BusinessMagazin

Tag: deces

  • Doliu imens în România. S-a stins un academician român, fost critic şi istoric literar

    Academicianul Eugen Simion a murit, marţi, la vârsta de 89 de ani. Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, a fost critic şi istoric literar.

    Eugen Simion a fost un critic şi istoric literar, editor, eseist, profesor universitar şi era membru titular al Academiei Române. De altfel, el a condus în calitate de preşedinte Academia Română în perioada 1998 – 2006.

    Eugen Simion s-a născut în Chiojdeanca, judeţul Prahova, şi s-a stins la Spitalul elias, unde era internat din cauza unor probleme medicale.

    Academicianul avea 89 de ani, împliniţi în 25 mai.

    Simion a primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de mare cruce.

    Era Doctor Honoris Causa al universităţilor din Iaşi, Galaţi, Târgovişte, Arad şi al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău.

    În 2006 şi-a încheiat mandatul de preşedinte al Academiei Române, iar acum era preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române.

    A publicat peste 3.000 studii şi articole în reviste de specialitate. Este coordonatorul Dicţionarului general al literaturii române, vol. I-VII, 2004-2009, iar din 2005, sub numele Ariergarda avangardei, ţine o rubrică permanentă în revista „Cultura”.

    Eugen Simion a fost preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă şi coordonator al seriei „Opere fundamentale”.

    „A trecut dincolo academicianul Eugen Simion, preşedinte al Academiei Române (1998-2006) şi apoi al Secţiei de Filologie şi Literatură, profesorul multora dintre noi. Susţinător consecvent al proiectelor Institutului nostru, Eugen Simion a fost implicat şi direct interesat, ca Preşedinte al Academiei, de realizarea Gramaticii limbii române (2005), a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a (2005), de terminarea Dicţionarul-tezaur limbii române (2010), iar, recent, ca Preşedinte al Secţiei, de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a III-a (2021) şi de seria nouă a Dicţionarului-tezaur (2021). Va rămâne în amintirea noastră prin hărnicia nemărginită, prin perseverenţă, prin devotamentul faţă de cercetarea filologică şi prin simţul datoriei, care l-a caracterizat până în ultima clipă. Odihnă veşnică, în raiul cunoaşterii!”, scriu reprezentanţii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”.

  • Mort timp de 90 de minute şi readus la viaţă, bărbatul povesteşte ce a văzut: ‘Nu e ceea ce crede lumea!’

    Australianul Alistair Blake, care a fost în moarte clinică timp de 90 de minute înainte de a fi readus la viaţă de către medici, povesteşte ce a văzut „dincolo”.

    Blake, în vârstă de 61 de ani, a intrat în stop cardiac în ianuarie 2019, în timp ce dormea lângă soţia sa, Melinda.

    Melinda a început imediat manevrele de resuscitare şi a chemat, între timp, salvarea.

    Paramedicii sosiţi la faţa locului l-au resuscitat şi ei pe Alistair, ba chiar i-au administrat şi şocuri electrice cu ajutorul unui defibrilator, însă bărbatul nu dădea niciun semn că şi-ar reveni, scrie gandul.ro

    După 90 de minute de eforturi ale salvatorilor, bărbatul a început să aibă din nou puls.

    „Din punct de vedere tehnic, am fost mort timp de 90 de minute. Îmi amintesc că m-am culcat sâmbătă seara, iar următorul lucru pe care mi-l amintesc a fost că m-am trezit joi dimineaţă în timp ce mă mutau de la Terapie Intensivă la Chirurgie Cardiovasculară. Creierul meu pur şi simplu a blocat ceea ce s-a întâmplat între aceste două momente”, povesteşte acum Blake, citat de Daily Star.

     

  • Doliu uriaş! O celebră actriţă tocmai s-a stins din viaţă. Milioane de români au văzut-o la TV

    Triplu nominalizată la Oscar, actriţa a avut o carieră de opt decenii, în film, teatru şi televiziune.

    Născută în 1925, a fost una dintre ultimele vedete supravieţuitoare ale Epocii de Aur a cinematografiei de la Hollywood.

    Dame Angela Lansbury a murit în somn, cu doar cinci zile înainte de a împlini 97 de ani, a anunţat familia ei într-un comunicat.

    “Copiii lui Dame Angela Lansbury sunt trişti să anunţe că mama lor a murit liniştită în somn, acasă, în Los Angeles”, a precizat familia.

    Născută la Londra, Dame Angela s-a mutat ulterior la New York şi a urmat cursurile Şcolii de Artă Dramatică Feagin.

    A fost remarcată de un director de la Hollywood la o petrecere în 1942 şi a primit primul ei rol de menajeră în filmul Gaslight din 1944.

    Cariera ei ulterioară a dus-o de pe Broadway la Hollywood, cu succese pe marele şi micul ecran.

    Rolul Jessicăi Fletcher din „Verdict, crimă” i-a adus faima internaţională şi a făcut-o foarte bogată. Ea a preluat rolul în 1984 şi a continuat timp de 12 ani şi nouă sezoane.

    Serialul a făcut-o una dintre cele mai bogate femei din SUA la acea vreme, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari.

    A obţinut nominalizări la premiile Oscar pentru rolul menajerei din „Gaslight” şi pentru rolul lui Sibyl din „The Picture of Dorian Gray” în 1945, precum şi pentru rolul mamei manipulatoare a lui Laurence Harvey din „The Manchurian Candidate” în 1962.

    De asemenea, a primit un Oscar onorific pentru întreaga carieră, la vârsta de 88 de ani, în 2013.

    Premiul a urmat unui premiu pentru întreaga carieră acordat de Bafta în 2002, precum şi unei stele pe Hollywood Walk of Fame.

    După ce s-a mutat pe Broadway în anii 1960, a câştigat mai multe premii Tony, inclusiv pentru interpretarea lui Nellie Lovett în „Sweeney Todd” în 1970.

    A fost numită Dame în 2014 pentru serviciile aduse dramaturgiei, activităţii caritabile şi filantropiei.

  • Tragedie fără margini în România! S-a stins din viaţă o mare personalitate

    Actorul Doru Ana a încetat din viaţă. Doru Ana a fost şi profesor la UNATC.

    „Unul din profesorii mei de la clasa de actorie a plecat într-o stea. Actorul DORU ANA. Dumnezeu sa il odihneasca!”, a scris pe Facebook actriţa Medeea Marinescu.

    Doru Ana a absolvit IATC în 1980 la clasa Olgăi Tudorache şi a lui Florin Zamfirescu.

    Ca actor de teatru a interpretat peste 50 de roluri, pe scenele teatrelor Bulandra, Comedie, National, Creanga, sau în teatrele din ţară, la Braşov, Sibiu sau Ploieşti.

  • Actorul Alexandru Arşinel a murit. El era internat la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti

    Actorul Alexandru Arşinel a murit joi, la vârsta de 83 de ani.  Arşinel ar fi decedat din cauza unor probleme cardiace.

    Alexandru Arşinel a murit joi la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, unde se afla internat de două săptămâni, au declarat pentru MEDIAFAX surse din unitatea spitalicească.

    Marele actor român a fost foarte bolnav în ultima perioadă.

    „Drum lin in lumina, Alexandru Arsinel”, a scris pe Facebook Mihaela Macelaru, actriţă la Teatrul de Comedie.

     

  • Un copil a murit după ce a fost bătut de profesorul lui din cauza unei greşeli de ortografie

    Familia unui adolescent indian din cea mai joasă castă socială hindusă a reclamat faptul că elevul a murit luni după ce a fost bătut cu un băţ de un profesor pentru că a făcut o greşeală de ortografie în timpul orei. Poliţia a anunţat că a deschis o investigaţie.

    Rudele lui Nikhit Kumar, în vârstă de 15 ani, au declarat că băiatul a fost declarat decedat de către medici în districtul Auriya din nordul statului Uttar Pradesh, la 19 zile după ce profesorul său i-a aplicat pedeapsa corporală în campusul unei şcoli private.

    „La început, nepotul meu a fost bătut cu brutalitate de către profesor şi apoi a fost abuzat, deoarece suntem daliţi”, a declarat Rishi Kumar, un unchi al băiatului.

    Comunitatea Dalit se află pe cea mai joasă treaptă a sistemului indian de caste hinduse. Şeful poliţiei din districtul Auriya a declarat că familia a înregistrat o plângere penală şi că medicii efectuează o autopsie pentru a confirma cauza morţii tânărului.

    „Poliţia încearcă să dea de urma profesorului, deoarece acesta a dispărut”, a declarat Charu Nigam, şeful poliţiei districtuale.

    Poliţiştii au mai anunţat că susţinătorii familiei au aruncat cu pietre asupra unor ofiţeri din apropiere şi a unei dube de poliţie în semn de protest faţă de moartea băiatului.

  • Sunt focare şi decese cauzate de variola maimuţei în toată lumea

    Sunt aproximativ 90 de ţări în care variola maimuţei nu este endemică, dar au raportat focare ale acestei boli virale.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat această boală o urgenţă sanitară globală.

    Cazurile confirmate au depăşit 64.300, iar ţările non-endemice au raportat primele decese legate de această boală.

    Potrivit datelor publicate de Reuters, cele mai multe cazuri sunt în Statele Unite – 24.401, Brazilia – 7.300, Spania – 7.083, Franţa – 3.930.

    Decese au fost raportate în India, Belgia, Cehia, Cuba, Ecuador, SUA – câte un deces, Spania, Brazilia – câte două decese.

  • Războiul Nuclear dintre Rusia şi NATO nu va fi cel de-al Treilea Război Mondial, ci cea de-a Şasea Extincţie din istoria Terrei. Va dura zeci de milioane de ani ca ecosistemul să se refacă. Doar şapte specii de animale pot supravieţui radiaţiilor

    Trei miliarde de oameni din marile aşezări urbane vor muri ca urmare a exploziilor nucleare provocate de rachetele intercontinentale strategice cu multiple focoase atomice şi alţi cinci miliarde muri de la foamete, radiaţii, conflicte pentru resurse şi epidemii pe durata iernii nucleare. Preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat de înţeles că este pregătit să folosească armele nucleare strategice pentru a apăra noile teritorii anexate de Rusia.

    Chiar şi un mic război nuclear ar putea declanşa o apocalipsă globală. Suprafeţe întinse de pe Terra vor arăta ca planeta Marte sau Venus, iar oceanele vor deveni toxice şi lipsite de viaţă ca pe Titan.

    Cea de-a şasea extincţie va fi mai catastrofală decât cea din Permian-Triasic, care avut loc acum aproximativ 252 milioane de ani, când 96% din toate speciile marine şi 70% din vertebratele terestre au dispărut.

    Doar gândacii, scorpionii, tardigradele şi muştele de fructe ar putea supravieţui unui război nuclear. Vor trece zeci de milioane de ani până vor evolua noi specii de plante şi animale vertebrate.

    3 miliarde de oameni din marile oraşe vor muri din cauza exploziilor ca urmare a unui război cu rachete nucleare intercontinentale strategice. Războiul nuclear va perturba atât de mult clima globală încât că 5 miliarde de oameni ar putea muri de foame din cauza iernii nucleare, spun experţii

    Deşi efectele exacte ale războiului nuclear rămân incerte, statisticile subliniază pericolele sale şi oferă perspective vitale despre cum să ne pregătim pentru alte dezastre globale, spun cercetătorii. Studiul vine în momentul în care invazia Ucrainei de către Rusia a plasat lumea în „una dintre primele trei perioade cele mai îngrijorătoare” privind ameninţarea unui război nuclear, spune Seth Baum, directorul executiv al Institutului Global pentru Risc Catastrofic.

    Aceesta spune că cele mai periculoase momente din istorie au fost criza rachetelor cubaneze din 1962,  incidentul Able Archer şi alarma falsă din 1983, când Uniunea Sovietică a confundat un exerciţiu militar NATO cu un atac real.

    Oamenii de ştiinţă ştiu de multă vreme că exploziile masive pot arunca suficient praf, cenuşă şi funingine în aer pentru a afecta clima globală, relatează Science.

    Pe 15 iulie 1815, la o lună după Bătălia de la Waterloo, Muntele Tambora din Indonezia a declanşat cea mai mare erupţie vulcanică cunoscută din istorie.

    În lunile următoare, cenuşa vulcanică s-a răspândit în întreaga lume, blocând lumină solară suficient pentru a produce „ anul fără vară ”,  o perioadă de frig care s-a manifestat şi în 1816, ducând la pierderi masive de recolte şi foamete pe toată planeta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce avere lasă în urmă Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cel mai longeviv monarh britanic

    Regina Elisabeta a avut o avere de 425 de milioane de dolari, dintre care doar 160 de milioane de dolari sunt moşteniţi de la mama ei, scria Bloomberg în 2015.

    Regina Elisabeta II a Angliei s-a născut pe 21 aprilie 1926 la Londra şi a fost încoronată pe 6 februarie 1952. Ea este primul copil al Prinţului Albert, Duce de York (viitorul rege George al VI-lea) şi al Ducesei de York. Ea a decedat joi, 8 septembrie 2022.

    “Regina nu este atât de bogată cum cred ceilalţi”, spunea Sally Bedell Smith, autoarea scrierii biografice publicată în 2012, „Elizabeth the Queen: The life of a Modern Monarch.”

    Regina Elisabeta II avea aproape 75 de milioane de dolari din investiţii, 160 de milioane de dolari fiind bani moşteniţi de la mama ei. A avut proprietăţi în valoare de 110 milioane de dolari, o colecţie de timbre care valora circa 75 de milioane de dolari şi un grajd de 10 milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Palatul Buckingham, bijuteriile coroanei regale şi colecţia de artă nu au făcut parte din averea Reginei Elisabeta, ele fiind păstrate pentru noile generaţii. Casa Regală valorează 57 de miliarde de dolari din economia Marii Britanii, conform unei firme de consultanţă.

    Palatul Buckingham are 775 de camere şi o grădină de 161.880 de metri pătraţi. Specialiştii sunt de părere că proprietatea valorează 2 miliarde de dolari, mai scria Bloomberg.

     

  • Noul rege al Marii Britanii este devastat: Monarhul a descris moartea „mamei sale iubite” drept „cea mai mare tristeţe” pentru el şi familia sa. Ce scrie presa străină despre noul deţinător al tronului

    Noul rege al Regatului Unit a descris moartea „mamei sale iubite”, drept „cea mai mare tristeţe” pentru el şi familia sa, raportează Belfast Telegraph.

    Unul dintre primele acte ale noului monarh – al cărui titlu a fost confirmat de primul-ministru drept „Regele Charles al III-lea” – a fost să vorbească despre durerea sa şi să evidenţieze „respectul şi afecţiunea profundă” în care regina era „ţinută cu atâta grijă”.

    Cuvintele sale au venit la scurt timp după ce Palatul Buckingham a confirmat că Elisabeta a II-a, în vârstă de 96 de ani, cel mai longeviv monarh al naţiunii, cu o domnie de peste 70 de ani, a murit „paşnic” joi după-amiază.

    Regele Charles a declarat: 

    „Moartea iubitei mele mame, Majestatea Sa Regina, reprezintă cea mai mare tristeţe pentru mine şi toţi membrii familiei mele. 

    Plângem profund trecerea în nefiinţă a unei Suverane preţuite şi a unei Mame mult iubite. 

    Ştiu că pierderea ei va fi resimţită profund de oamenii din toată ţara, din Commonwealth şi de nenumărate alte suflete din întreaga lume.

    În această perioadă de doliu şi schimbare, familia mea şi cu mine vom fi mângâiaţi şi susţinuţi de cunoştinţele noastre.”

    Adresându-se naţiunii din Downing Street, Liz Truss a anunţat noul titlu al lui Charles.

    Ea a declarat: „Astăzi, coroana trece, aşa cum se obişnuieşte de mai bine de 1.000 de ani, pe fruntea noului nostru monarh, noului nostru şef de stat, Majestatea Sa Regele Charles al III-lea”.

    Potrivit The Sun, Charles va fi proclamat oficial rege în cursul zilei de mâine – ceremonia urmând a fi televizată pentru prima dată în istorie.

    Palatul Buckingham a confirmat astăzi că regele Charles al III-lea îşi va prelua oficial postul de şef al statului mâine, la ora 10:00, la Consiliul de Aderare.

    Ceremonia va avea loc în apartamentele de stat ale Palatului St James, potrivit oficialilor.

    Noul rege a părăsit Balmoral în această dimineaţă, însoţit de regina consoartă Camilla, după ce a ajuns în Scoţia pentru a fi alături de mama sa în ultimele ei ore de viaţă.

    Un număr mare de membri ai familiei regale au ajuns ieri în viteză la castel, inclusiv prinţii Andrew şi William.

    Îndatoririle noului rege de 73 de ani au crescut în ultimii ani, însă la începutul acestei veri, în timpul revizuirii anuale, Palatul Buckingham a redus sau a eliminat unele dintre funcţiile oficiale pe care le îndeplineşte suveranul statului, a raportat Daily Mail.

    Acest lucru l-a lăsat pe Charles pregătit să îşi asume unele dintre cele mai solicitante îndatoriri, în timp ce altele, cum ar fi Deschiderea Parlamentului, odată considerată o convenţie constituţională necesară, au fost eliminate.

    Modificările au marcat primul moment din ultimul deceniu când raportul anual al Palatului a editat sau modificat atribuţiile monarhului.

    Cu toate acestea, detaliile complete ale atribuţiilor viitorului monarh nu au fost încă dezvăluite.