BusinessMagazin

Tag: deseuri

  • Cluj: Depozitarea deşeurilor pe rampa de la Pata Rât a fost reluată după ce fusese sistată două zile

    Reprezentantul societăţii care administrează rampa de la Pata Rât, SC Salprest Rampă, Mircea Vereş, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că depozitarea este permisă pentru următoarele două săptămâni, până ce Consiliul Judeţean Cluj va putea amenaja o rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu.

    “Depozitarea deşeurilor pe rampa temporară de la Pata Rât s-a reluat de joi dimineaţă, după o întrerupere de două zile. Operatorii de salubritate din Cluj-Napoca, Brantner – Vereş şi Rosal, şi-au achitat datoriile pe care le aveau către noi, astfel că au primit dreptul de a depozita gunoiul cel puţin două săptămâni, până ce Consiliul Judeţean Cluj va amenaja o altă rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu. Noi am transportat de pe rampă în altă parte deşeuri şi am făcut loc pentru noi cantităţi”, a spus Vereş.

    Sumele datorate Salprest Rampă de către operatorii de salubritate din Cluj-Napoca depăşeau 300.000 de lei.

    Pe de altă parte, Consiliul Local Feleacu a elaborat, joi, o adresă care va fi transmisă Consiliului Judeţean Cluj, cu paşii care vor fi urmaţi pentru punerea la dispoziţie a unui teren de circa cinci hectare de pe raza comunei, situat în apropierea Centrului de Management Integrat a Deşeurilor (CMID), pe care urmează să fie amenajată o rampă temporară.

    Astfel, în următoarele zece zile urmează să aibă loc o evaluare a întregului terenului în suprafaţă de 64 de hectare, pe care este amplasat CMID, iar CJ Cluj va trebui să achite o redevenţă anuală în funcţie de valoarea terenului, suma estimată fiind de sub 60.000 de euro pe an.

    Vicepreşedintele CJ Cluj cu atribuţii de preşedinte, Vakar Istvan, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că speră ca problema depozitării deşeurilor să se rezolve cât mai curând posibil, probabil în următoarele două săptămâni.

    “Din păcate, nu văd, joi, din partea CL Feleacu o hotărâre clară, îmi pare rău că nu este tratată cu urgenţă această criză a gunoaielor judeţului care poate, oricând degenera. Vom urma toţi paşii necesari”, a spus Vakar.

    Potrivit acestuia, viitoarea rampă temporară de depozitare a deşeurilor ar putea fi amenajată în 48 de ore, iar aceasta va putea funcţiona până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

    Societatea Salprest Rampă, care administrează rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, anunţa, marţi, că rampa temporară rămâne închisă, operatorii de salubritate fiind anunţaţi despre această situaţie, în timp ce autorităţile susţineau că rampa funcţionează şi se pot depozita gunoaie.

    “Rampa de stocare temporară de la Pata Rât este închisă, mentenanţa durează 30 de zile. În momentul de faţă, nu se depozitează deşeuri pe rampă. Operatorii ştiu acest lucru, au fost anunţaţi în termenul legal, adică cu cinci zile înainte”, declara, marţi, reprezentantul Salprest Rampă, Mircea Vereş, corespondentului MEDIAFAX.

    Potrivit notificării Salprest Rampă transmisă autorităţilor, în 19 mai, operatorii de salubritate nu mai aveau voie, începând din noaptea de luni spre marţi, să depoziteze deşeuri pentru că s-a atins capacitatea de depozitare şi pentru că aceştia nu şi-au mai achitat facturile la termen.

    Pe de altă parte, prefectul judeţului Cluj, Ioan Gheorghe Vuşcan, spunea, marţi, la finalul unei întâlniri cu reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca, ai Gărzii de Mediu, Agenţiei de Protecţie a Mediului şi ai Consiliului Judeţean Cluj, că autorităţile au căutat o soluţie legală de depăşire a unei “situaţii delicate”.

    Şi primarul Emil Boc a spus că a discutat cu reprezentanţii Salprest Rampă pentru a găsi soluţii până când autorităţile locale şi judeţene vor rezolva problema.

    În noaptea de luni spre marţi, rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă, din cauza depăşirii capacităţii de stocare, iar autorităţile s-au reunit în şedinţă pentru a găsi o soluţie.

    De asemenea, în 13 mai, rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, la trei luni după ce şi rampa propriu-zisă a fost închisă din acelaşi motiv. Ulterior, autorităţile au anunţat că interdicţia depozitării deşeurilor menajere pe rampa temporară a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât durează doar o zi, timp în care o parte din gunoaiele de acolo vor fi transportate în altă parte, pentru a face loc altor deşeuri.

    În februarie, rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, iar de atunci gunoaiele au fost duse la rampa temporară. Deşeurile colectate din Cluj-Napoca şi din judeţul Cluj urmau să fie depozitate până în 15 iulie pe rampa temporară, situată lângă rampa de la Pata Rât, urmând ca după această dată să se găsească o altă soluţie până la finalizarea proiectului CJ Cluj, estimată la 31 decembrie 2015.

    Atunci, prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, declara că după 15 iulie deşeurile ar putea fi depozitate pe o altă rampă temporară, situată în zona Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

    În noiembrie 2012, depozitarea gunoaielor pe rampa de la Pata Rât a mai fost sistată o dată, aceasta fiind considerată neconformă, iar societatea care o administrează, Salprest Rampă, a fost amendată de Garda de Mediu cu 30.000 de lei.

    În urma sistării depozitării deşeurilor, circa 200 de romi care îşi câştigă existenţa pe rampa de la Pata Rât în urma colectării şi valorificării materialelor reciclabile au protestat faţă de închiderea acesteia. Rampa de la Pata Rât a fost redeschisă după o zi, însă societatea Salprest Rampă a continuat să depoziteze deşeurile în acelaşi loc.

    CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj-Napoca, care trebuia să preia toate deşeurile din judeţ, având termen de finalizare în octombrie 2014.

    Contractul a fost atribuit prin licitaţie asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanţat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În acelaşi an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timişoara, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger.

    La sfârşitul anului trecut, CJ Cluj a reziliat contractul, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care fac lucrările la centru.

    Reprezentanţii CJ Cluj anunţau că proiectul este în curs de revizuire şi au avansat un nou termen pentru finalizarea lucrărilor, 31 decembrie 2015.

  • Gavrilescu: Avem proiect de modificare a legislaţiei pe ambalaje; încercăm să evităm penalităţile

    În mod evident, decizia CE de a sesiza Curtea Europeană de Justiţie privind obligaţia României de a modifica legislaţia privind deşeurile de ambalaje nu este cea mai fericită situaţie. Dar, chiar şi ajunşi în acest punct, România va continua demersurile de a soluţiona această situaţie, iar orice fel de penalităţi europene să fie evitate”, spune Graţiela Gavrilescu.

    Ministrul a explicat că, potrivit experienţei altor state care s-au aflat în situaţii similare, procedura la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) durează cel puţin jumătate de an, iar, dacă în aceasta perioadă România rezolvă problema, procesul va fi, automat, suspendat.

    Ministerul Mediului a elaborat deja un proiect de act normativ pe aceasta temă, documentul aflându-se, în prezent, pe circuitul de avizare interministerial.

    Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că trimite România în faţa CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a modifica legislaţia privind deşeurile de ambalaje, în acord cu versiunea revizuită a Directivei privind ambalajele.

    “Statele membre au avut obligaţia de a asigura intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege necesare pentru asigurarea conformităţii cu directiva până la 30 septembrie 2013. România, care a depăşit termenul iniţial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014. La mai mult de un an şi jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislaţia naţională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a UE”, se arată în comunicatul CE.

  • România recuperează 2,5 mai puţină energie din deşeuri incinerate decât media UE

    Incinerarea deşeurilor reprezintă o practică larg întâlnită în ţările dezvoltate, folosite de mai multe municipalităţi pentru a produce electricitate, apă caldă sau pentru încălzirea clădirilor şi este unul dintre subiectele principale de discuţie în cadrul campaniei “Generation Awake”, dar şi a strategiei de mediu iniţiată de Uniunea Europeană.

    Standardele de mediu ale Uniunii Europene presupun valori limită pentru emisiile provenite de la instalaţiile de incinerare şi co-incinerare şi, de asemenea, impun praguri de eficienţă energetică. Politiciile Uniunii urmăresc reciclarea şi recuperarea cât mai bună a deşeurilor, astfel încât acestea să reprezinte o materie primă pentru producerea de noi produse.

    Reciclarea deşeurilor municipale continuă să înregistreze o rată scăzută, unul dintre principalele motive pentru aceasta fiind nevoia de investiţii importante în infrastructura pentru îmbunătăţirea acestei performanţe.

    Potrivit legislaţiei europene, autorităţile locale trebuie să asigure populaţiei colectarea selectivă cel puţin a hârtiei, metalelor, plasticului şi sticlei, iar până în 2020 trebuie atinsă ţinta de 50% din pregătirile pentru reutilizare şi reciclare. România se află în acest moment pe locul al şaselea în funcţie de deşeurile produse pe cap de locuitor în UE, fiind surclasată de Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Carrefour România a introdus staţiile inteligente de colectare selectivă a deşeurilor

    Elementul de noutate:

    Echipamentul a fost introdus şi testat pentru prima dată în România în 2013, la Buzău; elementul de noutate constă în capacitatea de colectare în acelaşi loc a peste zece tipuri de deşeuri.

    Efectele inovaţiei:

    Carrefour împarte efectele acestei acţiuni în trei grupe separate. Pe de o parte, la nivelul comunităţii, SIGUREC este un serviciu modern, simplu şi la îndemână de preluare a deşeurilor. Pe de altă parte, există un impact clar la nivelul mediului, pentru că echipamentele deturnează deşeurile reciclabile de la groapa de gunoi spre reciclator; în plus, creează şi promovează un comportament responsabil. În al treilea rând, există un impact la nivel economic, deoarece deşeurile sunt reintroduse în circuitul economic şi valorizate.

    Descriere:

    SIGUREC Prime este prima infrastructură inteligentă de colectare separată a  deşeurilor, introdusă pe piaţa locală de Carrefour Romania, în parteneriat cu Green Group. Staţia integrează cea mai nouă soluţie de preluare a zece tipuri de deşeuri, fie echipamente electrice şi electronice, fie ambalaje, deşeuri PET, doze de aluminiu, butelii de sticlă, butelii PE, PP, Tetra Pack, sacoşe/folii ambalaj PE, PP, hârtie şi cartoane. Echipamentul, complet automatizat, este destinat amplasării în parcarea sau vecinătatea marilor unităţi de retail.

    Pentru a încuraja reciclarea, în funcţie de tipul şi cantitatea deşeurilor predate, aparatul oferă drept recompensă vouchere de reducere ce pot fi utilizate la cumpărături în reţeaua de hipermarketuri Carrefour. De pildă, pentru un PET clienţii primesc 5 bani, pentru o doză de aluminiu
    3 lei, 1,5 bani pentru 1 kg de carton sau până la 80 de lei pentru un frigider, în funcţie de greutate.

    Prima staţie SIGUREC a fost inaugurată la Buzău, anul trecut, iar în acest moment mai funcţionează încă zece, dintre care trei în Bucureşti şi câte una la Braşov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu-Severin, Iaşi, Suceava şi Piteşti. Până la finalul anului ar urma să fie instalate alte 15 echipamente, dintre care cinci în Bucureşti.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Românii produc de două ori mai mult gunoi decât media la nivel european

    Anual, cantitatea totală de deşeuri generate la nivelul României este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia. La nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică

    Risipa alimentară constituie o problemă serioasă, media la nivel de gospodărie în vestul Europei, fiind de aproximativ 25% din totalul alimentelor cumpărate. Această risipă se traduce prin irosirea resurselor naturale utilizate pentru producţia alimentelor respective, precum apă, energie, sol. Se estimează că, la nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică. În acest context, 96 % dintre europeni consideră că este important ca Europa să îşi utilizeze resursele mai eficient.

    Pentru a sprijini eforturile de reducere a risipei alimentare, Comisia Europeană organizează din 2009, Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deşeurilor (EWWR), care anul acesta are loc în perioada 22-30 noiembrie. Axată în special pe deşeurile alimentare, iniţiativa va înlesni autorităţilor publice, entităţilor private, şcolilor şi cetăţenilor aflaţi în căutarea unui trai mai ecologic şi mai inteligent, derularea a peste 9 000 de acţiuni.

     

     

  • Cum curăţăm România: cetăţenii să înţeleagă că salubritatea costă, iar autorităţile locale să asigure infrastructura

    Cetăţenii sunt deschişi colectării selective a deşeurilor, însă sunt descurajaţi de lipsa infrastructurii, iar autorităţile locale nu se implică. Soluţia este ca populaţia să-şi asume costurile eliminării ecologice a deşeurilor, iar autoritatea să încurajeze dezvoltarea sistemului prin taxarea depozitării gunoiului şi eliminarea tomberoanelor din blocuri, au fost concluziile conferinţei „Cum curăţăm România?“, organizată ieri de ZF.

    „Implicarea autorităţilor publice este slabă. Există alte preocupări“, a afirmat Valentin Negoiţă, preşedinte al asociaţiei Ecotic, care se ocupă cu gestionarea deşeurilor de produse electrice şi electronice.

    „După căldură (termoficare – n. red.), gunoiul e a doua armă politică îndreptată împotriva pro­priu­lui popor, folosită în interese politice. Nimeni din ţară nu are puterea, răspunderea, faţă de acest sis­tem“, a spus şi Radu Opaina, fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR).

    Decalajul dintre statele vestice şi România la capitolul gestiune a deşeurilor este imens. Mai puţin de 3% din „gunoaiele“ generate de români sunt colectate selectiv, potrivit unui studiu realizat anul trecut de asociaţia Eco-Rom Ambalaje. În statele din vest procentul trece de 80%. Mult mai puţine deşeuri sunt reciclate în România, în jur de 7% potrivit estimărilor din piaţă, deşi ţinta naţio­nală care trebuie atinsă în 2020 este ca 50% din totalul deşeurilor să fie reciclate. Pentru 2030, Comisia Europeană a propus o ţintă şi mai ambiţioasă, de 80% reciclare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Populaţia va suporta costurile colectării selective a deşeurilor

     Românii trebuie să înveţe să selecteze deşeurile menajere în casă şi să-şi asume costurile serviciului de colectare, după principiul „poluatorul plăteşte“, în condiţiile în care obligaţia României este ca în 2020 să ajungă să recicleze jumătate din deşeurile generate, în loc să le abandoneze la groapa de gunoi.

    „În momentul în care gene­răm deşeuri avem obli­gaţii. Da­că iau deşeul de acasă şi îl duc la un centru, recuperez nişte bani. Acela e singurul moment în care cetăţeanul primeşte bani. În rest, plăteşte, pentru colectare şi prin cumpărăturile de la producător“, a declarat Ionuţ Georgescu, director general al Inter­se­mat, o firmă de management a de­şeurilor de ambalaje, în cadrul conferinţei „Cum cură­ţăm România?“, organizată ieri de ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea uluitoare a oraşului care arde de 50 de ani

    Centralia este un oraş din Pennsylvania, Statele Unite, în care un incendiu arde încă din anii ’60. Nu este clar nici până în ziua de astăzi cum a pornit acest incendiu, însă cea mai plauzibilă explicaţie este că responsabilii cu păstrarea curăţeniei au dat foc unei gropi de gunoi pentru a face spaţiu noilor deşeuri. Acest lucru se întâmpla pe 27 mai 1962, relatează cei de la Business Insider.

    În mod normal, un astfel de incendiu ar fi putut fi stins cu uşurinţă, însă focul a înaintat către mina de cărbune din localitate. Deşi au investit sume considerabile pentru a stabiliza situaţia, în jur de şapte milioane de dolari, eforturile autorităţilor s-au dovedit în zadar. Focul a coborât în subteran, iar pompierii au reuşit doar să se asigure că flăcările nu vor mai ajunge la suprafaţă.

    Locuitorii din Centralia au acceptat situaţia şi chiar au beneficiat, o perioadă, de pe urma ei. Pământul avea o temperatură ridicată iar  în lunile de iarnă solul nu mai îngheţa. Toate acestea s-au schimbat însă în 1981, atunci când Centralia a ajuns în atenţia tuturor. Un băiat de 12 ani se juca în curtea grădinii sale când o uriaşă gaură a apărut în faţa sa: focul urcase până sub casa bătrânei, şi chiar dacă copilul a scăpat, guvernul american a decis că situaţia nu mai poate fi tolerată.

    Congresul american a atribuit 46 de milioane de dolari pentru strămutarea celor peste o mie de locuitori într-o altă localitate. Marea majoritate au fost de acord, însă câteva familii au considerat că pericolul nu este unul eminent şi au pornit o serie de procese împotriva statului. Decizia definitivă a venit în iunie 2014, atunci când tribunalul statului Pennsylvania a hotărât că ultimii opt locuitori din Centralia pot trăi la domiciliu până la sfârşitul vieţii, casele lor intrând ulterior în posesia statului american.

    Oraşul Centralia a devenit practic un oraş-fantomă, fiind astăzi considerat, în ciuda pericolelor evidente, una dintre cele mai populare destinaţii pentru cei dornici de aventură.

  • IMM din industrie pot lua până la 1,5 mil. euro pentru “înverzire”

    Programul sprijină dezvoltarea produselor şi serviciilor ecologice, eficienţa utilizării materialelor şi reducerea deşeurilor şi crearea de locuri de muncă “verzi”, adică în industrii cu un impact redus asupra mediului. Fondurile sunt disponibile firmelor româneşti din industrie, companiile din transporturi sau agricultură nefiind eligibile. Solicitările pentru finanţare pot fi depuse până la 26 septembrie la operatorul programului, Innovation Norway. Mai multe detalii se găsesc la adresa www.norwaygrants-greeninnovation.no.

    În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro. În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 30 iunie – 6 iulie

    30.06
    Eurostat anunţă estimarea de inflaţie pentru luna iunie în zona euro

    1.07
    Şedinţa de politică monetară a CA al BNR

    1.07
    CE lansează un nou cadru de propuneri pentru legislaţia reciclării deşeurilor

    1.07
    CE lansează un nou plan de creare a locurilor de muncă în industriile verzi

    1-2.07
    Conferinţa anuală europeană “Cooperarea în Europa Centrală” (Viena)

    2.07
    INSSE prezintă cifrele comerţului cu amănuntul pe primele 5 luni

    1-3.07
    Sesiunea plenară a PE (Strasbourg)

    1.07
    Eurostat anunţă rata şomajului în luna mai pentru UE şi zona euro

    2.07
    INSSE anunţă a doua estimare a datelor provizorii privind PIB în T1

    până la 13.07
    Microexpoziţia “Pandantive eneolitice din mandibule de Canis familiaris” (MNIR, Bucureşti)