BusinessMagazin

Tag: CSM

  • Bordea candidează la funcţia de preşedinte al CSM, Gabor şi Muscalu, la cea de vicepreşedinte

     Proiectele de management ale celor trei candidaţi au fost postate pe site-ul CSM cu câteva ore înaintea şedinţei Plenului Consiliului în care va fi aleasă noua conducere, după încheierea mandatelor preşedintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală şi a vicepreşedintelui, judecătorul Adrian Bordea.

    Surse din cadrul CSM au declarat pentru MEDIAFAX că, dacă judecătorul Adrian Bordea va fi ales preşedinte al Consiliului, îl va susţine la funcţia de vicepreşedinte pe procurorul Gheorghe Muscalu.

    Potrivit legii, candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM se pot înscrie şi în timpul şedinţei de plen. Fiecare candidat trebuie să prezinte un proiect de management al instituţiei.

    În cadrul şedinţei de luni, care va începe la ora 13.00, pe lângă alegerea noii conduceri a CSM, va fi prezentat raportul de activitate din 2013 al instituţiei şi va fi stabilit calendarul privind alegerea membrului CSM care va fi reprezentant al tribunalelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hăineală: Modificările Codului Penal îi vizează şi pe miniştri. Chiuariu, Ridzi, Şereş pot scăpa de răspundere

     “Reglementările actuale îi includ în categoria funcţionarilor publici şi pe miniştri. Odată cu aceste modificări se distrug elementele constitutive ale infracţiunii. Practic se distruge subiectul activ”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt Hăineală.

    Întrebată dacă modificările aduse Codului Penal îi vizează şi pe parlamentarii suspectaţi că ar fi comis fapte penale în perioada în care au fost miniştri, cum este cazul lui Tudor Chiuariu, al Monicăi Iacob Ridzi sau al lui Codruţ Şereş, preşedintele CSM a răspuns: “Sigur că da”.

    Preşedintele CSM a spus, la finalul conferinţei româno-franceze cu tema “Raporturile dintre judecători şi procurori. Rolul CSM”, că modificările aduse Codului Penal reprezintă “un regres major în ceea ce priveşte cadrul normativ penal din România, începând de la modul în care au fost adoptate şi terminând cu conţinutul lor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politica românească: meciuri private pe bani publici

    Crin Antonescu a comentat statutul de “sectă” intangibilă al CSM, remarcând că USL “nu a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie” – cu alte cuvinte, PSD nu şi-a respectat angajamentul faţă de PNL că va da iama în instituţiile respective sau pe unele chiar le va desfiinţa (DNA şi ANI). Antonescu a criticat şi CCR pentru faptul că, dând dreptate contestaţiei preşedintelui Traian Băsescu la legea referendumului, a îngropat planul USL de modificare a Constituţiei, aşa după cum şi anul trecut “a falsificat rezultatele referendumului” de demitere a preşedintelui.

    Premierul Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos, lansându-se într-un atac fără precedent la adresa CCR, pe care a acuzat-o că, respingând ca neconstituţional Codul insolvenţei, încurajează firmele “şmechere” să facă evaziune fiscală în continuare. CCR a respins caracterul retroactiv al legii şi faptul că noul Cod înăspreşte selectiv sancţiunile în cazul companiilor din audiovizual, însă Victor Ponta a acuzat Curtea că nu vrea să lase Guvernul să combată evaziunea, sugerând astfel că instituţiile “băsiste” sabotează din raţiuni politice guvernarea USL.

    Atacul lui Ponta nu era greu de prevăzut, având în vedere cât de sensibilă e chestiunea evaziunii fiscale în tot scandalul legat de scăderea încasărilor bugetare – o temă lansată pe piaţă de preşedintele Băsescu şi apoi folosită în multiple moduri în conflictele interne din USL (vicepremierul Liviu Dragnea, care a cerut bani în plus de la buget pentru primării, a cerut socoteală Finanţelor, conduse de liberalul Daniel Chiţoiu, pentru slaba colectare a veniturilor la nivelul ANAF; Chiţoiu a respins ideea că majorarea cotei unice la 22% ar putea fi o soluţie de majorare a veniturilor şi a precizat că PNL n-ar mai putea rămâne la guvernare dacă PSD ar decide ca în 2014 să fie majorată cota unică).

  • Candidaţii la funcţii de conducere din DNA, intervievaţi de CSM în 11 noiembrie

     Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit, marţi, calendarul pentru examinarea propunerilor transmise de ministrul Justiţiei pentru funcţii de conducere la secţii ale DNA.

    În 11 octombrie, ministrul Justiţiei a transmis Secţiei pentru procurori a CSM o adresă prin care a solicitat retragerea propunerilor transmise în 3 octombrie de numire a Iulianei Bendeac şi a lui Viorel Ioan Cerbu pentru funcţiile de procuror şef şi, respectiv, procuror şef adjunct ai Secţiei de combatere a corupţiei din Direcţia Naţională Anticorupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM a avizat favorabil proiectul privind pensiile torţionarilor comunişti

     Proiectul de lege a fost propus spre avizare în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii după suplimentarea ordinii de zi a şedinţei de joi.

    Plenul CSM a avizat favorabil ultima variantă a proiectului de lege, respectiv cea care prevede despăgubiri între 25 şi 70 la sută.

    Torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25 şi 70 la sută din venitul lor lunar, iar durata plăţii va fi stabilită la cinci ani, potrivit unui proiect de lege aprobat, miercuri, de Guvern.

    În forma iniţială, proiectul prevedea că torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25 şi 50 la sută din venitul lor lunar, durata plăţii acestora urmând să nu fie mai mică de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Probleme în PNL? Băsescu e de vină

    Pentru el, şirul de dosare recente ale liberalilor la DNA şi ANI, culminând cu cele ale lui Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi şi cu anchetarea lui Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, pe motiv că ar fi direcţionat milioane de euro spre firme apropiate PNL, ar fi dovada unei persecuţii politice din partea respectivelor instituţii. În spiritul unităţii USL, Antonescu atribuie această persecuţie elementelor “băsiste” din DNA şi ANI, însă unii suporteri PNL sau PC cu prea multă aplecare spre teoriile consolatoare ale conspiraţiei tind s-o atribuie inclusiv coabitării între palatele Victoria şi Cotroceni, coabitare manifestată în urmă cu câteva luni prin îndelung comentatul transfer al Codruţei Kovesi la DNA la propunerea lui Victor Ponta.

    Frica de o concentrare a DNA şi a ANI asupra liberalilor s-a soldat, mai nou, cu o întărire a poziţiei PSD în USL până acolo încât, aşa cum au demonstrat-o penibilele aventuri ale numirii unui nou ministru la Transporturi după condamnarea penală a lui Relu Fenechiu, PSD a ajuns să decidă în locul liberalilor cine va fi ministrul care ar trebui să reprezinte PNL la portofoliul respectiv.

    Evident, nu se pune problema ca astfel de interpretări în cheia persecuţiei politice pure să admită vreodată lipsa evidentă de oameni din PNL care să fie şi profesionişti şi să aibă şi trecutul curat. Această lipsă a făcut posibilă ironia unui Traian Băsescu, care îi felicita pe liderii USL, zilele trecute, că imediat după ce s-au întors din concediu “au reuşit, după 45 de zile, să dea şi o nominalizare pentru ministrul Transporturilor” – în persoana juristei Ramona Mănescu, care, vorba lui Vasile Blaga, urmează acum să se califice la locul de muncă.

  • Niţu: Avizul de începere a urmăririi penale în cazul unui ministru parlamentar, o simplă formalitate

     “Cred că acest aviz este, din punctul ăsta de vedere, o simplă formalitate, pentru că de fapt vine în beneficiul persoanei care este suspectă de săvârşirea unei infracţiuni, pentru că, în cazul în care ai spune că nu dai acest aviz, asupra acelei persoane ar putea plana anumite suspiciuni şi nu şi-ar putea face apărările necesare. Cred că este în beneficiul celui suspectat să beneficieze de un cadru procesual în care să-şi formuleze apărările şi să beneficieze de drepturile şi garanţiile pe care Codul de procedură şi legislaţia în vigoare i le oferă”, a spus Tiberiu Niţu, referitor la posibilitatea ca Parlamentul să nu-şi dea acordul pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi.

    Procurorul general a adăugat că începerea urmăririi penale este un moment extrem de important pentru a putea administra probe în cadrul unui dosar penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţu, despre pensia specială în cazul magistraţilor condamnaţi: Nu cred că anulare e cuvântul potrivit

     “Nu sunt la curent cu un eventual proiect de lege prin care Ministerul Justiţiei propune anularea pensiilor celor condamnaţi. Nu sunt un specialist în dreptul muncii şi în drept civil. Eu vorbesc ca jurist, poate ca impact ar fi benefic, dar din punct de vedere juridic, nu ştiu dacă cuvântul anulare este cel mai potrivit. Cred că se pot face discuţii vizavi de o anumită pensie specială şi o anumită pensie de asigurări sociale”, a declarat procurorul general al României.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, anunţa, pe 14 august, în şedinţa Guvernului, că proiectul de lege privind anularea pensiei speciale a magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie va fi discutat în şedinţa din 20 august a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Cazanciuc a făcut această precizare după ce premierul i-a solicitat să trimită proiectul de lege la Parlament, până la 1 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, acuzată de luare de mită, a fost suspendată din funcţie

     Decizia de suspendare din funcţie a magistratului Veronica Cîrstoiu a fost luată în şedinţa de marţi a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce procurorii Direcţiei Naţional Anticorupţie au pus în mişcare acţiunea penală faţă de aceasta pentru luare de mită şi complicitate la trafic de influenţă.

    Secţia pentru judecători a CSM a încuviinţat, pe 9 august, la solicitarea procurorilor anticorupţie, reţinerea şi arestarea preventivă a judecătoarei Veronica Cîrstoiu, judecător la Secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti.

    Judecătoarea şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv, în 9 august, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RECTIFICAREA BUGETARĂ: Tăieri de cheltuieli totale la Educaţie, Muncă, Agricultură. Bani în plus la SRI, SIE, DNA, CSM

     Tăieri de bugete vor mai fi operate şi la Administraţia Prezidenţială, Camera Deputaţilor şi Curtea Constituţională.

    Pentru Ministerul Educaţiei, bugetul de cheltuieli va fi diminuat cu 235,6 milioane lei (8,5 miliarde lei buget iniţial), rezultat din majorarea cu 40 milioane lei a fondurilor pentru reabilitarea de şcoli, grădiniţe şi campusuri universitare, dar concomitent cu reducerea sumei blocate de 10%.

    Conform Legii finanţelor publice, ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro