplast îşi va întări forţele, atât ca angajator atractiv, cât şi ca partener de încredere şi contribuitor important la economia ţării”, spune Daniel Stăncescu, director general Adeplast.

    La începutul acestui an, el spunea că, pe lângă cele 11 fabrici pe care AdePlast le are deja, este planificată construcţia a două fabrici noi – în Ploieşti şi lângă Craiova, cu o investiţie de 7,5 mil. euro.

    „Adeplast este un lider consacrat al industriei, ce va consolida semnificativ prezenţa produselor noastre de finisaje pentru construcţii pe piaţa aflată în plină expansiune din România. Îmbunătăţirea accesului la canalul de distribuţie va oferi oportunităţi interesante de cross-selling, va creşte penetrarea noastră pe piaţă şi va permite dezvoltarea continuă a ambelor societăţi”, spune Ivo Schädler, manager regional Sika EMEA.

    Producătorul elveţian de mortare şi adezivi pentru construcţii Sika are trei fabrici în România şi a avut în 2018 afaceri de 155 de milioane de lei (34 mil. euro) pe plan local, potrivit datelor existente pe site-ul Ministerului de Finanţe, cu 8% mai mult faţă de 2017.

    Compania a avut un profit de aproape şapte milioane de lei şi un număr mediu de 78 de angajaţi.

    Sika a mai cumpărat anul trecut o fabrică de la Arcon, grup din construcţii deţinut de antreprenorul român Ioan Ţiţeiu. Tranzacţia a primit avizul Concurenţei în luna iulie 2019. Achiziţia a cuprins doar divizia de membrane pentru sisteme de acoperişuri şi hidroizolaţii, nu şi celelalte companii ale grupului. În paralel cu integrarea fabricii Arcon din Covasna, Sika are în lucru, de mai mult timp, o nouă unitate de producţie, în apropiere de Bucureşti, unde ar urma să facă aditivi pentru beton, mortare şi alte produse pe bază de ciment.

    Până atunci însă, din portofoliul actual al Sika România fac parte două unităţi de producţie, una de aditivi pentru betoane, la Braşov, şi una de mortare şi adezivi speciali pentru construcţii, în localitatea Căpuşu Mare, din judeţul Cluj, alături de cea de la Arcon, amplasată în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna.

  • Elveţienii de la Clariant au început construcţia fabricii de bioetanol din Podari, Craiova, de 140 mil. euro.

    Elveţienii de la Clariant au primit aprobările de la autorităţi şi au demarat construcţia fabricii de bioetanol, un combustibil alternativ, pe care au anunţat-o la Podari, o localitate de lângă Craiova, o investiţie de 140 mil. euro, dintre care 40 mil. euro sunt fonduri europene.

    “Odată cu începerea construcţiei, proiectul Clariant din Podari a ajuns la o etapă importantă. În paralel cu activitatea de pe şantier, ne ocupăm de pregătirea producţiei, inclusiv de semnarea acordurilor cu fermierii şi de colectarea paielor”, a spus Dragoş Gavriluţă, director de proiect al Clariant în România.

    După finalizarea lucrărilor, estimată pentru anul 2020, aceasta va fi cea de-a patra fabrică de bioetanol, derivată din portofoliul tehnologic al companiei bazat pe tehnologia sunliquid, după cele din Germania, Polonia şi Slovacia. Fabrica Clariant din Podari va avea o capacitate de producţie de aproximativ 50.000 de tone de etanol celulozic pe an.

    Clariant a semnat deja contractul cu constructorul şi cu fur­nizorii de echipamente şi mai aştepta doar unda verde de la autorităţi pentru a începe construcţia.

    Clariant, companie inovatoare axată pe produse chimice de specialitate, a început construcţia

    Noua fabrică va fi construită pe un teren cu o suprafaţă de 98.000 de metri. Constructorul este ConA, o companie românească, iar pe şantier vor lucra 800 de muncitori.

    Biroul Clariant din Podari are acum 11 angajaţi, iar procesul de recrutare va continua, potrivit informaţiilor reprezentanţilor companiei.

    La momentul func­ţionării, în fabrică vor lucra circa 120 de oameni. Fabrica Clariant de la Podari se află pe o listă scurtă de proiecte de investiţii de cel puţin 100 de milioane de euro, care pot accelera dezvoltarea economică. Un exemplu este investiţia de 120 mil. euro a germanilor de la B Braun lângă Timişoara, unde fac o fabrică de soluţii perfuzabile.

     

  • Elveţia ar putea legaliza canabisul medicinal în curând

    Un amendament la Legea privind stupefiantele, propus de Consiliul Federal în Elveţia, a fost aprobat în majoritate în această săptămână în cadrul procedurii de consultare parlamentară, notează publicaţia TheLocal.ch.

    Astfel, medicii elveţieni vor avea voie să prescrie canabis, un stupefiant ilegal până în prezent, în scopul de a-şi ajuta pacienţii care sunt diagnosticaţi cu scleroză multiplă, cancer şi alte boli grave, în ameliorarea durerilor.

    Toate partidele importante din Elveţia, precum şi Federaţia Elveţiană a Medicilor, au susţinut această măsură, relatează sursa citată.

    Până acum, putea fi prescris doar un singur medicament care conţine canabis, un spray de gură utilizat pentru pacienţii cu scleroză multiplă. Pacienţii care aveau nevoie de alte medicamente pe bază de canabis medicinal trebuiau să obţină aprobare specială de la Oficiul Federal de Sănătate Publică.

    Anul trecut, au fost emise aproximativ 3.000 de astfel de autorizaţii.

    Asociaţia elveţiană de canabis medicina Medcan susţine această măsură, precizând că persoanele care aveau nevoie de canabis din motive medicale s-au confruntat cu o „situaţie imposibilă” în ultimii zeci de ani.

    Potrivit publicaţiei precizate, guvernul din Elveţia a anunţat că următorul pas va fi să stabilească modul în care companiile de asigurări de sănătate ar trebui să plătească pentru acest medicament.

    Prin această nouă măsură, Elveţia se alătură altor ţări europene care îşi dezvoltă, în prezent, programe de canabis în scop medical.

    În general, canabisul poate fi administrat în scop medicinal sub formă de ulei, tinctură, infuzie sau inhalare. Aatfel, 45 de ţări din lume permit folosirea canabisului în scopuri medicinale, însă numai în anumite condiţii şi, de cele mai multe ori, doar pentru bolnavii ce se află în fază terminală.

  • Elveţia ar putea legaliza canabisul medicinal în curând

    Un amendament la Legea privind stupefiantele, propus de Consiliul Federal în Elveţia, a fost aprobat în majoritate în această săptămână în cadrul procedurii de consultare parlamentară, notează publicaţia TheLocal.ch.

    Astfel, medicii elveţieni vor avea voie să prescrie canabis, un stupefiant ilegal până în prezent, în scopul de a-şi ajuta pacienţii care sunt diagnosticaţi cu scleroză multiplă, cancer şi alte boli grave, în ameliorarea durerilor.

    Toate partidele importante din Elveţia, precum şi Federaţia Elveţiană a Medicilor, au susţinut această măsură, relatează sursa citată.

    Până acum, putea fi prescris doar un singur medicament care conţine canabis, un spray de gură utilizat pentru pacienţii cu scleroză multiplă. Pacienţii care aveau nevoie de alte medicamente pe bază de canabis medicinal trebuiau să obţină aprobare specială de la Oficiul Federal de Sănătate Publică.

    Anul trecut, au fost emise aproximativ 3.000 de astfel de autorizaţii.

    Asociaţia elveţiană de canabis medicina Medcan susţine această măsură, precizând că persoanele care aveau nevoie de canabis din motive medicale s-au confruntat cu o „situaţie imposibilă” în ultimii zeci de ani.

    Potrivit publicaţiei precizate, guvernul din Elveţia a anunţat că următorul pas va fi să stabilească modul în care companiile de asigurări de sănătate ar trebui să plătească pentru acest medicament.

    Prin această nouă măsură, Elveţia se alătură altor ţări europene care îşi dezvoltă, în prezent, programe de canabis în scop medical.

    În general, canabisul poate fi administrat în scop medicinal sub formă de ulei, tinctură, infuzie sau inhalare. Aatfel, 45 de ţări din lume permit folosirea canabisului în scopuri medicinale, însă numai în anumite condiţii şi, de cele mai multe ori, doar pentru bolnavii ce se află în fază terminală.

  • Banca Naţională a Elveţiei menţine ratele negative ale dobânzii de referinţă

    Banca a refuzat astfel să urmeze exemplul Băncii Centrale Europene şi al Rezervei Federale a Statelor Unite de reducere a ratelor dobânzilor. Instituţia a oferit totuşi asigurări că va interveni pentru a ţine sub control francul în cazul ueni aprecieri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns una dintre cele mai mici ţări din Europa cel mai bun loc în care să trăieşti şi să munceşti. De anul trecut au primit şi românii drept de muncă în această ţară

    Elveţia a devenit anul trecut cel mai bun loc în care să trăieşti şi să munceşti, detronând astfel Singapore, care a condus acest clasament timp de cinci ani consecutiv.

    Standardele înalte de viaţă şi salariile competitive au poziţionat de mult timp Elveţia  printre locurile cele mai bune de trai din lume. Dar stabilitatea politică şi economică de aici au urcat Elveţia anul acesta pentru prima dată pe primul loc în clasamentul „HSBC Expat’s annual survey”.

    În 2018, Elveţia se afla pe locul opt în acest clasament. Aproximativ 82% dintre oamenii care s-au mutat în Elveţia pentru a munci au declarat că s-au bucurat de îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin comparaţie cu ţara lor de origine.

    Şapte din 10 dintre cei care s-au mutat în Elveţia se bucură acum de niveluri mai mari ale unor venituri disponibile. 70% dintre ei au declarat că împrejurimile sunt mai curate, iar 42% au spus că se simt mai sănătoşi. Raportul de anul acesta se bazează pe răspunsuri primite de la mai mult de 18.000 de expaţi de pe 163 de pieţe.

    Oraşul-stat Singapore  s-a aflat pe locul doi.

     

  • Magnatul israelian Beny Steinmetz, judecat în Elveţia pentru acte de corupţie

    Procurorii din Geneva susţin că omul de afaceri Beny Steinmetz şi alţi doi inculpaţi au oferit mită zece milioane de dolari pentru obţinerea unui contract de exploatare minieră în regiunea Simandou, situată în sud-estul statului Guineea. Cei trei sunt acuzaţi că au emis facturi false pentru ascunderea mitei pe care i-ar fi acordat-o soţiei lui Lansana Conté, fost preşedinte al Guineei.

    Procurorul elveţian Claudio Mascotto a declarat că cei trei inculpaţi “au promis în 2005, iar ulterior au oferit sau au facilitat oferirea de mită uneia dintre soţiile fostului preşedinte Lansana Conte” pentru a obţine drepturi de exploatare minieră în regiunea Simandou din Guineea în numele companiei lui Beny Steinmetz, Group Resources (BSGR).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cum a reuşit să transforme un fost consultant un restaurant în ruină într-un start-up de 535 mil. dolari

    Jaydeep Barman, fost consultant în cadrul companiei McKinsey, a realizat că nu există nici o brand global de mâncare indiană, după ce a lucrat în ţări precum Elveţia, Marea Britanie şi Franţa. Oferta iniţială publică de succes a operatorului indian al lanţului de pizza Domino’s a fost un semn că trebuie să se întoarcă în India. Şi-a dat demisia de la McKinsey cu câteva luni înainte să fie făcut partener cu drepturi depline, conform Bloomberg.

    În India, Barman a facut echipă cu un coleg de la şcoala de afaceri INSEAD, Kallol Banerjee, şi a lansat, în 2012, un lanţ de restaurante numit Faasos care vindea lipii pentru kebab. Susţinuţi de Sequoia Capital, cei doi au deschis aproximativ 50 de locaţii. Însă chiriile mari i-au determinat pe cei doi să închidă operaţiunea trei ani mai târziu şi să treacă la bucătăriile cloud.

    Rebel Foods se autointitulează cea mai mare companie internaţională de restaurante la nivel mondial, compania serveşte zeci de meniuri diferite, de la pizza italiană cu brânză, până la 99 de variante de dosa (o clătită populară din sudul Indiei cu linte şi orez).

    Toată mâncarea este gătită în mai mult de 200 de aşa-numite bucătării cloud, deoarece aceste operaţiuni centralizate servesc clienţii îndepărtaţi care habar nu au de unde provine mâncarea lor – un proces asemănător cu serviciile de cloud computing.

    Susţinut de Sequoia Capital, Rebel Foods, bazat în Mumbai, a primit în iulie 125 de milioane de dolari de la Coatue Management, Goldman Sachs, serviciul de livrare indonezian Gojek şi alţii. Compania, care este evaluată la 525 milioane de dolari, spune că a depăşit dublarea vânzărilor anul trecut şi se extinde acum în Asia de Sud-Est şi Orientul Mijlociu. În următoarele 18 luni, Rebel şi Gojek vor construi 100 de bucătării indoneziene. Rebel intenţionează să deschidă 20 de bucătării în Emiratele Arabe Unite până la sfârşitul anului.

    Rebel Foods spune că cele 235 de bucătării ale sale din 20 de oraşe produc 2 milioane de comenzi pe lună. Majoritatea sunt amplasate în complexe industriale, holuri spre etaj sau alei laterale unde chiriile sunt mici şi capacitatea nu reprezintă o constrângere.

     

  • Un sat SUPERB pe malul unui lac din Elveţia scoate la vânzare case cu doar 1 dolar . Oricine işi poate cumpăra o casă aici cu o singură condiţie

    Casele din Monti Sciaga sunt înconjurate de păduri şi oferă privelişti extraordinare către Lacul Maggiore, scriu cei de la Daily Mail.
     
    Satul se află în apropierea graniţei cu Italia, astfel că proprietarii pot ajunge imediat la Lacul Como sau la Milano.
     
    Pentru a putea deveni proprietar al unei astfel de case, numite “rustici”, cel interesat trebuie să renoveze proprietarea şi să o aducă la o stare în concordanţă cu normele locale. Un avantaj este faptul că există canalizare, ceea ce ar putea uşura munca celor interesaţi.
     
    Scheme similare de revitalizare au apărut recent în Europa, un exemplu fiind cea de pe insula grecească Antikythira.

  • Cum a ajuns un simplu vas folosit pe post de cutie pentru mingi de tenis să valoreze 4,9 mil. dolari

    Cumpărat în timpul unei călătorii în China şi păstrat în familie vreme de trei generaţii, vasul de bronz cu toarte în formă de capete de fenicşi a fost oferit la un moment dat unui muzeu din Berlin care nu s-a arătat interesat de el, iar ulterior a fost refuzat de o casă britanică de licitaţii, care l-a identificat incorect pe baza fotografiilor trimise. În cele din urmă, a fost descoperit de casa elveţiană Koller Auctions şi identificat drept vas pentru ars esenţe parfumate chinezesc datând din secolul al
    XVII-lea. Scos la licitaţie, vasul s-a adjudecat pentru suma de 4,9 milioane de dolari.