BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Veranda Mall, centru comercial dezvoltat în zona Obor, intentionează să deruleze un nou proces de extindere în următorii ani

    Veranda Mall, centru comercial dezvoltat în zona Obor, pe platforma Prodplast, intentionează să se extindă în următorii ani, pentru a putea acomoda diferite concepte de magazine, estimând o creştere a traficului odată cu finalizarea unui proiect  rezidential din vecinătate.

    ”Ne gândim să extindem în următorii ani Veranda Mall până aproape de strada Ziduri Moşi, care este chiar în faţa mallului, dar o extindere soft. Nu o să fie un strip mall, ci probabil diferite concepte, ca oamenii să ştie că acolo găsesc cea mai bună pizzerie, cea mai bună gelaterie sau cafenea din zonă. Clientul nostru obişnuit este familia cu copii şi am dezvoltat deja multe spaţii pentru ei. Nu ne concentrăm pe ideea de fashion mall, ci pe experienţe pentru familii”, a declarat Ofelia Iancu,  leasing director, Veranda Mall, în cadrul conferintei ZF Malluri şi Centre COmerciale 2024.

    Odată cu dezvoltarea mallului, fosta fabrică ProdPlast a fost relocată în Buftea.

    Veranda Mall a înregistrat în prima parte a anului un trend pozitiv pe trafic, cu o creştere de două cifre faţă de 2023 şi 2019, chiar dacă reprezentantii companiei spun că 2024 nu este un an simplu pentru retail, puterea de cumpărare având o serie de provocări.

    Mallul mizează pe creşterea traficului în următorii ani, odată cu dezvoltarea proiectului rezidential din apropiere. ”Cartierul va creşte semnificativ. Mereu am mers pe ideea de regenerare urbană a cartierului”.

     SkyLight Residence ar urma să fie construit de familia canadiană de investitori Topolinski, fondatoarea InteRo Property Development, pe terenul fostei fabrici Aversa din zona Obor.

     Ofelia Iancu a adăugat că proprietarii mallului nu sunt atenti doar la mixul de chiriaşi, ci şi la componenta educaţională şi cea de componenta ESG. ”Am finalizat proiectul de panouri fotovoltaice, de 1 mil. euro, care aduce economii importante. Am obţinut certificarea BREEAM”.

    În ceea ce priveşte discutiile cu autoritătile locale, Ofelia Iancu spune că ele nu au fost niciodată simple şi nici nu vor fi, chiar dacă numeroşi dezvoltatori contribuie cu investitiile lor la îmbunătăţirea diferitelor zone din oraş.

    ”Noi am creat treceri de pietoni, am donat terenuri către primărie, am amenajat altă ieşire din centrul comercial. Am văzut că proiectul rezidenţial de lângă Veranda include şi o zonă de infrastructură importantă, ceea ce este foarte bine, pentru a nu se aglomera mai mult str. Ziduri Moşi”.

    În ceea ce priveşte chiriaşii din Veranda Mall, mixul acestora va fi adaptat în următorii ani, în fucntie de fluxul de trafic şi tipologia clientului. În acest an, dezvoltatorul a primit mai multe cereri de extindere de la parteneri deja prezenti in mall.

    ”2024 a fost un pic atipic. Am primit multe cereri de extindere a conceptelor, de la parteneri vechi, cum a fost English Home, care s-a relocat pe o suprafaţă dublă, Banca Transilvania, care şi-a diversificat portofoliul după preluarea OTP şi va avea o suprafaţă triplă faţă de cea anterioară, sau Zapatos. Avem în vedere aducerea unor branduri internaţionale, inclusiv nume noi, mai ales de food”.

     Veranda Mall, centrul comercial din zona Obor controlat de familia Pogonaru, a fost inaugurat în 2016 şi are o suprafaţă de 35.000 mp. Clădirea a trecut printr-un proces de extindere cu circa 10.000 de metri pătraţi, la doi ani de la deschidere, în care s-au deschis un cinematograf, o sală de fitness şi un centru de Evidenţă a Populaţiei.

     

  • Bursă. OMV Petrom a finalizat două tranzacţii pentru energie regenerabilă cu Renovatio, urmând să dezvolte proiecte cu o capacitate de circa 1.000 MW

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), singurul producător de petrol şi gaze din România,  a finalizat achiziţia de la RNV Infrastructure a pachetului de 50% din acţiunile Electrocentrale Borzeşti. Aceasta deţine proiecte de energie din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1.000 MW, din care 950 MW eolian şi 50 MW fotovoltaic. Achiziţia a fost anunţată la începutul acestui an. Proiectele eoliene vor fi dezvoltate, construite şi operate în parteneriat cu RNV Infrastructure; proiectul fotovoltaic este în teste de producţie, potrivit unui raport publicat la Bursă.

    În cadrul unei alte tranzacţii cu Grupul Renovatio, OMV Petrom a achiziţionat active de producţie de energie din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 18 MW, din care 16 MW eolian şi 2 MW hidro. Activele sunt operate de către OMV Petrom. Ambele tranzacţii au fost aprobate de Consiliul Concurenţei şi Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe.

    „Angajamentul nostru puternic de a investi în energia regenerabilă e reflectat de aceste tranzacţii. Suntem mândri să anunţăm că OMV Petrom a devenit producător de energie regenerabilă, unele dintre activele care au intrat in portofoliul nostru fiind in producţie si cu livrări de energie regenerabilă în reţea”, spune Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Gaze şi Energie.

    Proiectele ce vor fi dezvoltate în parteneriat cu RNV Infrastructure sunt localizate în zona de nord-est a României. Parcul fotovoltaic este în perioada de teste, în timp ce parcurile eoliene sunt estimate să înceapă treptat producţia între 2025 şi 2027. Producţia anuală corespunzătoare OMV Petrom este estimată la aproximativ 1,4 TWh.

    Activele operaţionale includ două parcuri eoliene situate în estul României, cu o capacitate totală instalată de 16 MW şi o micro-hidrocentrală, cu o capacitate de 2 MW, în nord-vestul României. Producţia cumulată anuală estimată este de aproximativ 45 GWh.

    OMV Petrom a înregistrat un profit net de 2,62 miliarde de lei în primul semestru din 2024, în creştere cu 178% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când rezultatul net a fost de 944 de milioane de lei. Veniturile companiei au scăzut cu 3% la 17,25 miliarde de lei.

    Titlurile SNP se tranzacţionează în creştere cu 27% de la început de an încoace, la o evaluare bursieră de 45,5 miliarde de lei.

     

  • 5 to go intră pe piaţa din Republica Moldova cu o cafenea şi planifică să dezvolte o reţea cu cel puţin 50 de unităţi în următorii trei ani

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, lansat pe piaţa locală în urmă cu mai puţin de un deceniu, a deschis prima locaţie în Republica Moldova, la Chişinău, şi targetează cel puţin 50 de locaţii pentru următorii trei ani, noi deschideri fiind planificate pentru începutul anului 2025.

    „Aşteptăm rezultate foarte bune în Republica Moldova. Chiar dacă intrarea pe o nouă piaţă este întotdeauna marcată de provocări, cu siguranţă următoarea perioadă va fi una a eficientizării proceselor operaţionale, care se petrece firesc, în timp”, spune Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Prima locaţie din Chişinău este şi sucursală 5 to go Coffee University, un centru de training în care francizaţii şi angajaţii învaţă despre secretele cafelei şi diferite tehnici de preparare.

    „Primele trei locaţii din Republica Moldova vor funcţiona sub operarea directă a master francizatului, în vreme ce următoarele vor fi deschise în sistem de franciză, urmând un model de business similar celui din România. În viitor luăm în calcul să abordăm şi piaţa de retail din Moldova”, completează Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    Brandul românesc, care a depăşit recent borna de 600 de unităţi deschise, a urcat pe locul 7 în topul european al lanţurilor de cafenele, conform clasamentului publicat de Food Service, Europe & Middle East pentru anul 2023.

    De altfel, 5 to go a avansat constant în acest top în care sunt incluse cele mai importante branduri din industrie, ocupând poziţia a 10-a în 2021 şi locul 9 în clasamentul dedicat anului 2022.

    „Cele două poziţii câştigate în topul realizat de Food Service, Europe & Middle East reprezintă un rezultat pe care am mizat încă de anul trecut, chiar dacă industria cafelei este extrem de competitivă la nivel internaţional şi concurăm cu nume mari în acest clasament. Ne-am inspirat din modelul de business al marilor companii, adăugând întotdeauna o notă personală specifică brandului, am avut curajul de a testa piaţa, de a face lucrurile diferit, reţetă care ne-a ajutat să creăm o comunitate extraordinară, să ne îmbunătăţim rezultatele de la an la an, să câştigăm notorietate şi să devenim la rândul nostru un model de business pentru alţii”, explică Radu Savopol.

    Compania îşi continuă planurile de extindere atât pe plan internaţional, cât şi în România, menţinând targetul de 650 de cafenele deschise până la finalul acestui an.

     

     


     

     

  • Revoluţia AI se extinde în ştiinţă: Cum reuşesc Google DeepMind şi BioNTech să rescrie viitorul inovaţiei şi al cercetării ştiinţifice avansate

    Google DeepMind şi BioNTech dezvoltă asistenţi AI pentru a sprijini cercetătorii în planificarea şi prezicerea rezultatelor experimentelor ştiinţifice, pe măsură ce companiile caută noi aplicaţii pentru modelele de inteligenţă artificială, care necesită cantităţi mari de energie şi date, scrie Financial Times.

    Sir Demis Hassabis, directorul diviziei de inteligenţă artificială a Google, coordonează eforturile de creare a unui model AI specializat care să acţioneze ca un asistent de cercetare. Acesta ar ajuta cercetătorii să colaboreze între diverse domenii şi să facă conexiuni neprevăzute.

    În cadrul unui eveniment recent organizat de Fundaţia Nobel, Hassabis a menţionat că domeniul biologiei trece printr-o „revoluţie” datorită inteligenţei artificiale.

    „Lucrăm la un model de limbaj dedicat ştiinţei, care ar putea funcţiona ca un asistent de cercetare performant”, a explicat el.

    În următorii ani, instrumentele dezvoltate de DeepMind ar putea sugera şi proiecta experimente pe baza unor ipoteze, oferind cercetătorilor o evaluare probabilistică a şanselor de succes sau eşec ale acestora.

    În paralel, BioNTech, în colaborare cu divizia sa de AI InstaDeep din Londra, a anunţat marţi lansarea unui asistent AI numit Laila, care posedă „cunoştinţe avansate de biologie” şi se bazează pe modelul Llama 3.1, dezvoltat de Meta.

    Într-o demonstraţie live, cercetătorul Arnu Pretorius a prezentat cum Laila poate automatiza sarcini de rutină în biologia experimentală, cum ar fi analiza şi segmentarea secvenţelor de ADN, precum şi vizualizarea rezultatelor experimentale.

    Oamenii de ştiinţă de la laboratorul BioNTech din Mainz au demonstrat, de asemenea, capacitatea Laila de a se conecta la echipamentele de laborator şi de a monitoriza experimentele în desfăşurare. În timpul unei demonstraţii live, asistentul a detectat o defecţiune mecanică la un echipament BioNTech.

    „Nu credem că automatizarea completă prin AI va veni prea curând. Vedem agenţi AI precum Laila ca un accelerator de productivitate, care le va permite cercetătorilor şi tehnicienilor să se concentreze pe activităţile esenţiale”, a declarat Karim Beguir, directorul executiv al InstaDeep, pentru Financial Times.

    InstaDeep a prezentat, de asemenea, modele AI care pot ajuta BioNTech să identifice sau să descopere noi ţinte pentru tratarea cancerului. Aceasta a fost prima prezentare a tehnologiei lor de la achiziţia InstaDeep de către BioNTech în 2023, pentru o sumă de până la 500 de milioane de lire sterline.

    Chiar dacă recunoaşte concurenţa cu DeepMind în dezvoltarea asistenţilor AI, Beguir consideră că integrarea expertizei BioNTech în biologie cu tehnologia InstaDeep reprezintă un „accelerator” unic în implementarea inteligenţei artificiale în industria farmaceutică.

    Aceşti noi asistenţi ştiinţifici sunt lansaţi într-un moment în care companiile de tehnologie investesc miliarde de dolari în dezvoltarea de modele şi produse de inteligenţă artificială, anticipând că această tehnologie va schimba din temelii industrii precum sănătatea, energia şi educaţia.

  • Compania românească Aliant, cu afaceri de 57 mil. lei în 2023, achiziţionează 67% din compania SoftPepper, jucător pe piaţa dezvoltării de software de business din România

    Compania românească Aliant, integrator de soluţii IT şi furnizor de soluţii de Hyper Automation şi Managed Print Services, anunţă achiziţia a 67% din compania SoftPepper, jucător pe piaţa de dezvoltare de software de business din România, au transmis reprezentanţii Aliant printr-un comunicat. Achiziţia SoftPepper reprezintă un pas de consolidare a poziţiei Aliant pe piaţa IT şi de extindere a portofoliul de produse cu soluţii mai cuprinzătoare şi personalizate.

    „Împreună cu SoftPepper atacăm frontal provocările de business ale clienţilor. Facem asta prin tehnologii avansate, inovaţie şi agilitate. Indiferent de dimensiune, companiile pot beneficia acum de soluţii flexibile de business, care includ componente ERP, CRM, Ticketing sau AI (…). Astfel, democratizăm accesul la tehnologie şi expertiză şi susţinem business-urile să-şi digitalizeze operaţiunile într-un mod facil şi la costuri reduse”, a spus Bogdan Ciubotaru, Managing Partner la Aliant.

    Aliant este integrator IT şi furnizor de servicii de transformare digitală ce deţine birouri în Bucureşti, Iaşi şi Bacău. Compania a avut afaceri de 57 de milioane de lei în 2023, au transmis reprezentanţii Aliant, şi un număr mediu de 34 de angajaţi, potrivit datelor publice. În urma achiziţiei SoftPepper, îmbinarea cunoştinţelor şi experienţei celor două companii va duce la dezvoltarea de noi soluţii şi de atragerea de noi parteneri, deschizând noi oportunităţi de afaceri şi facilitând creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi.

    „(…) Această integrare ne permite să oferim soluţii personalizate şi scalabile, adaptate nevoilor fiecărei companii, indiferent de dimensiune (…)”, a spus Daniel Chiper, CEO la Aliant.

    SoftPepper are peste 12 ani de experienţă în domeniul aplicaţiilor SaaS (Software as a Service), care permit utilizatorilor să se conecteze şi să folosească o gamă largă de aplicaţii pe bază de cloud şi a înregistrat în 2023 venituri de circa 2 milioane de lei, conform reprezentanţilor companiei.

    „Parteneriatul reprezintă o oportunitate de a combina expertiza noastră în dezvoltarea software cu capacităţile Aliant de integrare IT şi automatizare. Împreună, vom putea oferi soluţii inovatoare, scalabile şi adaptabile, asigurând o evoluţie continuă companiilor din România şi nu numai”, a spus Laurenţiu Giurescu, fondator SoftPepper.

     

  • Proiectul mini-reactoarelor de la Doiceşti primeşte combustibil: RoPower Nuclear obţine 99 mil. dolari de la Banca de Export-Import a SUA pentru dezvoltarea proiectului pe locul fostei centrale electrice pe cărbune din Dâmboviţa

    RoPower Nuclear SA, compania de proiect pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici (SMR) în România pe locul fostei centrale electrice pe cărbune din Doiceşti, Dâmboviţa, înfiinţată de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, a obţinut recent o finanţare de 99 milioane de dolari din partea Băncii de Export-Import a SUA (EXIM) pentru dezvoltarea proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) la Doiceşti.

    Angajamentul face parte dintr-un pachet iniţial de finanţare în valoare de 275 milioane de dolari, care include contribuţii semnificative de la alte instituţii internaţionale, precum Corporaţia Financiară pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (DFC) şi parteneri privaţi.

    „Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doiceşti este un semnal puternic dat de România, împreună cu partenerul strategic, Statele Unite ale Americii. Un semnal pentru independenţă şi securitate energetică, un semnal pentru inovare, un semnal pentru o tranziţie verde pragmatică, de la cărbune la energie nucleară, tot o formă de producţie în bandă, un semnal bazat pe competitivitatea României în sectorul nuclear,” spune Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

    El susţine că finanţarea aprobată de US EXIM este o confirmare a angajamentului SUA faţă de acest proiect de amploare, care poziţionează România ca unul dintre liderii noilor tehnologii nucleare.

    „Am convingerea că la nivelul finalului de deceniu putem fi printre primele ţări din lume cu SMR, ceea ce va însemna o oportunitate istorică de dezvoltare a unui lanţ local de aprovizionare, iar Nuclearelectrica are toate şansele să opereze şi alte asemenea proiecte în toată regiunea”

    Proiectul, care va începe construcţia după finalizarea celei de-a doua faze a studiilor de proiectare şi inginerie (FEED), va ajuta România să reducă emisiile de carbon cu aproximativ 4 milioane de tone anual, spun oficialii RoPower Nuclear.

    „Finanţarea ne va permite să facem paşi decisivi către un viitor energetic mai sigur, mai curat şi sustenabil, iar România se poziţionează astfel ca un lider în inovaţia energetică la nivel regional,” adaugă Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica.

    SMR-urile sunt apreciate pentru capacitatea lor de a furniza energie curată şi pentru natura lor modulară, care permite o integrare mai eficientă în infrastructurile energetice existente.

     

     

     

     


     

     

  • Netopia oferă burse care să acopere costurile de participare la eComm Accel pentru companiile la început de drum. Acceleratorul eComm Accel este dedicat afacerilor din e-commerce

    Netopia Payments, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi electronice din România, oferă burse care acoperă costurile de participare la eComm Accel pentru companiile la început de drum, care nu dispun de resurse financiare în acest moment, au transmis printr-un comunicat reprezentanţii Institutul de Excelenţă în Antreprenoriat (idEA), care organizează programul eComm Accel.

    „Acceleratorul marca idEA eComm Accel by Netopia este dedicat afacerilor din e-commerce, oferind antreprenorilor îndrumarea, conexiunile şi resursele necesare pentru a-şi dezvolta şi scala afacerile în acest domeniu dinamic”, potrivit sursei citate.

    Practic, eComm Accel oferă mentorat, workshop-uri specializate şi acces la soluţii de finanţare şi abordează teme precum marketing, strategii de dezvoltare, aspecte financiare, instrumente tech moderne, retenţie sau finanţare.

    „Acceleratorul beneficiază de sprijinul unor mentori şi experţi cum ar fi Felix Crişan, Matei Dumitrescu, Alexia Chirita, Alexandru Agarici, Adrian Zamfira, Alexandru Teodorescu, Cosmin Daraban, Raluca Radu, Horia Grozea sau Cristi Movilă.”

     

  • Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team şi grupul Monsson, dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă din România şi Europa de Sud-Est, vor să construiască împreună proiecte fotovoltaice sau mixte de 150 MWp şi facilităti de stocare a energiei

    Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team a încheiat un parteneriat cu grupul Monsson, dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă din România şi Europa de Sud-Est, pentru construirea şi vânzarea de proiecte fotovoltaice sau mixte şi a unor facilităti de stocare a energiei.

    Cele două companii vor să dezvolte parcuri cu o capacitate totală instalată de aproximativ 150 MWp şi facilităţi de stocare a energiei electrice cu o capacitate de până la 120 MWh.

    Proiectele vor fi finantate din surse proprii, finanţare bancară, dar şi alte surse de finanţare, precum obligaţiuni verzi şi fonduri europene.

    Simtel Team şi Monsson vor dezvolta proiecte de energie regenerabilă folosind un model integrat, care acoperă întregul ciclu de viaţă al proiectelor – de la planificare şi dezvoltare, până la construcţie, vânzare şi, în cazuri excepţionale, operarea pe termen lung.

    Parteneriatul va explora şi implementarea de soluţii de stocare a energiei, care să sprijine echilibrarea şi optimizarea reţelelor electrice, răspunzând astfel cerinţelor tot mai mari la nivel naţional pentru stabilitate şi securitate energetică.

    Simtel a raportat pe 10 septembrie rezultatele financiare aferente primelor şase luni din an, din care reiese că veniturile operaţionale s-au redus cu 20% faţă de S1/2023, ajungând la 98,1 milioane de lei. Profitul net a atins 6 milioane de lei, minus 9%.

     Din acţionariat fac parte cofondatorii Iulian Nedea (23,4% din capitalul social), Sergiu Bazarciuc (23,2%) şi Radu Vilău (23,2%).

    Grupul Monsson, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, detine mai multe parcuri eoliene şi fotovoltaice în România şi are în continuare planuri de a investi în baterii pentru stocarea energiei, în proiecte de hidrogen şi proiecte integrate.

     

  • Compania de consultanţă imobiliară CBRE îşi dezvoltă serviciile de consultanţă în ESG printr-un parteneriat cu Access4you, companie specializată în certificarea accesibilităţii clădirilor

    CBRE România încheie un parteneriat cu compania ungară Access4you, specializată în certificarea accesibilităţii cladirilor, prin care urmează să ofere servicii pentru auditarea imobilelor şi recomandări privind includerea unor facilităţi funcţionale în amenajarea mediului construit, astfel încât acesta să devină mai accesibil şi incluziv pentru persoanele cu dizabilităţi din România.

    „Prin certificarea Access4you, sprijinim clienţii să îşi atingă obiectivele de sustenabilitate, integrând accesibilitatea ca element cheie al responsabilităţii sociale şi al dezvoltării durabile. Această certificare nu doar că promovează incluziunea, dar contribuie şi la crearea unor medii construite mai prietenoase şi mai eficiente pentru toţi utilizatorii”, spune Nicole Sommer, Head of Business Development Î ESG & Sustainability Solutions , CBRE România.

    Peste 850.000 de români la vârstă adultă au o dizabilitate, dintre care aproximativ jumătate sunt încă la o vârstă activă, de sub 66 de ani, potrivit datelor ANPDPD.

    Dintre aceştia, doar 11% au actualmente statutul de salariat, ceea ce nu face decât să sublinieze necesitatea unei abordări individualizate a amenajării, în proiectele de birou şi formatele de retail tradiţionale.

    Parteneriatul cu Access4you din România are un precedent şi în alte ţări din CEE, precum Ungaria, unde CBRE operează.

    „Demersurile de până acum desfăşurate de CBRE în sfera accesibilităţii au demonstrat că atunci când ne aliniem obiectivele, reuşim să obţinem rezultate excelente”, adaugă Balázs Berecz, fondator şi CEO al Access4you.

    La nivel european, 1 din 4 persoane are o formă de dizabilitate. Asta înseamnă că, în prezent, totalul este de 101 de milioane de europeni care trăiesc cu dizabilităţi. Cu atât mai mult cu cât 80% dintre dizabilităţi sunt invizibile, provocările cu care se confruntă aceştia se lovesc adesea de neînţelegeri şi de o lipsă de sprijin adecvat.

     

  • Gabriela Horga, Vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară : Piata locală are un potential mare, neatins încă, iar primul pas este modernizarea cadrului de reglementare. Modificările al Legea 24 cresc gradul de transparentă pentru investitori

    ASF are o strategie de dezvoltare a pietei de capital, iar în pilonii principali ai activitătii ASF trebuie să fie şi dezvoltarea, nu doar supravegherea şi autorizarea. Piata locală are un potential mare, neatins încă. Primul pas este modernizarea cadrului de reglementare, tinând cont de experienta trecută, de minusurile din anii anteriori, a declarat Gabriela Horga, Vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară în cadrul conferintei ZF Piaţa de capital 2024.

    ”Au fost proiecte blocate în trecut, iar OUG ”trenulet” a rezolvat multe probleme. Modificările la Legea 24 vor rezolva alte probleme, precum fluidizarea timpului necesar unei majorări de capital, a punerii în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti. Acest proiect a fost adoptat miercuri în Guverm şi vrem procedură de urgentă pentru a trece şi în Parlament. Vom finaliza şi proiectul de lege privind ecosistemul de fonduri, care prevedere simplificarea unor proceduri, care include introducerea unei noi categorii de investitori, cel semi-profesional, etc”.

    Ce a mai declarat Gabriela Horga:

    Modificările din Legea 24 cresc gradul de transparentă pentru investitori. În zona de supraveghere se vrea creşterea gradului de supraveghere şi se vede o scădere a numărului emitentilor care nu raportează rezultatele financiare în pragul legal. ASF nu poate interveni în administrarea unei societăti comerciale, investitia trebuie să fie urmărită şi când investeşti în titlu şi pe tot parcursul ei.

    Vrem simplificarea accesului la bursă, fără a trece granita în care investitorul nu mai este protejat. Îi sunt respectate drepturile, dreptul la informatii, el trebuie să cunoască instrumentul în care investeşte, să citească prospectul unei emisiuni, listări.

    Amenzile sunt proportionale faptei, sanctiunile în piata de capital cresc pe măsură ce emitentul este avertizat mai des.

    Cerintele de transparentă cresc prin Legea 24, ele sunt aliniate cerintelor europene. Din punct de vedere al supravegherii, când aceste obligatii de transparentă nu sunt respectate, trebuie să venim cu sanctiuni, pentru a scădea numărul emitentilor care nu respect legislatia.

    La creşterea numărului de investitori, cred că a ajutat proiectul de lege privind impozitarea detinerilor cu 1% şi 3% şi retinerea la sursă, a contribuit şi eliminarea contributiilor de sănătate. Vedem multe portofolii mici, investitorii de retail fiind încurajati de aceste facilităti fiscale, de debirocratizare şi de simplificarea accesului la bursă. Educatia financiară are un rol foarte important, trebuie să întelegem cum investim, ce e un intermediar.

    Este necesară educatia financiară şi pe zona SMT, pentru a întelege cum ajută piata de capital o companie ca sursă de finantare. Este o modalitate prin care compania poate creşte, poate implementa principii de guvernantă, care însă cresc costurile şi nevoia de capital. Companiile trebuie să aibă un stimul să se îndrepte spre bursă în pofida costurilor.  

    Activitătile neautorizate sunt principalele amenitări pentru noi. Peste 40% din petitii vin din zona de raportare a înşelăciunilor, a promisiunilor de randament foarte mare, investitii care nu există, intermediari care nu există.  Fiind fapte penale, ASF nu le poate sanctiona, ci le transmite spre politie. Noi emitem alerte, facem educatie financiară şi putem solicita furnizorilor de retele să blocheze accesul al aceste siteuri false.

     Limitarea la 10% din programele de răscumpărare a fost necesară pentru a proteja activul net al unui fond, dar şi pentru că investitorii trebuie să ştie la ce se aşteaptă într-un program de răscumpărare, într-un an. Anterior se lansau prea multe programe uneori, unul după altul. Limitarea se aplică tuturor fondurilor.

    Nu putem limita politica unui asset manager.

    Aş întreba fondurile de investitii de ce nu îşi diversifică portofoliile şi în zona de IMM=uri, în zona de dezvoltare a economiei. Aş avea întrebări în zona e disclosure, care trebuie crescută. Şi mi-aş dori ca ele să se implice mai mult în zona de educatie financiară.

     Lichiditatea pe AeRO va creşte odată ce piata va fi mai ordonată, când vom merge spre IMM=uri. Nevoile de raportare sunt absolut necesare acolo pentru a creşte increderea investitorilor. Fondurile de pensii nu sunt foarte interesate de piata AeRo, dar când apar companii atractive această piată creşte. Încrederea invetitorilor este foarte importantă şi ea depinde şi de transparenta companiilor.

    Anul acesta, am avut o listare pe piata reglementată, una pe AeRo. Avem în lucru o analiză pentru o listare tehnică. Şi am avut o listare de obligatiuni pe piata AeRO.

    Fondurile de pensii sunt o sursă mare de dezvoltare a pietei de capital, dar  şi a economiei, când investesc în companii, în fonduri de investitii. Ele pot avea un rol şi pe zona de parteneriate public-privat, dar e nevoie de o discutie la nivel guvernamental.  Cred că ar fi nevoie de o relaxare a legislatiei pe această zonă.