Jurnaliştii au primit sentinţe de până la 7 ani şi jumătate de închisoare, cei mai mulţi pentru apartenenţă la o organizaţie considerată drept teroristă de autorităţile turce.
O mare parte din jurnaliştii condamnaţi au lucrat pentru cotidianul Zaman, cea mai importantă instituţie media cu legături cu Gulen. Controlul asupra cotidianului a fost preluat în martie 2016 de autorităţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„În cadrul structurii noastre, avem un număr de peste 20.000 de dosare de executare silită, derivate din hotărâri judecătoreşti, pronunţate în materie penală. Aceste creanţe provenite din săvârşirea de infracţiuni au un caracter cert ca sumă stabilită, dar un caracter incert ca sumă ce urmează a fi recuperată. (…) S-a creat impresia că sunt indisponibilizate sume de bani în conturi şi Agenţia Fiscală nu are capacitatea de a le retrage din conturile debitorului şi de a-şi atinge prejudiciul.
Pe 22 ianuarie, Judecătoria Sectorului 5 a admis cererea de eliberare a lui Adrian Severin, însă procurorii au atacat hotărârea.
La termenul de atunci, Severin a spus că a executat pedeapsa cu demnitate şi nu a cerut zile câştig, deşi a scris numeroase lucrări ştiinţifice, invocând şi probleme de sănătate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Printre jurnaliştii condamnaţi se numără Ahmet Altan, fostul editor-şef al ziarului Taraf, fratele său, Mehmet Altan, dar şi Nazi Ilicak. Potrivit autorităţilor turce, jurnaliştii au transmis ”mesaje codate” în timpul unor emisiuni televizate, cu o zi înaintea tentativei de lovitură de stat din 2016. Ceilalţi trei jurnalişti au primit condamnare pe viaţă pentru tentativa de a răsturna ordinea constituţională din Turcia.
Autorităţile turce a precizat că indivizii erau parte a reţelei FETO condusă de clericul musulman Fethullah Gulen.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat stare de urgenţă după tentativa eşuată de lovitură de stat din 15 iulie 2016, în urma căreia 250 de persoane au murit şi alte 2.200 au fost rănite.
„Suntem şocaţi de această pedeapsă pe care o văd ca pe o pedeapsă politică. Se dovedeşte încă odată că suntem vânaţi în mod constant după un grafic bine alcătuit. În spate, oameni importanţi din aşa-zisul stat paralel coordonează toate aceste activităţi şi lucrurile sunt cusute nu cu aţă albă, ci cu aţă fosforescentă”, a spus Ştefănescu într-o declaraţie acordată Mediafax.
Ştefănescu a precizat că pedeapsa de opt ani este nejustificată indiferent de fapt, arătând că în Europa o astfel de pedeapsă este dată pentru crimă, atac armat împotriva unei bănci, viol, pruncucidere, respectiv pentru lucruri grave.
„Opt ani, în contextul ăsta, la Înalta Curte, unde încă îl păstrează pe Ionuţ Matei, cel care garanta anii trecuţi protocoalele secrete între DNA, ÎCCJ şi SRI, şi nu s-a schimbat absolut nimic, spune absolut tot şi să nu uitaţi că domnul Ionuţ Matei este cel care m-a dat afară din sala de judecată în procesul Adrian Năstase pe motiv că, cu privirea mea, sfidez onorata curte. Şi asta s-a făcut în faţa a vreo 60 de jurnalişti de acolo. Este horror ce se întâmplă în România în acest moment. Suntem alături de colegul nostru Darius Vâlcov, o să stăm lângă el ca să treacă peste această primă decizie şi sperăm totuşi că se va dovedi nevinovăţia în următoarea instanţă”, a spus Ştefănescu.
Judecătorii au dispus şi confiscarea a 6.200.000 lei. Ultimul termen a avut loc pe 9 ianuarie, când DNA a cerut pentru Darius Vâlcov pedeapsa maximă, adică 14 ani de detenţie.
În concluzii, apărătorul fostului primar al municipiului Slatina şi fost ministru de Finanţe a explicat magistraţilor că nu există probe pentru condamnarea clientului său şi a cerut achitarea acestuia.
Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.
Stare de urgenţă a fost impusă pentru o perioadă de 15 zile, de către preşedintele Abdulla Yameen. Această situaţie le acordă autorităţilor puteri suplimentare privind securitatea, inclusiv pentru arestarea unor suspecţi.
Yameen, care conduce ţara din 2013, se confruntă cu presiuni interne şi din partea Statelor Unite pentru a dispune eliberarea fostului preşedinte Mohamed Nasheed, condamnat la 13 ani de închisoare, şi a altor opt adversari politici.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au majorat, luni, pedeapsa de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă primită în ianuarie 2017, în primă instanţă, de către Dragoş Băsescu, la trei ani de închisoare.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
La finele lunii octombrie 2015, nepotul fostului preşedinte Traian Băsescu a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că a cerut un milion de euro de la un om de afaceri, promiţând că intervine la DIICOT pentru soluţionarea favorabilă a dosarului acestuia.