BusinessMagazin

Tag: competitie

  • „Punctul forte al oricărui business este echipa” – Jaak Mikkel, CEO-ul Coca-Cola România

    Despre colegii din România spune că sunt foarte perseverenţi în reuşită, foarte ambiţioşi, dar şi foarte mândri de rezultatele create, pe care le-au sărbătorit de fiecare dată când au avut ocazia. „Este foarte important să sărbătoreşti succesul şi încercăm să facem asta cât mai spontan. Dacă organizezi petreceri, evenimente, euforia rezultului se evaporă. Am învăţat că cel mai mare impact asupra oamenilor îl are feedback-ul imediat”, spune acesta. Povesteşte apoi un episod de acest gen, când după o mică reuşită şi-a chemat în oraş echipa din Bucureşti, după program, iar spre surprinderea sa au venit toţi, chiar dacă îi anunţase cu oră înainte. De asemenea, spune că într-o zi şi-a chemat echipa managerială în aeroport fără să le spună unde vor pleca, ci doar că au o şedinţă importantă. Deşi toată lumea se aştepta la un eveniment oficial în Viena, Praga sau alte oraşe „de meetinguri”, Mikkel i-a dus în Suedia, unde au avut o şedinţă noaptea, pe feribot. „Încerc să aduc energie, încurajări şi să creez amintiri plăcute”, precizează acesta.  Întrebat dacă în cadrul CCHBC se recrutează şi oameni fără experienţă în industrie, CEO-ul a ţinut să precizeze că primele calităţi căutate în orice candidat sunt atitudinea şi potenţialul şi abia apoi experienţa în domeniu. „Ceea ce facem noi nu necesită fizică cuantică, oricine poate învăţa în timp, dar atitudinea, potenţialul, dorinţa de a învăţa sunt lucruri pe care nu le putem preda, aşa că la acestea ne uităm mai întâi”, precizează Mikkel. Cât despre cariera sa, estonianul spune că nu regretă nicio decizie definitorie pe care a luat-o în momente de răscruce, însă  în ceea ce ţine de strategiile de management sunt lucruri pe care ar fi trebuit să le facă mai bine. Una dintre lecţiile învăţate chiar în România este aprecierea competiţiei, fără a-i substima activitatea. Uneori, când ne aflăm într-o poziţie de conducere, putem deveni prea încrezători,  putem intra în iluzia că ceea e facem noi e mai bine decât ce fac ceilalţi, iar de aici subestimezi activităţile competiţiei, consideră acesta. „Aşadar, este foarte important pentru mine să iau în serios orice competitor, indiferent de mărimea sa, indiferent de faptul că e un start-up sau o multinaţională şi încerc să înţeleg în detaliu ce aduc ei în piaţă, cum aduc acel produs în piaţă, care este raţiunea din spate. Nu ne putem complace, iar asta e o lecţie pe care am învăţat-o anii trecuţi”, spune Mikkel.

     

  • Decizie şoc în Italia: Uber a fost interzis. Autorităţile italiene acuză compania de competiţie neloială faţă de şoferii de taxi

    Mai precis, acestea susţin că Uber este o companie de transport care nu respectă legile transportului de persoane, tarífele nefiind stabilite de autoritatea de transport. Acesta a fost de altfel principalul motiv pentru care asociaţiile de taximetrişti s-au revoltat, dat fiind că ei nu pot modifica tarifele practicate. Uber are zece zile la dispoziţie pentru sistarea completă a activităţii din Italia şi îi este interzis să mai deruleze orice campanie de publicitate.

    Dacă nu se va încadra în termen şi va continua să opereze pe teritoriul Italiei, compania va trebui să plătească 10.000 euro pe zi (3,65 milioane euro pe an). În prezent însă italienii încă mai pot comanda o maşină Uber. Oficialii Uber au declarat pentru cotidianul local La Republica că vor contesta decizia în instanţă, menţionând că legea de transport de persoane din Italia este învechită şi că nu este spre beneficiul italienilor.

    Uber, care este prezentă şi în România de doi ani, s-a confruntat de asemenea cu proteste din partea taximetriştilor, în special atunci când a lansat serviciul la Cluj-Napoca. Curtea de Apel Cluj a respins însă cererea de încetare a activităţii Uber în Cluj-Napoca, susţinând că firma americană administrează o platformă tehnologică şi nu activităţi de transport de persoane.

    În Bucureşti, viceprimarul general al municipiului, Aurelian Bădulescu, a declarat că Uber este „o activitate neautorizată“, care încalcă legea taximetriei şi hotărârea Consiliului General al Muncipiului Bucureşti.

    Pe piaţa lcoală Uber are în prezent  câteva mii de şoferi-parteneri, care au libertate deplină în alegerea programului. România este a doua piaţă din Europa Centrală şi de Est ca importanţă pentru Uber, după Polonia, iar potenţialul local de dezvoltare este uriaş, aplicaţia mizând pe un milion de utilizatori în unu-doi ani, a declarat  Nicoleta Schroeder, general manager Uber România, invitată la ZF Live. Potrivit reprezentantei Uber, ar putea însă dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Leicester a înregistrat un profit de 19 milioane de euro în urma câştigării Premier League

    După succesul de anul trecut, în contul clubului au intrat peste 30 de milioane de euro doar din partea organizatorilor competiţiei. Banii din drepturile TV şi din vânzarea biletelor au contribuit de asemenea la creşterea substanţială a încasărilor.

    După 26 de etape din sezonul actual de Premier League, Leicester se află pe locul 15, la doar două puncte de zona retrogradării, iar antrenorul italian Claudio Ranieri a fost demis. Craig Shakespeare asigură interimatul şi a înregistrat o victorie cu Liverpool, scor 3-1.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • Un român de 23 de ani a dezvoltat un nou sistem de transport. A primit premiul cel mare pentru inovaţie

    Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.

    Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

    “Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.

    Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.

    Implementat, proiectul la care lucrează  va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km,  se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
    “Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.

    Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă

  • Un român de 23 de ani a dezvoltat un nou sistem de transport. A primit premiul cel mare pentru inovaţie

    Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.

    Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

    “Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.

    Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.

    Implementat, proiectul la care lucrează  va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km,  se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
    “Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.

    Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă

  • Cum pot studenţii să câştige până la 25.000 de euro

    Se estimează că, până în 2050, populaţia globală va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar această creştere rapidă şi cerere din ce în ce mai mare pentru resursele planetei vor avea loc într-o perioadă cu impedimente economice, sociale şi de mediu. Tocmai de aceea, va fi necesară asigurarea producţiei de hrană, astfel încât acesta să fie suficientă şi sustenabilă, iar acest lucru prezintă atât o provocare majoră, cât şi o oportunitate de a îmbunătăţi viaţă şi sănătatea întregii planete.
     
    În acest sens, cu ajutorul temei de anul acesta, Ericsson încurajează participanţii să se gândească la dezvoltarea unor soluţii pentru a crea o viaţă mai bună pentru miliarde de oameni, utilizând tehnologii pentru a transforma calitatea vieţii, alimentelor şi consumului acestora.
     
    Competiţia EIA 2017 este deschisă pentru toţi studenţii din lume, termenul limită pentru înscrierea proiectelor fiind 14 martie 2017. După încheierea perioadei de înscriere, 10 semi-finalişti vor fi anunţaţi pe 31 martie 2017. Cele 10 echipe vor lucra împreună cu experţi Ericsson pentru a elabora produse minim viabile (MVP), cât şi planuri de business sustenabile.
     
    Echipa câştigătoare va primi un premiu în valoare de 25.000 de euro, locul doi va primi un premiu de 10.000 de euro, iar locul trei va primi un premiu de 1.000 de euro. Pe lângă aceste premii, toţi participanţii vor fi invitaţi să aplice pentru oportunităţi de carieră în cadrul Ericsson, iar semi-finaliştii vor fi intervievaţi pentru internship-uri sau posturi full-time.