O majoritate de peste 202 deputaţi din totalul de 283 care au participat la vot au aprobat reduceri ale cheltuielilor în valoare de 3,2 miliarde de euro pentru 2012, a anunţat preşedintele de şedinţă Grigoris Niotis. El a precizat că 80 de parlamentari au votat împotrivă şi unul s-a abţinut de la vot. Aceste măsuri vor presupune reduceri ale celor mai mari pensii primite de funcţionari publici, ale salariilor liderilor de colectivităţi locale şi de organisme publice de cercetare.
Tag: creditori
-
Film de groază cu CDS-uri greceşti
Explicaţia ţine de temerea că înţelegerea prin care creditorii privaţi îşi asumă o pierdere de 53,5% din valoarea portofoliilor de obligaţiuni elene, deşi dată ca voluntară, va fi taxată de agenţiile de rating drept o forţare a mâinii creditorilor, semnificând intrarea Greciei în incapacitate de plată (aşa cum a repetat Fitch) şi va atrage executarea CDS-urilor.
Analiştii apreciază însă că temerea este exagerată, întrucât valoarea contractelor CDS pentru obligaţiunile greceşti este de numai 3,2-4 mld. dolari, suportabilă în orice scenariu pentru băncile emitente.
-
Analiştii aşteaptă o participare mare a creditorilor privaţi ai Greciei la schimbul de obligaţiuni
BNP Paribas, Deutsche Bank şi AXA au reevaluat în sens negativ portofoliile de obligaţiuni guvernamentale ale Greciei cu mai mult de 70%, iar acest fapt ar putea limita pierderile, potrivit analiştilor citaţi de Bloomberg. Creditorii privaţi şi oficialii eleni au convenit noaptea trecută acordul de reducere a datoriilor, care ar putea implica pierderi de 74% legate de deţinerile de obligaţiuni elene, potrivit estimărilor făcute de Guillaume Tiberghien, analist la Exane BNP Paribas în Londra. “Băncile europene au avut mult timp să se pregătească şi multe dintre ele au inclus deja pierderile în datele financiare. Până la urmă, acest acord a fost negociat de cele mai mari bănci şi companii de asigurări, astfel încât este asigurată o rată mare de participare” , a arătat Dirk Becker, analist la compania Kepler Capital Markets în Frankfurt.
-
Misiunea FMI-CE-BM s-a încheiat. Ce le-a promis Guvernul creditorilor străini
Misiunea FMI-CE-BM se aşteaptă, de asemenea, ca inflaţia să se menţină în interiorul intervalului ţintit (2-4%), iar deficitul contului curent este prognozat a se situa la nivelul de 4-4,5% din PIB.
“Autorităţile au înregistrat progrese notabile în implementarea politicilor din cadrul programului, într-un mediu extern foarte dificil. În viitor, sunt importante politicile macroeconomice prudente şi accelerarea reformelor structurale pentru a asigura o performanţă economică puternică şi atragerea încrederii pieţelor”, consideră misiunea comună a celor trei instituţii, care subliniază că România a îndeplinit toate criteriile de performanţă stabilite cu FMI pentru finele lunii decembrie 2011.
“În ciuda tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale şi a deteriorării calităţii activelor interne, sectorul bancar şi-a menţinut flexibilitatea. Proporţia medie de adecvare a capitalului din sectorul bancar s-a menţinut la un nivel ridicat de 14,5 procente la finele lunii decembrie 2011. Deşi s-a observat o revigorare a creditării sectorului corporatist, creşterea creditării a rămas totuşi slabă în termeni reali, reflectând cererea slabă de credite”, afirmă experţii.
Continuarea consolidării fiscale a contribuit la îmbunătăţirea credibilităţii României, iar plasarea cu succes a unei emisiuni de obligaţiuni în dolari pe 10 ani, atestă acest lucru. România a atins ţinta de deficit pentru bugetul general consolidat de 4,4% din PIB (cash), iar Guvernul a reuşit să plăteasca o sumă substanţială din arierate şi facturi neplătite la sfârşitul anului. Estimările iniţiale sugerează că autorităţile au atins şi o ţintă de deficit în termeni ESA mult sub nivelul de 5% din PIB prevăzut în program. Veniturile s-au situat la un nivel uşor mai scăzut decât cel anticipat, mai ales datorită granturilor de la UE ce au fost mai mici decât cele prevăzute, această diferenţă fiind însă mai mult decât compensată de economii pe parte de cheltuieli.
Misiunea FMI-CE-BM a convenit cu autorităţile “parametrii cheie ai itinerariului de parcurs către dereglementarea preţurilor în sectorul electricităţii, dereglementare esenţială pentru a asigura funcţionarea corectă a pieţei în conformitate cu legislaţia UE şi pentru a atrage urgent investiţii”. Prin urmare, preţurile reglementate pentru consumatorii industriali vor fi treptat eliminate până la finele anului 2013. Pentru gospodării, preţurile vor fi ajustate treptat pentru a se ajunge la nivelurile de piaţă până în anul 2017 şi nu până în 2015 cum se convenise iniţial. Veniturile guvernamentale suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la energie ar putea fi direcţionate către atenuarea impactului pe care îl va avea ajustarea preţurilor asupra celor cu adevărat nevoiaşi.
La gaze naturale, s-a convenit să se discute foaia de parcurs în cursul următoarei misiuni de evaluare. Între timp, Guvernul “va explora împreună cu reprezentanţii industriei posibile măsuri fiscale şi de reglementare care să guverneze explorarea, producţia şi distribuţia de energie”.
Guvernul îşi menţine şi angajamentul de a implementa o reformă comprehensivă în sectorul sanitar şi de a adopta un număr de măsuri concrete pe termen scurt cu scopul de a trece imediat la soluţionarea anumitor deficienţe din sector.
Întreprinderile de stat continuă să aibă nevoie urgentă de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente, apreciază reprezentanţii instituţiilor creditoare. “Aceste reforme includ vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea managementului privat. Recent adoptata lege a guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat reprezintă un pas important în soluţionarea ineficienţelor.
Sunt în curs de aplicare strategii de reducere a arieratelor şi de aşezare a întreprinderilor de stat pe baze sănătoase din punct de vedere financiar şi va fi important să existe un cadru de reglementare puternic, “pentru a se asigura obţinerea unor preţuri rezonabile în cazul privatizării parţiale sau integrale a unor întreprinderi de stat”.
Duminică s-a încheiat a patra evaluare oficială a acordului stand-by cu FMI (care pune la dispoziţie aproximativ 3,5 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară) şi a doua evaluare intermediară a programului cu CE (care pune la dispoziţie 1,4 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară).
Finalizarea misiunii de către consiliul executiv al FMI, la finele lui martie, va permite Guvernului să beneficieze de a cincea tranşă din acord, în valoare de cca 505 milioane de euro, chiar dacă autorităţile române nu vor trage aceşti bani, considerând acordul ca fiind de tip preventiv, ca şi pe cel cu CE.
În ce priveşte Banca Mondială, aceasta lucrează în prezent cu autorităţile la un aranjament Deferred Draw Down Option (DPL-DDO) de 1 miliard de euro, ce va fi aprobat în luna iunie, având ca scop susţinerea rezervelor financiare ale ţării.
Următoarea misiune de evaluare a programului este programată a avea loc la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai 2012.
-
Grecia va relua miercuri discuţiile cu creditorii privaţi, sperând să evite falimentul
Grupul de lobby Institute of International Finance (IIF), care reprezintă deţinătorii privaţi de obligaţiuni ale statului elen, în principal bănci şi companii de asigurări, şi-a trimis reprezentanţii la Atena, discuţiile cu guvernul elen urmând să fie reluate miercuri. Negocierile au fost suspendate vineri, din cauza neînţelegerilor dintre cele două părţi privind dobânda care va fi oferită de Grecia pentru obligaţiunile cu maturitatea pe termen lung oferite în schimbul datoriilor care vor ajunge la scadenţă în următorii ani. De asemenea, negociatorii nu au reuşit încă să convingă suficienţi creditori privaţi să accepte participarea voluntară la plan.
-
Care sunt băncile europene cu cele mai mari nevoi de capital suplimentar
Defalcarea sumei a fost făcută de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), într-o notă publicată joi care foloseşte estimări bazate pe rezultatele băncilor pe prima jumătate a anului. Datele definitive vor fi cunoscute în noiembrie, când băncile vor fi obligate să-şi comunice datele privind capitalurile şi portofoliile de obligaţiuni suverane.
Necesarul de recapitalizare a băncilor europene a fost estimat, prin decizia de joi a liderilor europeni, la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al băncilor să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie 2012. Recapitalizarea se va putea realiza fie prin vânzări de active, fie prin emisiuni de obligaţiuni, fie prin împrumuturi de la statele europene. Până la finele anului, băncile vor comunica autorităţilor din statele de origine planurile detaliate privind opţiunile de recapitalizare, iar planurile urmează să fie aprobate ulterior de către EBA.
Scopul operaţiunii este consolidarea solvabilităţii băncilor în condiţiile crizei datoriilor suverane, mai ales având în vedere că unul dintre pilonii planului aprobat la Bruxelles este asumarea de către creditorii privaţi ai Greciei a unei pierderi de 50% din valoarea nominală a deţinerilor lor de obligaţiuni elene, ceea ce ar însemna o pierdere cumulată de circa 100 de miliarde de euro.
Potrivit unei statistici realizate de banca elveţiană UBS, dintre băncile europene, cele mai mari deţineri de obligaţiuni elene şi creanţe de alt gen faţă de statul elen le au şase instituţii de credit din Grecia, dintre care cinci prezente şi în România, urmate de banca franco-belgiană Dexia, BPI şi BCP din Portugalia (aceasta din urmă, proprietară a Millennium Bank), precum şi o serie de bănci din Germania şi Franţa.
-
Reuniunea de la Bruxelles: ce au stabilit liderii europeni după zece ore de negocieri nocturne
Necesarul de recapitalizare a celor mai mari bănci europene a fost stabilit la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al acestora să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie.
Celelalte măsuri adoptate vizează creşterea rolului FMI, un angajament din partea Italiei de a-şi reduce datoria în principal prin accelerarea reformei sistemului de pensii, dar şi semnalul că Banca Centrală Europeană va continua cumpărările de obligaţiuni de pe piaţa secundară, o măsură favorabilă pentru state cu probleme de finanţare, ca Grecia, Italia şi Spania.
Cea mai grea parte a constat în efortul de convingere a băncilor să accepte pierderea de 50% din valoarea obligaţiunilor elene, ceea ce înseamnă o reducere a poverii datoriei pentru Grecia cu 100 de miliarde de euro. Liderii europeni l-au chemat la negocierile nocturne pe Charles Dallara, directorul Institutului Internaţional de Finanţe, cea mai mare asociaţie mondială a băncilor, spre a ajunge la o soluţie de rezolvare a problemei greceşti, în sensul reducerii ponderii ei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, notează Bloomberg. Până la finele anului va fi negociat un nou pachet de susţinere pentru Grecia, în valoare estimată de 130 de miliarde de euro, conform Reuters.
“A fost voinţa exprimată foarte ferm de Angela Merkel, de Nicolas Sarkozy, de mine, ca dacă un acord voluntar cu băncile se dovedeşte imposibil, să nu ezităm nicio secundă să trecem la un scenariu de insolvenţă totală a Greciei”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Acest scenariu “ar fi costat statele o groază de bani şi ar fi ruinat băncile.”
În privinţa modului cum va fi suplimentată valoarea EFSF, care cu noua sumă ar putea susţine inclusiv un pachet de salvare a Italiei, baza de la care se va porni vor fi cele 250 de miliarde de euro rămase după pachetele de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, sumă ce va fi majorată de 4-5 ori fie printr-un program de garanţii pentru cumpărătorii de obligaţiuni de pe piaţa primară, fie printr-un vehicul special de investiţii ce va fi înfiinţat în următoarele săptămâni cu rolul de a atrage investiţii din ţări precum China sau Brazilia.
Deciziile de la Bruxelles au fost bine primite în primele tranzacţii de joi din Asia, cu o creştere a monedei europene şi a indicilor bursieri.
-
În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri
“Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.
Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.
Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.
În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.
“Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.
Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.
CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.
-
Comisia Europeană admite că Grecia nu-şi va putea realiza planul de privatizări
Potrivit ziarului Kathimerini, reprezentanţii “troicii” care a negociat cu Grecia – Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI – sunt convinşi că Grecia va îndeplini ţintele de colectare a veniturilor la buget până la sfârşitul anului (3,3 miliarde de euro), însă nu şi că va putea să respecte programul de privatizări care a condiţionat în vară aprobarea noului pachet de credite pentru Atena.
Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a recunoscut că Atena ar putea să fie nevoită să modifice obiectivele şi calendarul de privatizări, din cauza condiţiilor de piaţă, care s-au înrăutăţit în ultimele luni.
“Valoarea unora dintre activele prevăzute pentru privatizare s-a redus în ultimele trimestre”, a spus Rehn. “În cazul unor dificultăţi în îndeplinirea ţintelor, ritmul vânzării activelor statului şi pachetele de acţiuni oferite la vânzare ar putea fi revizuite”, a adăugat comisarul, răspunzând unei întrebări la Parlamentul European.
Ţintele de privatizare asumate de Grecia vizează vânzarea unor active ale statului în valoare de 10 miliarde de euro în 2012, 7 miliarde în 2013, 12 miliarde în 2014 şi 15 miliarde în 2015.
-
Lista bancilor care au anuntat pana acum ca se implica in programul de finantare a Greciei
Liderii europeni au convenit in aceasta saptamana termenii
noului acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea
caruia tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii
trei ani, din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a
creditorilor privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si
cumparari de titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor
reprezenta contributia statelor zonei euro si a FMI.Institutul International de Finante (IIF), care a condus
negocierile cu bancile si companiile de asigurari detinatoare de
creante in Grecia, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii
de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
contributia lor ar putea ajunge la 54 de miliarde de euro pana in
2014 si la 135 de miliarde pana in 2020.Conform IIF, lista institutiilor financiare participante este pana
la ora actuala urmatoarea:Grecia
Alpha Bank
National Bank of Greece
EFG Eurobank ErgasiasCipru
Hellenic Bank
Bank of CyprusGermania
Allianz
Munich Re
Deutsche Bank
Commerzbank
Bayern LBFranta
AXA
BNP Paribas
Societe GeneraleElvetia
Swiss Credit Suisse
Swiss Re
Zurich FinancialSpania
BBVATurcia
AK BankMarea Britanie
HSBC
Standard CharteredItalia
Generali
Intesa SanpaoloOlanda
INGSuedia
SEBBelgia
DexiaCanada
ScotiabankCoreea de Sud
KB Financial GroupPeru
Banco de Credito de PeruKuweit
National Bank of Kuwait.“Ne asteptam ca numarul institutiilor financiare care sustin
programul sa creasca, pe masura ce variantele de implicare
disponibile vor fi mai bine cunoscute”, afirma IIF intr-un
comunicat.Creditorii privati ai Greciei vor avea de optat intre trei formule
de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la
scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de
15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor
detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii
privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a
detinerilor de obligatiuni elene.In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in
urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
incapacitatii de plata.