BusinessMagazin

Tag: comuna

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Conac interbelic cu 18 camere, heleşteu şi curte de 1200 de metri pătraţi mai ieftin decât o garsonieră în Bucureşti

    Conacul, construit în stil arhitectonic neoromânesc, are 18 camere pe o suprafaţă de 400 mp, iar curtea se întinde pe 1200 mp unde se află şi un heleşteu unde localnici vin să pescuiască. Preţul cerut? 35.000 de euro, negociabil.

    Potrivit anunţului, casa este solidă şi nu mai este locuită din 2001, dar “necesită renovare totală”. Are apă şi canal la poartă, curent electric, iar , în urma unei evaluări, experţii au constatat că valoarea casei este de 70.000 de euro.

  • Oraşul din Germania aflat la graniţa cu Elveţia şi Franţa in care aproape un sfert din locuitori sunt români

    20 la suta dintre localnici sunt romani, majoritatea din Timis, din comuna Darova.

    A dezvaluit acest lucru insusi primarul din Spaichingen, Hans Georg Schuhmacher, care a venit in vizita in Timis in urma cu ceva vreme.

    Edilul neamt a avut numai cuvinte de lauda la adresa romanilor stabiliti in orasul sau inca de la inceputul anilor ’90.

    „20 la suta din locuitorii din Spaichingen provin din Romania, majoritatea din Darova. Au plecat imediat dupa 1990, si-au cumparat case, spatii, s-au integrat foarte rapid si au ajutat mult la dezvoltarea industriei locale. Prosperitatea orasului meu inseamna munca lor. Bugetul nostru este de 44 milioane de euro anual. Majoritatea banilor provin din impozitele diferitelor companii, iar restul de 6% de la populatie”, a spus primarul Hans Georg Schuhmacher cand a vizitat Darova, potrivit redesteptarea.ro.

    Orasul german numara 12.000 de locuitori si se afla in landul Baden-Württemberg. Majoritatea lucreaza in industria auto si cea farmaceutica.

    Darova, comuna din care au plecat o multime de banateni, se pregateste de sarbatoare. In aceste zile, multi dintre cei care au luat drumul Germaniei se intorc acasa pentru Ruga, care se desfasoara sambata.

  • Plantele sălbatice care in România cresc pe toate câmpurile şi nimeni nu le foloseşte, dar in alte ţari sunt vândute că delicatese

    Este vorba despre plante pe care bunicile le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii. 
     
    Cine a copilarit la tara nu se poate sa nu fi gustat macar o data o ciorba de macris sau de “verze” (planta cu frunze alungite, crete), o tocana de leurda sau de urzici, sa nu fi baut un ceai de chimen, de menta salbatica, de stevie sau de sanziene culese pe pe camp sau să fi băut suc de soc.
     
    “Restaurantele romanesti au la indemana cel mai mare rezervor de plante din flora salbatica din toata Europa, pe care nu il pun in valoare la nivel de bucatarie salbatica. Sa stai pe cea mai mare biodiversitate si agrobiodiversitate din Europa (Romania este campionul net, detasat, al Europei la biodiversitate pe pajisti si in paduri) si sa nu o pui in valoare din punct de vedere culinar, inseamna ca tu, patron de restaurant, ai cazut examenul la botanica, botanica farmaceutica si storytelling, pe care piata agroalimentara le-a creat”, sustine Avram Fitiu, profesor universitar Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca si secretar general Federatia nationala de Agricultura Ecologica, in Romanianoastra.ro.
     
    Profesorul spune ca pe o pasune din Romania se gasesc intre 100 si 250 de specii de plante salbatice, comparativ cu 10 – 15 specii pe o alta pasune din Europa. Strainii au descoperit aceasta sursa si o valorifica. Restaurante din strainatate s-au specializat pe bucataria salbatica oferind clientilor salate din plante culese de pe camp sau garnisind preparatele specifice cu astfel de plante. 
     

  • Plantele sălbatice care in România cresc pe toate câmpurile şi nimeni nu le foloseşte, dar in alte ţari sunt vândute că delicatese

    Este vorba despre plante pe care bunicile le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii. 
     
    Cine a copilarit la tara nu se poate sa nu fi gustat macar o data o ciorba de macris sau de “verze” (planta cu frunze alungite, crete), o tocana de leurda sau de urzici, sa nu fi baut un ceai de chimen, de menta salbatica, de stevie sau de sanziene culese pe pe camp sau să fi băut suc de soc.
     
    “Restaurantele romanesti au la indemana cel mai mare rezervor de plante din flora salbatica din toata Europa, pe care nu il pun in valoare la nivel de bucatarie salbatica. Sa stai pe cea mai mare biodiversitate si agrobiodiversitate din Europa (Romania este campionul net, detasat, al Europei la biodiversitate pe pajisti si in paduri) si sa nu o pui in valoare din punct de vedere culinar, inseamna ca tu, patron de restaurant, ai cazut examenul la botanica, botanica farmaceutica si storytelling, pe care piata agroalimentara le-a creat”, sustine Avram Fitiu, profesor universitar Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca si secretar general Federatia nationala de Agricultura Ecologica, in Romanianoastra.ro.
     
    Profesorul spune ca pe o pasune din Romania se gasesc intre 100 si 250 de specii de plante salbatice, comparativ cu 10 – 15 specii pe o alta pasune din Europa. Strainii au descoperit aceasta sursa si o valorifica. Restaurante din strainatate s-au specializat pe bucataria salbatica oferind clientilor salate din plante culese de pe camp sau garnisind preparatele specifice cu astfel de plante. 
     

  • Oraşul din Germania aflat la graniţa cu Elveţia şi Franţa in care aproape un sfert din locuitori sunt români

    20 la suta dintre localnici sunt romani, majoritatea din Timis, din comuna Darova.

    A dezvaluit acest lucru insusi primarul din Spaichingen, Hans Georg Schuhmacher, care a venit in vizita in Timis in urma cu ceva vreme.

    Edilul neamt a avut numai cuvinte de lauda la adresa romanilor stabiliti in orasul sau inca de la inceputul anilor ’90.

    „20 la suta din locuitorii din Spaichingen provin din Romania, majoritatea din Darova. Au plecat imediat dupa 1990, si-au cumparat case, spatii, s-au integrat foarte rapid si au ajutat mult la dezvoltarea industriei locale. Prosperitatea orasului meu inseamna munca lor. Bugetul nostru este de 44 milioane de euro anual. Majoritatea banilor provin din impozitele diferitelor companii, iar restul de 6% de la populatie”, a spus primarul Hans Georg Schuhmacher cand a vizitat Darova, potrivit redesteptarea.ro.

    Orasul german numara 12.000 de locuitori si se afla in landul Baden-Württemberg. Majoritatea lucreaza in industria auto si cea farmaceutica.

    Darova, comuna din care au plecat o multime de banateni, se pregateste de sarbatoare. In aceste zile, multi dintre cei care au luat drumul Germaniei se intorc acasa pentru Ruga, care se desfasoara sambata.

  • Cine este primarul din România care nu îşi dublează salariul ba chiar îl donează cetăţenilor

    „Şcoala din vise” e numele campaniei iniţiate de Irina Onescu. Edilul vrea să strângă fonduri pentru şcoala din comună, în care învaţă peste 100 de copii. Primii bani au fost donaţi chiar de ea – 4.000 de lei, adică salariul ei pe o lună, informează digi24.ro

    „Eşalonat, pe o perioadă de 3 luni de zile, mi-am propus să donez un salariu în scopul campaniei „Şcoala din vise”.

    Campania a început de 2 săptămâni iar până acum s-au strâns aproape 3.000 de euro.

    „Mi-am dorit să nu aştept după procedurile clasice de a cere fonduri de la stat, de la Uniunea Europeană, copiii aceştia nu trebuie forţaţi să aştepte.”

    Şcoala are nevoie de mobilier nou, podelele trebuie înlocuite şi trebuie construit un teren de sport. În funcţie de câţi bani se strâng, primăria va prioritiza lucrările.

  • Primarul din România care îşi donează salariul pentru reabilitarea şcolii din localitate

    „Şcoala din vise” e numele campaniei iniţiate de Irina Onescu. Edilul vrea să strângă fonduri pentru şcoala din comună, în care învaţă peste 100 de copii. Primii bani au fost donaţi chiar de ea – 4.000 de lei, adică salariul ei pe o lună, informează digi24.ro

    „Eşalonat, pe o perioadă de 3 luni de zile, mi-am propus să donez un salariu în scopul campaniei „Şcoala din vise”.

    Campania a început de 2 săptămâni iar până acum s-au strâns aproape 3.000 de euro.

    „Mi-am dorit să nu aştept după procedurile clasice de a cere fonduri de la stat, de la Uniunea Europeană, copiii aceştia nu trebuie forţaţi să aştepte.”

    Şcoala are nevoie de mobilier nou, podelele trebuie înlocuite şi trebuie construit un teren de sport. În funcţie de câţi bani se strâng, primăria va prioritiza lucrările.

     

  • Comuna care are atât de multe piscine încât a rămas fără apă potabilă

    Din cauza gălăţenilor care s-au mutat de la oraş la ţară, în cele trei sate ale comunei Vânători, localnicii au mari probleme cu apa potabilă. Practic, piscinele construite lângă vilele care au apărut peste tot în cele trei sate ale comunei Vânători consumă un volum enorm de apă din reţeaua centralizată.

    Consumul uriaş a dat peste cap planurile autorităţilor locale.

    ”Debitul necesar la Vânători este unul incredibil de mare, nu am putut să cred că lumea poate consuma atâta apă. Necesarul de apă este un metru cub pe zi de familie, iar noi putem asigura doar 400 litri pe familie. Este un consum care nu are legătură cu un consum urban normal. Este foarte grav pentru că pe anumite zone din localitate în această perioadă avem ţeava goală. Deci efectiv oamenii nu au nici măcar să bea două picături. Este un lucru foarte grav. Asta în timp ce alţii care sunt la începutul coloanei reuşesc să-şi ude grădina şi nu-i interesează de ceilalţi. Sunt şi foarte multe familii înstărite pe raza localităţii care au piscină şi vor să-şi întreţină gazonul si grădinile”, a declarat primarul comunei Vânători, Marian Ghinea.

    Gălăţenii care şi-au construit case în comuna de lângă oraş nu au doar piscine ci şi grădini cu flori şi gazon. Acestea sunt udate tot cu apă din reţeaua publică, ceea ce amplifică problema din reţeaua locală.

    Din acest motiv, edilii din Vânători au fost nevoiţi să ia măsuri: serviciul a fost raţionalizat, iar în viitorul apropiat comuna va cumpăra apă de la societatea Apă Canal, furnizorul din oraşul Galaţi.

    ”Suntem în situaţia în care o să luăm apă de la Galaţi, o să cumpărăm mult mai scump, dar nu avem ce face. Va fi o lucrare suportată de bugetul local pentru că este de urgenţă maximă. De un an de zile stăm după avize de la Drumuri Naţionale. Noi trebuie să spargem acostamentul drumului pentru a ne putea racorda la conducta Apă Canal”, a spus primarul Marian Ghinea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conac interbelic cu 18 camere, heleşteu şi curte de 1200 de metri pătraţi mai ieftin decât o garsonieră în Bucureşti

    Conacul, construit în stil arhitectonic neoromânesc, are 18 camere pe o suprafaţă de 400 mp, iar curtea se întinde pe 1200 mp unde se află şi un heleşteu unde localnici vin să pescuiască. Preţul cerut? 35.000 de euro, negociabil.

    Potrivit anunţului, casa este solidă şi nu mai este locuită din 2001, dar “necesită renovare totală”. Are apă şi canal la poartă, curent electric, iar , în urma unei evaluări, experţii au constatat că valoarea casei este de 70.000 de euro.