BusinessMagazin

Tag: conducere

  • Tranzacţia care schimbă piaţa de telecom din România: Orange pregăteşte anunţul preluării oficiale a fostului Romtelecom

    Orange, liderul pieţei de telecom din România, ar putea anunţa săptămâna aceasta preluarea oficială a pachetului majoritar de acţiuni al diviziei fixe a grupului Telekom România – fostul Romtelecom, o mutare cu un cost de 268 mil. euro prin care subsidiara grupului francez Orange devine un gigant cu afaceri anuale de aproape două miliarde de euro, aproape dublu faţă de competitorii săi. Orange a anunţat în noiembrie 2020 că a ajuns la un acord cu nemţii de la Deutsche Telekom pentru preluarea diviziei fixe a Telekom, însă abia acum au fost depăşite toate barierele legale şi operaţionale pentru ca fostul Romtelecom să treacă efectiv sub conducere franceză.

    Anunţul va sosi după ce în perioada 23-28 septembrie 2021 echipele tehnice ale grupului Telekom au lucrat contra cronometru pentru a finaliza una dintre cele mai importante sarcini generate de tranzacţia de vânzare: ruperea în două a sistemelor de IT dintre companiile de comunicaţii fixe şi mobile, şi întreruperea oricărei comunicări între sistemele de IT. Practic, în mai puţin de un an de zile, Telekom a fost nevoită să anuleze eforturile făcute începând cu anii 2013 / 2014 de a unifica sistemele celor două companii.

    După ruperea celor două infrastructuri de IT în două, mai multe module şi funcţionalităţi sunt asigurate din Grecia, de echipa grupului elen OTE, acţionarul majoritar, au precizat pentru ZF surse din industrie. “În aceste zile s-a produs segregarea finală a sistemelor de IT, iar pentru compania de telefonie mobilă unele servicii sunt asigurate acum din Grecia. Următoarele săptămâni vor arăta rezultatele acestei operaţiuni extrem de complexe, dacă sistemele vor funcţiona fără probleme”, a declarat pentru ZF o sursă din industrie.

    Francezii au luat o decizie şi în ceea ce priveşte echipa care va conduce fostul Romtelecom: poziţia de CEO a companiei va fi preluată de românul Andrei Popovici – un executiv cu experienţă în banking (BRCI Bank) şi consultanţă (McKinsey) care a fost recrutat în 2015 de Telekom, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie. El ocupă în prezent poziţia de director executiv vânzări locale şi operaţiuni clienţi în cadrul Telekom România.

    Urmăriţi aici un interviu acordat de Andrei Popovici pentru ZF: Am învăţat că sub presiune putem face mult mai multe decât credeam şi că automatizarea şi digitalizarea sunt cheie

    Parte din echipa de conducere a companiei va rămâne şi Ladislav Petényi, director executiv strategie, transformare şi servicii wholesale România. Structura de conducere va fi una mai complexă, care va include şi un board, dar opţiunea Orange de a îi nominaliza pe cei doi foşti executivi Telekom în echipa de conducere din noua eră în care intră compania arată că francezii îşi doresc în primul rând stabilitate şi o continuitate a operaţiunilor dar şi doi oameni care cunosc bine “măruntaiele” Telekom pentru a fi implicaţi în procesul complex de integrare dintre cele două entităţi, a comentat pentru ZF o sursă din industrie.

    Orange România, companie care avea deja 11 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile şi afaceri de 1,2 mld. euro pe an, câştigă din tranzacţie afaceri de circa 500 mil. euro pe an, 5 milioane de clienţi pentru net, telefonie fixă şi TV plus 900.000 de abonaţi la telefonie mobilă, şi o reţea de fibră optică de 90.000 de kilometri ce ajunge la 3 milioane de gospodării, la un preţ de 268 mil. euro.
    Odată cu anunţul oficial al preluării Orange devine proprietarul a 54% din acţiunile fostului Romtelecom, diferenţa fiind deţinută de statul român, prin intermediul ministerului digitalizării. În viitor, Orange România va fuziona cu fosta companie Romtelecom, statul român urmând să deţină un procent minoritar din companie. Guvernele Orban şi Cîţu, care au gestionat discuţiile cu Orange, au fost şi continuă să fie complet netransparente în legătură cu tranzacţia, refuzând să ofere informaţii despre acord sau despre cum şi cine a evaluat valoarea acţiunilor deţinute de stat la fostul Romtelecom.

    Joi 30 septembrie, premierul Florin Cîţu are programate o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai grupului Orange, conform datelor comunicate de Guvern.

  • Alexandra Dines, “Melinda Gates de România”, pleacă de la conducerea fundaţiei UiPath. Vargha Moayed, directorul de strategie al UiPath, o înlocuieşte

    Alexandra Dines, soţia lui Daniel Dines, cel mai bogat român şi unul dintre fondatorii companiei Uipath, a plecat după doi ani de la conducerea fundaţiei UiPath, fundaţie creată de cel mai valoros start-up din IT pornit din România. În prezent, ea nu mai ocupă nicio funcţie la UiPath, potrivit datelor din platforma de socializare în business Linkedin.

    Pe site-ul UiPath Foundation, preşedinte al organizaţiei care susţine copiii din medii vulnerabile ”să-şi atingă potenţialul şi să se dezvolte alături de comunităţile lor, prin accesul egal la educaţie şi prin dezvoltarea competenţelor secolului al 21-lea” este Vargha Moayed, directorul de strategie al UiPath. El ocupă această funcţie din iulie 2021 încoace.

    Până la ora redactării acestei ştiri, Alexandra Dines nu a putut fi contactată de ZF pentru a oferi mai multe detalii pe marginea acestui subiect.

    UiPath Foundation a fost fondată de compania UiPath în ianuarie 2019. Potrivit datelor publicate în bilanţul de la Ministerul de Finanţe, fundaţia a avut venituri de 23,2 milioane de lei în 2020 şi un număr mediu de 10 angajaţi.

    UiPath Foundation este condusă operaţional, din funcţia de director executiv, de Raluca Negulescu-Balaci, care ocupă acest rol de la finalul anului 2018.

    Soţul Alexandrei Dines, Daniel Dines, este a devenit cel mai bogat român odată cu listarea UiPath la Bursa de la New York. În prezent, UiPath are o capitalizare de piaţă de peste 33 de miliarde de dolari.

    Licenţiată în design şi arte aplicate a Universitatea Tibiscus din Timişoara, Alexandra Dines face, de 11 ani, activitatea de freelancing în domeniul graphic design. Ea a lucrat în graphic design pentru companiile Deskover (companie precursoare a UiPath), UiPath şi Honeywell, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

     

     

  • Călin Fusu de la Neogen ar putea prelua conducerea Vivre în locul Monicăi Cadogan, cea care a demisionat pe 26 august

    Călin Fusu, co-fondator şi membru al consiliului de administraţie al retailerului de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, ar putea prelua conducerea Vivre în perioada următoare în locul Monicăi Cadogan – cea care şi-a anunţat demisia pe 26 august, potrivit unor surse ZF.

    Astfel, Călin Fusu, cel care are 67% din Neogen – acţionarul majoritar al Vivre, este în cărţi pentru a fi CEO-ul Vivre, companie care are două emisiuni de obligaţiuni listate la bursa de la Bucureşti, 7 mil. euro (listată în iulie 2021 şi scadenţa în aprilie 2026) şi 3,4 mil. euro (listată în aprilie 2020 şi scadenţa în martie 2025). Călin Fusu a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, fiind licenţiat în Relaţii Internaţionale în anul 1995.

    El şi-a început activitatea ca Equity Trader la NCH Capital. Ulterior, a fondat şi a condus din poziţia de CEO societatea BestJobs. În 2010, platforma s-a deprins din Neogen într-o societate de sine stătătoare, denumită BestJobs Recrutare SA, Călin Fusu preluând funcţia de CEO, pe care a deţinut-o până de curând.

    Călin Fusu a investit în firme din diverse sectoare de activitate, precum CleverTaxi (care a fost achiziţionat de către Daimler AG), Vivre Deco, Casta Imobiliare sau Concept Apps SRL.  Pe lângă Neogen (50%), din acţionariatul Vivre mai fac parte Adisory Delta SRL (45%), companie deţinută indirect deţinută de Oliver Cadogan –soţul Monicăi Cadogan, şi Nagy Vajda Andras Peter cu 5%.

     

  • Monica Cadogan îşi dă demisia din funcţia de CEO al Vivre Deco

    Totodată, fondatoarea şi-a depus mandatului de administrator pentru societăţile Technologies by Vivre SRL si Vivre Logistics SRL, ultima zi fiind 30 septembrie 2021.

    “După 9 ani la conducerea societăţii, doamna Monica Cadogan intenţionează să dea curs altor oportunităţi antreprenoriale şi personale, dar îşi menţine încrederea în evoluţia ascendentă a businessului Vivre Deco S.A”, se arată în raportul publicat la bursă.

    Renunţarea la poziţia de Director General al societăţii nu presupune o modificare a participaţiei pentru Monica Cadogan, participaţie ce constă în 326.286 acţiuni reprezentând 45% din capitalul social, deţinute prin Advisory Delta SRL alături de soţul dumneaei, Oliver Patrick Cadogan, membru al Consiliului de Administraţie al Emitentului.

    Îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale Emitentului vor fi urmărite în continuare de către Monica Cadogan, în calitate de acţionar.

    Pe data de 02 septembrie 2021 membrii Consiliului de Administraţie se vor întruni pentru a hotărî numirea unui nou Director General, decizie care va fi comunicată de îndată deţinătorilor de obligaţiuni.

    Vivre Deco a listat în aprilie 2021 obligaţiuni în valoare de 34,5 mil. lei la Bursa de la Bucureşti. Compania a încheiat anticipat un plasament privat de bonduri în urma căruia a tras 7 mil. euro de la investitori, la o dobândă de 5,5% pe an, plătibilă semestrial.

    Vivre este unul dintre principalii retaileri online din industria home & deco din CEE, fondat în 2012 de antreprenori români, cu vânzări în 9 ţări din centrul şi estul Europei: România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Croaţia, Polonia şi Grecia.

  • Nicuşor Dan a preluat conducerea ALPAB: În doi ani voi schimba imaginea parcurilor din Capitală

    Primarul Capitalei a anunţat cele mai recente veşti cu privire la situaţia parcurilor bucureştene joi, 26 august. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a făcut un anunţ prin care promite schimbări majore pentru parcurile din Bucureşti. Primarul Nicuşor Dan a anunţat în această dimineaţă că a preluat conducerea Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB).

    Nicuşor Dan a preluat conducerea temporară a Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), după îndepărtarea fostului director general.

    „Ceea ce am făcut azi a fost să preiau intermar conducerea ALPAB. Eu sunt director, până când voi face o evaluare completă. Consiliul de Administraţie şi Adunarea Generală a Asociaţiilor care constituie Compania de Parcuri trebuie să schimbe directorul, care nu ştie această meserie şi să reuşim să dăm un anumit nivel de satisfacţie bucureştenilor (…)”, a declarat Dan.

    Primarul general a făcut joi o inspecţie neanunţată la ALPAB, după ce în presă au apărut mai multe materiale critice referitoare la stiuaţia parcurilor din Bucureşti, inclusiv a Parcului Cişmigiu, situat vizavi de sediul Primăriei Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Volker Raffel a preluat poziţia de CEO al E.ON România, iar Dragoş Bărbulescu conducerea Delgaz Grid, companie membră a grupului german

    Volker Raffel a preluat conducerea furnizorului de energie electrică şi de gaze naturale E.ON România, companie membră a grupului german E.ON, începând cu data de 1 august.

    El îl înlocuieşte pe Manfred Paasch, care s-a retras din funcţia deţinută timp de aproape doi ani în fruntea companiei.

    “Ne propunem să consolidăm rezultatele obţinute până acum de grupul E.ON în România, mergând mai departe către obiectivul strategic, acela de a fi o companie dedicată tranziţiei către noua lume a energiei: sustenabilă, digitală şi verde, orientată spre satisfacerea nevoilor clienţilor. Aceasta este misiunea noastră comună”, a spus Volker Raffel.

    Cu o vechime de 22 de ani în cadrul E.ON, Volker Raffel este absolvent de studii tehnice universitare, cu specializarea Fizică, precum şi de studii de inginerie în Franţa, cu specializarea Energie şi Energie nucleară.

    În ultimii ani a deţinut diverse funcţii de conducere, cea mai recentă fiind de Director pentru Managementul Energiei, Comunicare şi Coordonare la PreussenElektra, compania de energie nucleară a grupului.

    În România, a făcut parte din echipa implicată, începând cu anul 2004, în procesul de privatizare a fostei Electrica Moldova, ulterior fiind director general adjunct al companiei de distribuţie până în anul 2008.

    Tot de la 1 august, Dragoş Bărbulescu a fost numit director general al companiei de distribuţie a gazelor şi electricităţii Delgaz Grid.

    Dragoş Bărbulescu lucrează în cadrul E.ON de 14 ani, iar în ultimii 9 ani a făcut parte din Board-ul companiei şi a îndeplinit şi rolul de CFO.

    „Investiţiile reprezintă un capitol extrem de important al strategiei noastre, pentru că nu putem vorbi despre un viitor sustenabil fără reţele inteligente. Pentru acest an este bugetată o creştere considerabilă a investiţiilor, care vor fi cele mai mari din ultimii 16 ani. Aceste eforturi destinate modernizării reţelelor şi creşterii calităţii serviciilor trebuie să continue an de an, inclusiv prin atragerea de fonduri europene pentru finanţarea unor proiecte punctuale”, spune Dragoş Bărbulescu.

    Compania anunţă că începând tot de la 1 august,  Mirko Strube devine CFO al E.ON Romania. În plus, acesta va fi responsabil de Digitalizare/ IT, HR şi alte funcţiuni suport, în calitate de director general adjunct al E.ON România.

    În urma numirilor, Consiliul Director al E.ON România este format din Volker Raffel (CEO), Mirko Strube (CFO, Digitalizare/ IT, HR şi alte funcţii suport), Claudia Griech (Soluţii Clienţi) şi Dragoş Bărbulescu (Distribuţie) formează Consiliul Director al E.ON România.

  • Miruna Enache, EY România: Firmele străine mai au doar câteva zile pentru depunerea chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale

    Firmele străine înregistrate cu locul conducerii efective în România au obligaţia ca, până la 30 iunie 2021 inclusiv, să depună la Fisc un chestionar pe baza căruia ANAF urmează să le stabilească rezidenţa fiscală în ţara noastră. În urma analizei datelor, Fiscul va anunţa firma străină, în cel mult 30 de zile, dacă îndeplineşte sau nu condiţia de rezidenţă potrivit locului conducerii efective în România.

    Astfel, firma străină va primi, prin poştă sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, o notificare în acest sens. Stabilirea rezidenţei fiscale este importantă având în vedere că firmele vor plăti impozitele la cota existentă în statul în care îşi au rezidenţa fiscală, iar o cotă mică de impozit pe profit, aşa cum are România, încă mai poate face diferenţa până la alinierea acestora, aşa cum se prefigurează la nivel internaţional.

    Prin acest chestionar, anunţat încă de anul trecut, dar publicat de-abia în cursul lunii mai 2021, ANAF urmăreşte obţinerea unor informaţii cât mai amănunţite din partea persoanelor juridice străine care activează în România şi au tot aici locul conducerii efective.

    Practic, prin completarea acestuia persoanele juridice străine furnizează informaţii cu privire la numele, starea de înregistrare, forma juridică în statul de înregistrare şi obiectul activităţii lor în străinătate. De asemenea, sunt solicitate date privind capitalul social, acţionarii şi alte participaţii la entitatea juridică străină, precum şi date de identificare pentru administratori, directori executivi şi membri ai consiliului de administraţie.

    Conform celor mai recente modificări operate Codului Fiscal, o firmă străină este rezidentă în România dacă locul de exercitare a conducerii efective este în ţara noastră. Adică dacă locul de gestionare efectivă este acela în care, dacă nu se dovedeşte altfel, entitatea juridică străină desfăşoară operaţiuni corespunzătoare unor scopuri economice reale şi substanţiale şi în care este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile următoare: deciziile economico-strategice necesare pentru gestionarea activităţii entităţii juridice străine în ansamblu sunt luate în România de către directorii executivi şi /sau membrii consiliului de administraţie, în vreme ce a doua condiţie stipulează că cel puţin 50% dintre directorii executivi şi /sau membrii consiliului de administraţie al entităţii juridice străine sunt rezidenţi aici.

    Cum poate fi demonstrat locul unde se iau deciziile economico-strategice? Prin transmiterea documentelor doveditoare (inclusiv documente corporative ale entităţii străine, dovada funcţionării locului de conducere în România şi contracte încheiate cu directorii executivi) împreună cu chestionarul.

    Autorităţile fiscale române pot stabili din oficiu sau la cererea altei autorităţi, pentru orice companie străină, dacă locul ei de conducere efectivă este, de fapt, în România. Dacă o firmă străină va fi considerată rezidentă atât în România, cât şi într-un stat semnatar al unei convenţii de evitare a dublei impuneri la care România este parte, rezidenţa acestei persoane se va stabili potrivit normelor convenţiei de evitare a dublei impuneri aplicabile.

    În situaţia în care, de exemplu, o societate străină are un depozit de marfă în România, este destul de greu de spus la prima vedere, fără o analiză mai amplă, dacă respectiva firmă străină trebuie sau nu să îşi stabilească rezidenţa fiscală în România. Codul Fiscal conţine prevederi specifice privind activitatea de depozitare, care poate să fie incidentală, poate să fie auxiliară sau parte dintr-o activitate efectivă economică în România. Prin urmare, decizia va depinde de cum are loc logistica pentru livrări şi achiziţii, cum se iau deciziile, cum se modifică mărfurile respective (ca structură, împachetare etc.).

    De ce este importantă pentru companii stabilirea rezidenţei sale fiscale? În primul rând, pentru a şti exact care este cota impozitului pe profit ce trebuie achitat. Astfel, persoanele juridice cu reşedinţa fiscală românească pot fi supuse impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau 3% (în funcţie de existenţa sau nu a unor angajaţi) pentru micro-companiile care au o cifră de afaceri anuală de până la 1.000.000 EUR sau impozitului de 16% pe profit pentru companiile a căror cifră de afaceri depăşeşte pragul de 1.000.000 EUR. În al doilea rând, pentru a evita eventualele amenzi, penalităţi şi dobânzi de întârziere în cazul în care o firmă cu rezidenţă fiscală în Romania nu se achită de obligaţiile sale de înregistrare în scopuri fiscale, declarare şi plată a impozitelor.

    Nu trebuie omis nici faptul că orice modificare a rezidenţei fiscale poate determina intrarea în spectrul de raportare a Directivei 2011/16 a Consiliului Uniunii Europene privind regimurile fiscale transfrontaliere, cunoscută sub numele de DAC6, ce implică o serie de obligaţii suplimentare supuse unor sancţiuni semnificative pentru nerespectare.

    Prin urmare, în aceste ultime zile companiile ar trebui să se grăbească să completeze acest chestionar. Altfel, societatea poate să se afle într-o situaţie neclară şi se poate expune unor sancţiuni în cazul unui control al ANAF, chiar dacă legislaţia nu prevede sancţiuni directe legate de chestionar.

     

    Material realizat de Miruna Enache, Partener, Coordonatorul Departamentului de asistenţă fiscală în tranzacţii, EY România

  • Ghid: Cum să-ţi schimbi permisul auto dacă ţi-a expirat

    În conformitate cu legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice schimbarea permisului se va face fără reexaminare, dar cu o fisă medicală obţinută de la un centru medical autorizat.

    Art. 6, alin. (15)  stipulează că fişa medical se obţine de la instituţii medicale autorizate – unităţile sanitare specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicul.

    Pentru elibararea unui permis de conducere românesc cu o nouă valabilitate administrativă, conform Direcţiei de Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor sunt necesare:

    1) Cererea solicitantului care se obţine şi se completează în format electronic la ghişeu (împreună cu declaraţia de furt/pierdere, după caz);

    2) Actul de identitate al solicitantului, original şi copie;

    3) Dovada de plată a contravalorii permisului de conducere – 89 lei (pentru modalităţile de plată consultaţi secţiunea taxe şi tarife).

    4) Permisul de conducere în original;

    5) Documentul emis de o unitate medicală autorizată din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medial să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere (fişa medicală).

    Lista unitaţilor autorizate este disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătăţii (www.ms.ro).

     

     

  • Statistica Poliţiei despre situaţia actuală a permiselor de conducere auto

    Iată statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) despre promovabilitatea la primul examen pentru fiecare şcoală de conducători auto în anul 2020.

    În cursul anului 2020, la nivel naţional, din cei 330.335 de candidaţi care s-au prezentat la primul examen în vederea obţinerii permisului de conducere, 114.921 au fost declaraţi ADMIS, ceea ce reprezintă un procent al promovabilităţii de 34,79%.

    Menţionăm că, la sfârşitul anului 2020, în Romania erau înregistraţi 8.065.868 deţinători de permise de conducere.

    De asemenea, la sfârşitul anului 2020, în Romania erau înmatriculate 9.246.710 vehicule.

     

  • Cătălin Radu Prunariu, fiul cosmonautului Dumitru Prunariu, preia conducerea Tarom, în locul lui Mihăiţă Ursu

    Compania naţională  Tarom are de astăzi un nou director general, Cătălin Radu Prunariu, care lucrează de 12 ani în cadrul operatorului aerian, inclusiv ca pilot, ultima funcţie deţinută fiind cea de director operaţiuni zbor.

    El preia funcţia de la Mihăiţă Ursu, care a fost numit în iunie 2020.

    ”Schimbarea conducerii companiei vine în contextul în care, începând cu anul 2020, industria aeronautică a intrat în cea mai acută criză din istoria sa, îndeosebi pe segmentul transportului de pasageri, care a afectat şi Tarom. Cu toate acestea, compania aeriană naţională a reuşit să supravieţuiască primului an de criză, în special datorită ajustării operaţiunilor şi exploatării unor noi oportunităţi pe segmentul zborurilor neregulate”, spune comunicatul companiei.

    Cătălin Prunariu îşi propune să implementeze un model de operare eficient, prin adaptarea rolului companiei pe piaţa de transport aerian, atât la nivel naţional, cât şi european, în scopul asigurării profitabilităţii şi a stabilităţii pe termen lung.

    „Finalizarea restructurării organizaţionale şi de personal, reînnoirea flotei de aeronave şi uniformizarea acesteia, reforma financiară, eficientizarea activităţii comerciale şi de marketing precum şi digitalizarea extensivă sunt obiectivele majore pe care se va sprijini relansarea companiei, dar şi transformarea acesteia în principalul jucător de pe piaţa transportului aerian din România”, a spus Cătălin Prunariu.

    Noul manager preia conducerea într-o perioadă dificilă pentru industria aeronautică şi pentru Tarom, companie care se confruntă cu probleme financiare serioase.

    Sectorul transportului aerian de pasageri a înregistrat o scădere semnifi­cativă în 2020, de peste 60% faţă de anii anteriori, generând pierderi însemnate pentru operatorii din acest sector.

    Potrivit unui comunicat anterior al Tarom, într-un context de piaţă extrem de dificil, redresarea companiei într-un termen scurt a devenit critică, fiind necesar ca măsurile de reducere de costuri implementate deja în perioada de lockdown (şomaj tehnic pentru categoriile de personal cu activitate redusă, desfiinţarea mai multor agenţii interne şi externe, implementarea unui program de plecări voluntare, reducerea cheltuielilor de operare, conservarea aeronavelor la sol) să fie dublate de măsuri cu impact pe termen mediu şi lung.

    Din 2008, Tarom a acumulat pierderi de peste 1,8 miliarde de lei, iar anul trecut, potrivit unor estimări a putea avea un minus de peste 315 mi­lioane de lei (circa 65 de milioane de euro), la rivalitate cu pierderile enorme din 2010, când firma a avut pierderi de 332 de milioane de lei.

    Cătălin Prunariu este fiul cosmonautului Dumitru Prunariu şi a început să lucreze în cadrul Tarom în anul 2009, în calitate de copilot, ulterior profesând ca pilot comandant, instructor şi examinator.

    În paralel, între 2012 şi 2017, a fost membru în Consiliul de Administraţie al Autorităţii Aeronautice Civile Române.

    În perioada 2019-2020 a ocupat funcţia de inspector-şef pentru operaţiuni aeriene.