BusinessMagazin

Tag: deficit bugetar

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Deficitul bugetar a ajuns la 4,2 miliarde de lei după trei luni, sub ţinta convenită cu FMI

     Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat după două luni cu un deficit de 2,44 miliarde de lei ( 0,39% din PIB).

    Veniturile bugetare au totalizat 47,04 miliarde de lei (7,5% din PIB) la finele lunii martie şi au fost cu 3% mai nari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pe categorii de venituri, încasările din TVA au fost mai mari cu 9,5%, iar cele din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale cu 11,5% şi, respectiv 3,6%, datorită creşterii veniturilor salariale ca urmare a măsurilor de reîntregire a salariilor bugetarilor şi a majorării salariului minim de la 1 februarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoria Franţei a urcat anul trecut la un nou nivel record

     Franţa a avut anul trecut un deficit bugetar de 4,8%, comparativ cu 5,3% în anul precedent. Guvernul viza un deficit mai mic, de 4,5%.

    Îndatorarea publică a continuat să crească şi a ajuns la 90,2% din PIB, de la 85,8% în anul precedent.

    Franţa trebuie să reducă deficitul bugetar sub nivelul de 3% în acest an, potriovit angajamentelor faţă de partenerii europeni, însă guvernul a admis în urmă cu o lună că nu va reuşi să realizeze acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii greci au acuzat un fost angajat al FMI că a „umflat“ deficitul bugetar al ţării, în funcţie de care au fost stabilite măsurile de austeritate

    Printre acuzaţi figurează şeful in­sti­tu­tului – Elstat, Andreas Georgiou, un veteran cu o ex­perienţă de 20 de ani la FMI, instituţie care în lumina efectelor pe care austeritatea le are asupra societăţii şi economiilor şi-a schimbat atitudinea şi recomandă acum mai mult stimul economic şi mai puţine reduceri de cheltuieli. Alături de şeful Elstat, procurorii urmăresc penal alţi doi experţi statistici ai institutului. Cei trei ar putea fi acuzaţi şi de corupţie şi fals în declaraţii, potrivit unei surse judiciare, care a precizat că aceştia riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare. Ei au respins acuzaţiile, scrie Financial Times. Decizia procurorilor, care pune sub semnul îndoielii validitatea celui de-al doilea pachet de bailout al Greciei, de 172 miliarde euro, urmează unei anchete de 15 luni declanşate în urma unor acuzaţii făcute în 2011 de o profesoară de statistică, Zoe Georganta, după ce aceasta a fost concediată de la Elstat. Ea susţine că Georgiou şi echipa lui au folosit metode imprecise pentru a mări estimarea deficitului bugetar din 2009 de la 12% din PIB la 15,8% din PIB, nivel record în zona euro.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Ponta: Pentru 2013 luăm în calcul o creştere economică în jur de 2%

    “Cred, din ceea ce am discutat cu actualul ministru de Finanţe, că mergem pe prognoza în jur de 2 creştere economică, însă trebuie să vedem dacă actualizăm sau nu, pentru că nu are rost să fim mai optimişti decât e cazul. Mai bine să fim pesimişti şi să fie mai bine. Va fi în jur de 2. Deficitul trebuie scăzut în continuare până la 1,8 – 1,7”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Recesiunea din Portugalia poate duce la modificarea ţintei deficitului bugetar

    Raportul nu cere reducerea ţintei pentru deficit, de 4,5% din PIB, stabilită în programul de finanţare convenit de Portugalia cu UE şi FMI, dar semnalează îngrijorarea legată de scăderea cererii pe piaţa mondială şi de impactul măsurilor de austeritate asupra economiei. FMI precizează totuşi că ţinta stabilită pentru acest an poate fi îndeplinită. Creditorii din UE ai Portugaliei au susţinut până acum că respectarea strictă a obiectivelor convenite şi reformele reprezintă soluţiile pentru problemele economice ale ţării.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Sarkozy a anunţat un plan de eliminare a deficitului bugetar până în 2016

    Într-un interviu publicat, luni, de publicaţiile Le Republicain Lorrain, L’Est Republicain şi Vosges Matin, Sarkozy a anunţat liniile generale ale planului, fără a da însă detalii legate de diminuarea cheltuielilor. Preşedintele francez ar putea oferi informaţii suplimentare la sfârşitul acestei săptămâni, parte a platformei sale electorale, transmite Bloomberg. La sfârşitul anului trecut au fost adoptate majorări de taxe echivalente cu venituri noi de 32 de miliarde de euro, iar rezultatele complete vor fi vizibile din acest an. Restul de opt miliarde de euro vor fi asigurate din taxe pe care Sarkozy a promis că le va impune, inclusiv pe veniturile la nivel global ale marilor companii franceze.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Juncker cere Spaniei să respecte ţinta privind deficitul bugetar din 2013

    “Plecăm de la principiul că Spania vrea să respecte obiectivul privind deficitul bugetar din 2013, respectiv reducerea sub limita maximă din legislaţia europeană de 3% din PIB”, a declarat Juncker la Bruxelles, unde are loc reuniunea Eurogroup. Juncker a precizat că miniştrii vor discuta luni problema deficitului bugetar al Spaniei din 2012, dar nu se va lua o decizie definitivă. Spania i-a luat prin surprindere pe liderii europeni la începutul acestei luni, anunţând că deficitul bugetar va atinge în acest an 5,8% din PIB, cu mult peste ţinta de 4,4% convenită cu Comisia Europeană.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Băsescu: Obiectivul nostru pentru 2012 este un deficit structural de 0,7% din PIB

    “Deci pentru România, care are PIB de 1,3 miliarde, spre exemplu, o simplă sancţiune, o simplă demagogie a politicienilor costă 130 de milioane de euro”, a exemplificat Băsescu. “Politicianul, când anunţă că dă ceva fără să aibă bani şi măreşte deficitul sau depăşeşte gradul de îndatorare al ţării, trebuie să ştie că odată cu anunţul trebuie să pregătească să achite şi o amendă.”

    Obiectivul asumat de preşedinte pentru acest an este atingerea unui deficit structural de 0,7%, a spus şeful statului, subliniind că nu este vorba despre deficitul bugetar, unde România trebuie să se încadreze sub plafonul de 3% din PIB. “Deficitul structural este mult mai complicat, el ia în consideraţie şi deficitele pe termen lung ale pensiilor, nu ia în consideraţie creşterile economice accidentale, generate de supraîncălzirea economiei şi aşa mai departe. Deci este un criteriu care este mult mai complicat. Noi nu am fost obişnuiţi să lucrăm cu el, dar va trebui să învăţăm foarte bine ce înseamnă deficit structural, să ne uităm şi la cum avansează numărul de pensionari în raport cu numărul de locuri de muncă pe care le creăm. Este un proces extrem de laborios, dar reflectă mult mai bine realitatea şi perspectiva unei ţări”, a explicat Băsescu.

    “Să faci un deficit bugetar sub 3%, cu mici eforturi se poate face, chiar iei bani împrumut şi îţi completezi deficitul, îl reduci, aparent, dar deficitul structural e mult mai greu sau, practic, nu poate fi falsificat. Aşa au fost state membre care s-au făcut că au îndeplinit criteriile de la Maastricht şi au intrat în zona euro, după care au devenit o mare problemă, pentru că nu erau competitive”, a detaliat şeful statului, făcând aluzie la Grecia.

    În cazul României, care are o datorie publică mică în raport cu PIB, sau al altor state cu datorie mică, pactul fiscal convenit de liderii europeni dă posibilitatea unui deficit structural mai mare în unii ani. “Dar să nu vă gândiţi că discutăm de procente întregi, de fracţiuni de procent putem discuta, până la un 0,7, spre exemplu, care pentru România, având în vedere datoria ei, este suportabil”, a precizat Traian Băsescu.

    România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, respectiv 4.570 de euro datorie privată şi datorie publică, a afirmat preşedintele. În ce priveşte datoria publică, datoria totală este de 97,9 miliarde de euro, din care 22 de miliarde sunt datorie publică, restul sunt datorie privată, ceea ce înseană că datoria publică pe cap de locuitor este de circa 1.000 de euro.

    Tratatul fiscal aprobat marţi la Bruxelles va intra în vigoare încă din această toamnă, a estimat Băsescu, care se aşteaptă ca până atunci să fie deja ratificat de 12 state din zona euro. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci tratatul va intra oricum în vigoare la 1 ianuarie 2013.

  • Cum va arăta pactul fiscal european la care va adera România

    Pe de altă parte însă, spre deosebire de versiunile precedente, proiectul nu mai cere ca regula bugetului echilibrat să fie inclusă obligatoriu în constituţiile statelor membre, ci doar să aibă “caracter ferm şi permanent” şi doar opţional să figureze în constituţie.

    Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Preşedintele Traian Băsescu a propus modificarea Constituţiei, spre a include în text, între altele, prevederea potrivit căreia România trebuie să menţină un deficit bugetar zero. România a fost printre primele ţări UE din afara zonei euro care şi-au exprimat dorinţa de a adera la viitoarele reglementări bugetare ale zonei euro.