BusinessMagazin

Tag: companie

  • Rezultatele analizei CITR privind proiectul Nordis Mamaia Wave: Din cele 1408 convenţii încheiate cu clienţii, 212 sunt promisiuni de vânzare-cumpărare rămase fără obiect ca urmare a valorificarii acestuia către un terţ sau a recompartimentarii imobilului, iar 46 sunt unităţi cu interpretări divergente

    Compania Nordis Management SRL a încheiat pentru proiectul Nordis Mamaia Wave 1408 de convenţii, din care 709 au fost unităţi pentru care dreptul de proprietate a fost transferat către terţi/promitenţi cumpărători prin contracte de vânzare-cumpărare, 441 cu promisiuni valide de vânzare-cumpărare, pentru care nu apar neconcordanţe documentare, iar 212 sunt promisiuni fără obiect deoarece unităţile au fost valorificate către un terţ sau au fost recompartimentate, arată raportul realizate de CITR, numit administrator judiciar în procedura de insolvenţă.

    Analiza a identificat şi 46 unităţi cu interpretări divergente, pentru care administratorul judiciar consideră că obligaţia de predare a imobilului încă subzistă, în timp ce administratorul special apreciază că obligaţia a încetat.

    În ultimele 7 luni, CITR a examinat peste 2937 de foldere de documente provenite atât de la creditori, cât şi de la compania debitoare. Informaţiile au fost completate cu date de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) şi de la instanţele de judecată.

    În proiectul Nordis Mamaia Wave au fost identificate şi  303 unităţi disponibile, fără promisiuni de vânzare-cumpărare în derulare, dar dintre care unele dintre ele sunt ipotecate, şi 109 spaţii tehnice şi comerciale disponibile .

    Cauzele care au determinat suprapunerile de convenţii şi identificarea a 212 convenţii în derulare, rămase fără obiect sunt următoarele: încheierea simultană mai multor conventii cu diferite persoane pentru aceeasi unitate, încheierea mai multor convenţii cu diferite persoane, concomitent cu recompartimentarea unităţilor şi schimbarea destinaţiei unităţii, de exemplu, transformarea unor unităţi locative în spaţii de birouri sau funcţiuni conexe (tehnice, administrative ori de recreere).

    În continuare, CITR va realiza analiza individuală a cererilor de transfer. Pentru cele 441 de convenţii fără neconcordanţe documentare, administratorul judiciar va analiza cererile creditorilor în vederea perfectării contractelor de vânzare-cumpărare. De asemenea, va propune soluţii alternative pentru promisiuni fără obiect.

    Procedura de insolvenţă a societăţii Nordis Management SRL a fost deschisă la 7 octombrie 2024, aflându‑se în prezent în perioada de observaţie.

    Insolvenţa implică în acest caz 1228 de creditori cu o masă credală solicitată de peste 900 milioane lei, din care 721 milioane lei reprezintă creanţe acceptate. Totodată, CITR gestionează peste 600 de litigii aferente acestui dosar de insolvenţă.

     

  • Gigantul american P&G anunţă investiţii uriaşe în Ungaria

    Procter & Gamble a anunţat o dezvoltare totală de 72 miliarde de forinţi (180 de milioane de euro) în Ungaria, care include patru proiecte separate, scrie Portfolio. Investiţiile sunt concentrate pe două locaţii: Gyongyos şi Csomor, a anunţat ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto. Gigantul american lansează de asemenea un proiect de cercetare şi dezvoltare în Ungaria, care îşi propune să extindă activităţile de inovare ale companiei la nivel local. 

  • Sfârşitul unei ere la Apple: După mai bine de 14 ani, Apple se pregăteşte să aleagă un succesor pentru Tim Cook, executivul care a condus gigantul de la dispariţia lui Steve Jobs şi care se pregăteşte de retragere anul viitor

    Apple îşi intensifică eforturile de planificare a succesiunii, în contextul pregătirilor ca Tim Cook să se retragă din rolul de director executiv chiar de anul viitor.

    Mai multe persoane familiarizate cu discuţiile interne au declarat pentru Financial Times că boardul şi directorii de top ai companiei au accelerat recent pregătirile pentru ca Cook să predea conducerea gigantului de 4 trilioane de dolari, după mai bine de 14 ani la cârmă.

    John Ternus, vicepreşedinte senior pentru inginerie hardware, este văzut pe scară largă drept cel mai probabil succesor al lui Cook, deşi nu a fost luată încă nicio decizie finală, au spus aceleaşi surse.

    Persoane apropiate Apple afirmă că această tranziţie, planificată de mult timp, nu are legătură cu performanţele actuale ale companiei, înaintea unei perioade de sărbători care se anunţă foarte puternică pentru vânzările de iPhone.

    Apple a refuzat să comenteze.

    Compania este puţin probabil să numească un nou CEO înainte de următorul raport trimestrial de la finalul lui ianuarie, care acoperă perioada critică a sărbătorilor.

    O anunţare la începutul anului ar oferi noii echipe de conducere timp să se instaleze înainte de cele două evenimente majore ale companiei: conferinţa dezvoltatorilor din iunie şi lansarea iPhone-ului din septembrie, au spus sursele.

    Aceste persoane au adăugat că, deşi pregătirile s-au intensificat, momentul anunţului ar putea fi modificat.

    Cook, fost director operaţional al Apple, care a împlinit luna aceasta 65 de ani, conduce compania din 2011, când a preluat funcţia de la cofondatorul Steve Jobs, care a murit câteva luni mai târziu. Sub conducerea lui Cook, capitalizarea bursieră a gigantului Big Tech a explodat de la aproximativ 350 de miliarde de dolari în 2011 la 4 trilioane de dolari astăzi.

    Acţiunile Apple se tranzacţionează aproape de un maxim istoric, după rezultatele solide din luna trecută, deşi creşterea lor de aproximativ 12% anul acesta este sub ritmul rivalilor Big Tech — Alphabet, Nvidia şi Microsoft — ale căror evaluări au fost impulsionate de entuziasmul de pe Wall Street pentru inteligenţa artificială.

    Apple a trecut în acest an prin mai multe schimbări majore la nivelul echipei sale de conducere. Luca Maestri, director financiar şi apropiat al lui Cook, s-a retras din funcţie la începutul anului. Jeff Williams, protejat al lui Cook, a anunţat în iulie că se retrage din rolul de director operaţional.

  • Când mirajul AI loveşte realitatea financiară: Oracle pierde sute de miliarde în capitalizare, în timp ce investitorii se tem că mega-pariul OpenAI pe infrastructura de trilioane ar putea depăşi puterea pieţei, a energiei şi chiar a tehnologiei

    Acţiunile Oracle au şters complet câştigurile obţinute în urma aşa-numitului lor „moment Nvidia” – perioada de euforie alimentată de boom-ul inteligenţei artificiale – deoarece investitorii devin tot mai precauţi în faţa companiilor expuse masiv la acest val tehnologic, scrie MSN.

    La ultimul raport trimestrial din septembrie, Oracle a prezentat o prognoză de venituri spectaculoasă. Însă tocmai această prognoză a devenit motiv de îngrijorare, din cauza sursei principale a creşterii: OpenAI, compania susţinută de Microsoft şi condusă de Sam Altman, care intenţionează să cheltuiască aproximativ 1,4 trilioane de dolari pentru construcţia şi accesarea unor centre de date dedicate AI în următorul deceniu.

    Practic, acţiunile Oracle sunt tranzacţionate parţial ca o „oglindire” a OpenAI, o companie aflată chiar în centrul temerilor privind investiţiile colosale din AI, investiţii ce ar putea fi puse în pericol pe termen lung de lipsa resurselor energetice, de necesarul uriaş de finanţare şi de posibila scădere a cererii.

    Unul dintre cele mai mari angajamente ale OpenAI este presupusul contract de 300 de miliarde de dolari pentru achiziţia de putere de calcul de la Oracle, acord care reprezenta aproape 65% din estimarea RPO (Remaining Performance Obligations) ce catapultase acţiunile companiei la începutul lui septembrie.

    Între timp, însă, contextul s-a schimbat radical. Oracle a intrat pe piaţa obligaţiunilor corporative cu o emisiune de 18 miliarde de dolari, declanşând un val de finanţări similare din partea giganţilor tech, inclusiv Meta. Piaţa creditelor private a resimţit şocuri după mai multe falimente din industria auto, iar lichiditatea generală a pieţei s-a redus în urma operaţiunilor de gestionare a bilanţului Federal Reserve.

    Dar cea mai mare problemă este alta: investitorii au început să pună sub lupă cifrele din spatele marilor promisiuni legate de AI, atât fezabilitatea investiţiilor, cât şi capacitatea companiilor de a genera venituri pe măsura expansiunii. În plus, apar limite evidente în ceea ce priveşte energia, apa şi forţa de muncă necesare pentru a opera aceste centre de date gigantice.

    Ca rezultat, acţiunile Oracle au scăzut cu aproape 10% faţă de nivelul de dinaintea raportului din 9 septembrie şi au pierdut peste 300 de miliarde de dolari în capitalizare faţă de maximul atins pe 10 septembrie. Joi, titlurile Oracle au coborât cu 4,5%, până la 216,71 dolari, cel mai redus nivel înregistrat de la 1 iulie.

    Declinul este alimentat şi de faptul că acţiunea crescuse spectaculos în luna următoare raportării, ceea ce i-a determinat pe investitorii noi să marcheze profituri consistente şi să se reorienteze timpuriu către companii non-tech, un trend care a permis indicele Dow Jones să depăşească atât S&P 500, cât şi Nasdaq în ultimele patru săptămâni.

  • Povestea românului care a condus unele dintre cele mai puternice companii din ţară, iar acum îşi deschide propria afacere. Care este motivul pentru care a ales acest drum?

    După aproape un deceniu petrecut în corporaţii şi patru ani la conducerea Microsoft România şi a altor zeci de teritorii, Bogdan Putinică a ales din nou calea antreprenorială. Nu pentru o nouă titulatură, ci pentru a se întoarce la ceea ce spune că l-a definit mereu – bucuria de a construi produse, echipe şi organizaţii care lasă urme.

    Într-o lume în care traiectoriile de carieră par adesea liniare, urcând treaptă cu treaptă scara corporativă, Bogdan Putinică a ales din nou drumul mai puţin bătătorit. După aproape patru ani petrecuţi într-unul dintre cele mai râvnite fotolii de conducere din industria tehnologică regională – cel de general manager la Microsoft, coordonând operaţiuni complexe în 17 ţări – surpriza provocată de anunţul plecării sale a fost întrecută doar de cea a destinaţiei alese – nu o poziţie similară la un alt gigant din tech, ci un salt îndrăzneţ înapoi în arena antreprenorială, la cârma expansiunii unui start-up global de inteligenţă artificială, Wonderful, într-o regiune şi mai mare, de 29 de ţări.

    Pentru cei care îi cunosc parcursul de peste 25 de ani în industrie, mutarea este mai puţin o ruptură, ci mai mult o revenire la esenţă. Este o reconfirmare a ADN-ului său antreprenorial, care, chiar şi după ani de zile petrecuţi navigând complexitatea structurilor corporate, pare să fi rămas forţa motrice dominantă. „Mi-a plăcut întotdeauna să construiesc de la zero echipe, ecosisteme şi idei care au un impact semnificativ”, spune Bogdan Putinică, contextualizând decizia sa. „Acest capitol îmi este atât nou, cât şi familiar. Nou, deoarece tehnologia AI a intrat într-o fază decisivă. Familiar, deoarece, în fond, mi-a plăcut întotdeauna să construiesc”.

     

    „Ground zero”: povestea IP Devel

    Acest apetit pentru construcţie nu este nou. Povestea lui Bogdan Putinică în tehnologie a început devreme, la începutul anilor 2000, când concepte precum start-up-urile sau fondurile de capital de risc erau necunoscute, iar piaţa locală de IT era una destul de gri, dominată de jucători mari – locali sau filiale ale unor multinaţionale, iar mare parte din proiectele de digitalizare erau în relaţie cu statul.

    Până acum vorbeam că România este «bogată în talent». În AI nu suntem aşa de dinamici şi suntem chiar foarte departe de a fi experţi.

    În 2000, student fiind încă, alături de un fost coleg de liceu, făcea un pas neobişnuit pentru acei ani: în locul drumului „clasic”, angajarea într-o companie de IT, punea bazele unui business propriu – IP Devel. Pe atunci nu era „hip” să fii fondator de start-up. În 2000 încă nu avusese loc tranzacţia prin care gigantul Microsoft cumpăra o tehnologie de antivirus din România de la un antreprenor local, nu exista un loc în care să te duci să obţii măcar sfaturi, dacă nu bani – „ecosistemul” de care se vorbeşte astăzi. Bogdan Putinică făcea acest pas şi după o perioadă în care fusese expus la alt tip de experienţe decât cel accesibil în general în acea perioadă unui tânăr: anii în care lucrase la Reuters România (1997-2000), unde acumulase deja experienţă în marketing şi implementarea de sisteme complexe pentru bănci.

    Start-up-ul IP Devel a crescut rapid pe segmentul de outsourcing IT, o industrie aflată pe atunci încă la început. „Nu ştiam să atacăm surse de finanţare la 20-21 de ani şi accesul la capital în România pe vremea respectivă era aproape imposibil”, îşi aminteşte el despre acele începuturi. „Nu că ar fi mult mai posibil în zilele de astăzi, dar pentru a pune lucrurile în perspectivă, în România un fond de capital de risc care investeşte un milion de euro face o investiţie mare. Un milion nu este o sursă de finanţare care să-ţi permită să te extinzi global”.

    IP Devel s-a concentrat pe o nişă tehnică solicitantă – software embedded (software integrat în diverse echipamente non-computer) şi servicii de testare -, evitând zonele aglomerate precum site-urile web sau software-ul de contabilitate. Viziunea a fost mereu globală, abordând pieţe din Europa şi Asia, în special Japonia, încă de la început. Ascensiunea nu a trecut neobservată. În 2006, la şase ani de la fondare, gigantul elveţian de resurse umane Adecco, aflat în plină expansiune pe zona de servicii IT, achiziţionează pachetul majoritar (76%). Doi ani mai târziu, în 2008, compania este preluată integral de grupul suedez Enea AB, un jucător important în software embedded pentru telecom. Pentru Putinică, aceste exit-uri au însemnat şi o tranziţie accelerată către lumea corporate. Perioada Adecco a fost, spunea el, ca un „MBA pe gratis”, învăţând cum funcţionează o organizaţie mare, bazată pe structură, în contrast cu agilitatea unui start-up. „Am declarat că acei doi ani au fost un MBA pe gratis, în care am învăţat cum funcţionează o organizaţie mare. Un start-up are modul lui de a funcţiona, unde flexibilitatea şi agilitatea sunt foarte importante; o corporaţie funcţionează pe structură”. La Enea, a continuat să urce în ierarhie, ajungând Senior Group Vice President pentru divizia globală de servicii, un rol în care gestiona peste 400 de angajaţi în Europa şi America de Nord şi livra creşteri anuale medii de peste 20%. Era deja un lider cu experienţă dovedită în scalarea operaţiunilor internaţionale şi în gestionarea unor echipe multiculturale complexe.

    Eu am simţit că am ajuns la un capăt cu acest mandat (la Microsoft – n. red.) şi cu practic tot ceea ce puteam să fac în acel moment. Şi cred că menirea mea în această tranziţie, e ceea ce m-a determinat  să iau o decizie relativ uşor. Nu am agonizat foarte mult pe ea. Am simţit că acolo, la Wonderful, mă trage următoarea parte din cariera mea.

    Etapa Microsoft: privilegiul impactului la scară mare

    Sosirea la Microsoft în noiembrie 2021, ca General Manager pentru România, a venit într-un moment strategic. „M-am simţit absolut onorat. Microsoft, oriunde ar fi, e liderul mondial al IT-ului prezent, şi e un privilegiu să lucrezi şi să construieşti într-o astfel de organizaţie, pur şi simplu pentru că îţi dă real şansa să faci asta”, povesteşte Putinică despre acel moment. „Sigur, poţi să faci tranzacţii mari, tranzacţii mici în mai multe locuri, dar să provoci o diferenţă şi să schimbi cu adevărat direcţia unei ţări, a unei societăţi, a unor companii mari cu milioane de clienţi, nu mai zic de educaţie şi alte lucruri foarte importante în societatea modernă, este un loc absolut excepţional”. La preluarea mandatului compania încă era lovită de “ecourile” unui trecut complicat (aşa-numitul “dosar Microsoft”), care ridicase bariere, mai ales în relaţia cu sectorul public. „Am primit o organizaţie care era extrem de performantă, dar trecea printr-o perioadă de recuperare, după o istorie nu neapărat favorizantă, o istorie care a ridicat nişte bariere naturale în faţa felului în care Microsoft se putea implica în România. Erau foarte multe uşi închise, erau foarte multe discuţii care nu se puteau întâmpla (…) transformarea digitală nu era un subiect real, nu era un subiect pe care să-l putem ataca cu adevărat, nu mai zic de cloud şi alte lucruri”. Mandatul său, extins ulterior la 17 ţări din Europa şi Asia, s-a concentrat pe reconstruirea acestei punţi de încredere. „Primii ani ai mandatului meu au fost puşi la lucru tocmai pentru a construi acest parteneriat de încredere cu România, de care acum cred că ne bucurăm din plin şi noi, şi sper, în egală măsură, ţara. Pentru că din poziţia pe care o avem (…) puteam să contribuim foarte mult la dezvoltarea sănătoasă a proiectelor pe care statul român le creştea”. A fost perioada în care discuţiile despre transformare digitală, cloud şi AI au început să prindă contur la nivel guvernamental, culminând cu livrarea primului cloud guvernamental pe tehnologie Microsoft – un proiect în care integratorul a fost Vodafone. „Am reuşit să livrăm primul cloud guvernamental al României, care cred că de-abia acum încolo va începe cu adevărat să producă efecte fundamentale pentru economie şi pentru societate”. În paralel, afirmă el, adopţia platformei cloud Azure în sectorul privat a crescut “covârşitor”. „Aveam în 2021 o cotă de piaţă foarte bună, dar nu majoritară, iar în 2025 cred că este covârşitoare în favoarea Microsoft”.

    Pentru Putinică, anii la Microsoft au reprezentat nu doar, după cum spune el, un „privilegiu” al impactului la scară largă, ci şi o oportunitate imensă de învăţare. „«Enter Microsoft», compania numărul unu la nivel mondial. Orice aş povesti despre experienţa asta este incomplet când ţi-aş spune cât de mult am învăţat despre cum se face un business cu adevărat sustenabil”. A fost impresionat în special de procesele interne, de la bugetarea complet automatizată („cu o precizie şi o calitate absolut excepţionale”) la viteza de pivotare strategică a companiei: „Viteza cu care compania se concentrează pe un subiect, capacitatea de a pivota de azi pe mâine pentru a aborda provocări la nivel mondial, e absolut fascinantă”. „Dacă îţi aduci aminte, pe la începuturile mele în Microsoft glumeam că am simţit cum capacitatea creierului meu a explodat cu un factor de magnitudine. E adevărat, aşa s-a simţit. Am învăţat enorm de mult”.

    Eu nu sunt job-ul meu. La fel cum nu sunt nici titlul meu. Pentru mine asta are relevanţă. Pentru că vreau să dau înapoi gratitudine şi mulţumire celor care m-au format şi m-au învăţat. Dar totuşi: sunt Bogdan, îmi place să construiesc. Viaţa mea a început în ceva ce am făcut cu mâinile mele într-o companie antreprenorială pe care am crescut-o şi în acest moment atenţia şi energia mea se duc spre ceea ce simt că e menirea mea: să construiesc mai departe.

    Scânteia AI şi întoarcerea la construcţie

    Însă, în paralel cu gestionarea operaţiunilor Microsoft, o altă pasiune a început să capete contur şi să consume din “puţinul timp liber”: inteligenţa artificială (AI). Explorată iniţial printr-o curiozitate personală, aceasta s-a transformat într-un interes academic, materializat prin înscrierea la un doctorat la UBB Cluj, axat pe aplicaţiile AI în medicină şi tratamente personalizate. „A fost tot timpul ceva cu care am construit, ca un joc de Lego. (…) E ceva ce m-a prins atât de mult încât am început să investesc timp, cunoştinţe şi atenţie în zona asta de AI”. Această „scânteie” personală s-a intersectat cu sentimentul că mandatul la Microsoft se apropia de o împlinire. „Simţind cumva că aceşti patru ani la Microsoft se cam încadrează într-un mandat întreg, am cam dus la bun sfârşit marile ancore pe care puteam să ni le propunem pentru această perioadă (…) acest sentiment de «complet», «I did my job, my part is done», îmi dă o zonă de linişte, dar şi de motivaţie diferită. Cred că plutea în aer nevoia de schimbare”. În acest context a apărut oportunitatea Wonderful. „A apărut de niciunde această conversaţie interesantă cu unul din «copiii frumoşi» ai IT-ului din acest moment. Este o organizaţie care are doar un an, care este o rachetă din punctul de vedere al creşterii explozive (…), este într-o hiper-expansiune la nivel global şi care aduce o platformă de AI care funcţionează, care îşi face treaba”. Atracţia a fost imediată, spune el, rezonând atât cu interesul său pentru AI, cât şi cu dorinţa de a construi.

     Tehnologia Wonderful, axată pe “agenţi AI” semi-autonomi – descrisă de el drept “vârful de inovaţie în AI în acest moment” – i-a oferit şansa de a lucra “într-o zonă de inovaţie de AI reală, care depăşeşte povestea balonului de săpun”. „Am simţit conexiuni între ceea ce încercam să învăţ şi să dezvolt pentru doctoratul meu, dar de data asta la un nivel real, mare, în piaţa globală”. Decizia, deşi poate părea radicală din exterior – părăsirea prestigiului unui gigant pentru  ritmul alert al unui start-up – a fost “relativ uşoară”. Răspunsul stă în alinierea cu valorile personale. „Eu am simţit că am ajuns la un capăt cu acest mandat (la Microsoft – n. red.) şi cu practic tot ceea ce puteam să fac în acel moment. Şi cred că menirea mea în această tranziţie, e ceea ce m-a determinat  să iau o decizie relativ uşor. Nu am agonizat foarte mult pe ea. Am simţit că acolo, la Wonderful, mă trage următoarea parte din cariera mea. Că acolo sper să pot duce experienţa şi tot ceva am învăţat în toate aceste companii care m-au format de-a lungul timpului. Şi ar fi ingrat din partea mea să nu spun că sunt ce sunt acum şi datorită lor pentru că reprezintă o şcoală extraordinară şi o şcoală la care, onest, e rar să ai acces din România, mai ales la poziţii de leadership. Eu am ajuns într-o poziţie regională la Microsoft, lucru care, cred că a fost un record absolut. Dar toate aceste lucruri te formează – înveţi foarte multe lucruri. Şi cred că am şi spus de câteva ori: eu nu sunt job-ul meu. La fel cum nu sunt nici titlul meu. Pentru mine asta are relevanţă. Pentru că vreau să dau înapoi gratitudine şi mulţumire celor care m-au format şi m-au învăţat. Dar totuşi: sunt Bogdan, îmi place să construiesc. Viaţa mea a început în ceva ce am făcut cu mâinile mele într-o companie antreprenorială pe care am crescut-o şi în acest moment atenţia şi energia mea se duc spre ceea ce simt că e menirea mea: să construiesc mai departe”.

    Provocarea cu adevărat reală este noul mandat, dacă vrei, pe următorii 4-5-8 ani, care înseamnă aşa: această tehnologie, cum o folosim în realitate? Cum este pusă la lucru? Şi cum se construieşte un mandat de geografie foarte mare, care începe cu ţările Baltice, Europa Centrală, Europa de Est, Europa de Sud-Est, fostul spaţiu sovietic – sunt 29 de ţări de care sunt responsabil – în care inducem aceste tehnologii de tip AI, ajutând companiile, societatea, statul să le folosească în mod real, depăşind discuţiile de tip “just another AI” sau “facem un pilot de tip chatbot

    Un nou capitol: construind Wonderful în 29 de pieţe

    Noul rol este, într-adevăr, unul de construcţie pură, de la zero. „Este un «Wonderful de construit» într-o zonă geografică pe care o cunosc, care-mi place, în care am încredere şi despre al cărei potenţial am vorbit de nenumărate ori”, spune el. De la Bucureşti, Bogdan Putinică va orchestra intrarea şi dezvoltarea Wonderful în 29 de pieţe diverse, de la economii mature din UE precum Polonia sau Grecia, la pieţe emergente precum Kazahstan sau Uzbekistan. „Provocarea cu adevărat reală este noul mandat, dacă vrei, pe următorii 4-5-8 ani, care înseamnă aşa: această tehnologie, cum o folosim în realitate? Cum este pusă la lucru? Şi cum se construieşte un mandat de geografie foarte mare, care începe cu ţările Baltice, Europa Centrală, Europa de Est, Europa de Sud-Est, fostul spaţiu sovietic – sunt 29 de ţări de care sunt responsabil – în care inducem aceste tehnologii de tip AI, ajutând companiile, societatea, statul să le folosească în mod real, depăşind discuţiile de tip “just another AI” sau “facem un pilot de tip chatbot”. Pentru că platforma asta, care se numeşte Wonderful, permite scenarii de utilizare pentru companii de a pune AI-ul în slujba lor şi a clienţilor lor”, explică Bogdan Putinică. Spre deosebire de începuturile IP Devel, acum are la dispoziţie cu totul alte resurse financiare – start-up-ul fiind susţinut de fonduri de investiţii de top (“sunt nişte cifre foarte, foarte mari în spatele acestui start-up”) – şi o tehnologie AI deja validată la nivel internaţional. Însă provocarea rămâne uriaşă: adaptarea unei soluţii globale la specificul local, construirea echipelor “de la zero” în fiecare ţară şi convingerea companiilor de top din regiune să adopte o tehnologie disruptivă. Miza este una globală de această dată. „AI-ul în acest moment, la nivel mondial, ridică runde de finanţare de sute de milioane de dolari, minim. Ordinul de magnitudine îţi permite cu adevărat să faci dezvoltare globală. Ceea ce, iarăşi, vorbind de privilegiul de a lucra rămânând în continuare bazat în România, este incredibil”. Obiectivul este clar: cele mai mari companii din geografia care se află în aria sa de coordonare, companiile cu operaţiuni complexe de relaţii cu clienţii, din sectoare precum telecom, utilităţi, bănci, asigurări sau retail. „Sunt companiile de vârf ale economiei fiecăreia dintre aceste ţări. Hai să ne mutăm un pic din România în Polonia sau în Cehia. Sunt ţări în care economiile cresc foarte frumos, tehnologia este adoptată în valuri largi şi, evident, companiile care fac parte din această demografie sunt companiile de top. Acesta e ţinta mea, în primul rând”, explică Bogdan Putinică.

    Unde este cel mai mare potenţial pentru Wonderful? „O zonă este adopţia de cloud direct, AI-ul fiind funcţional 100% pe cloud. Mă uit la ţări unde cloud-ul funcţionează deja: Grecia, Polonia, Cehia, Ungaria, ţările baltice, unde maturitatea utilizării serviciilor digitale este foarte ridicată şi nu este nimic ciudat în această interacţiune a unui client cu un agent AI. Până la urmă, noi reuşim să rezolvăm problemele pentru care clienţii sună.” Însă totul trebuie construit, inclusiv echipele. „Pentru a putea duce aceste discuţii, ai nevoie de credibilitate, de expertiză, şi nu doar a mea, ci şi a echipei pe care o construiesc în jurul meu. Şi asta este a doua prioritate a mea în această perioadă: atragerea de talent. Ne dezvoltăm în 27 de ţări, la nivel global, cu echipe locale şi căutăm să aducem alături de noi talent care să fie la nivelul provocării pe care o avem.” Wonderful promite nu doar o reducere drastică a costurilor (minim 50% faţă de agenţii umani), ci şi o îmbunătăţire radicală a experienţei clientului, eliminând frustrarea aşteptării la telefon. „Principalele industrii care cred că au de beneficiat sunt cele în care se întâmplă frecvent asemenea situaţii: suni la o companie şi stai o jumătate de oră aşteptând să te preia un agent care este obosit, stresat, care trebuie să închidă call-ul în trei minute. Închipuie-ţi o experienţă în care suni, răspunde agentul din prima şi poartă cu tine o conversaţie de o calitate atât de bună dar care, culmea, este şi de 4-5 ori mai scurtă decât o conversaţie cu un agent uman. Deci, tu ca şi client ai un serviciu extraordinar, instant”. Tehnologia funcţionează inclusiv pentru a iniţia apeluri, permiţând companiilor să contacteze clienţii la scară largă pentru diverse campanii. Strategia de extindere se bazează pe două motoare principale: deschiderea comercială a pieţelor şi atragerea de talente locale. „AI-ul are nevoie de «proximitate faţă de client» ca să funcţioneze, ca să-l poţi integra pe datele companiilor”, subliniază Putinică. „Până acum vorbeam că România este «bogată în talent». În AI nu suntem aşa de dinamici şi suntem chiar foarte departe de a fi experţi. AI-ul acum este o zonă de inovaţie şi noi nu prea inovăm în România. O provocare pentru a creşte o operaţiune de AI în regiunea noastră este exact dezvoltarea şi aducerea de talent în regiune”. Pieţele prioritare sunt cele cu adopţie cloud matură (Polonia, Cehia, Grecia, Ungaria, Baltice) dar şi cele cu o viziune strategică pe AI (Kazahstan, Mongolia). Un prim pas pentru România a fost deja făcut prin numirea Luciei Stoicescu, fost CEO al mindit.io, în poziţia de Country Manager. Pentru Bogdan Putinică, începutul unei noi etape are claritatea unei comenzi simple de cod. Dacă ar traduce momentul în limbajul tehnologiei care l-a format, ar suna astfel: print(“Enter Wonderful. Start building”)

    O linie care concentrează exact ceea ce urmează – un nou început şi plăcerea de a construi din nou, de la zero.    

  • Ce spune Carrefour despre plecarea din România: Articolele apărute în presă privind o posibilă tranzacţie nu reflectă un anunţ oficial din partea companiei. Gilles Ballot, CEO Carrefour România: ”Strategia de expansiune va fi continuată şi mai accelerat: în 2026, vizăm inaugurarea unui număr mai mare de magazine decât în acest an”

    Grupul Carrefour a avut anul trecut o contribuţie de 1 miliard lei la bugetul de stat al României, iar în 2025 a extins reţeaua de magazine cu 34 de unităţi, a realizat investiţii în producători locali şi în segmentul de e-commerce alimentar, măsuri care confirmă poziţia solidă pe piaţa locală, se arată într-un mesaj oficial al retailerului francez în urma informaţiilor apărute în presă în privinţa unei posibile vânzări a operaţiunilor sale locale.

    ”Articolele apărute în presă privind o posibilă tranzacţie nu reflectă un anunţ oficial din partea companiei. Strategia Carrefour de prezenţă şi investiţii în România este cea comunicată către angajaţi, parteneri, investitori şi în spaţiul public. La jumătatea procesului de implementare a planului strategic Carrefour 2026, şi ca răspuns la schimbările din piaţă, Grupul a desfăşurat o analiză a portofoliului de activităţi, a tuturor verticalelor de business şi modelelor organizaţionale”, se arată în poziţia oficială a companiei.

    Cu 458 de magazine în România, Carrefour deţine o poziţie solidă pe piaţă: compania şi-a accelerat expansiunea în 2025 prin deschiderea a 34 de noi magazine, de diverse formate, precum şi prin noi canale digitale de vânzare.

    „Suntem de 24 de ani în România şi în tot acest timp, compania Carrefour a construit mai mult decât o reţea de peste 450 de magazine; am creat şi continuăm să investim într-un ecosistem bazat pe încredere, care deserveşte lunar peste 17 de milioane de vizite şi investeşte constant în producătorii locali, în agricultura bio, în programe comerciale accesibile pentru clienţi, în tehnologie şi inovaţie. Strategia de expansiune va fi continuată şi mai accelerat: în 2026, vizăm inaugurarea unui număr mai mare de magazine decât în acest an. În 2024, Carrefour România a contribuit cu aproape 1 miliard de lei la bugetul de stat prin taxele şi impozitele plătite de companiile care operează pe piaţa locală (Carrefour România S.A., România Hypermarche S.A., Supeco Investment SRL), în creştere de peste 20% faţă de 2023. România este o piaţă cu potenţial, care a crescut modele profesioniste de retail, iar relaţiile cu comunităţile locale ne confirmă că am făcut alegerea corectă să investim în dezvoltarea companiei pe piaţa din România. Toate acestea ne oferă suficiente motive să ne poziţionăm în continuare ca un actor important pe piaţa de retail şi ca unul dintre principalii inovatori ai acesteia.”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

    Vedeţi mai jos textul integral al comunicatului Carrefour:

    POZIŢIE OFICIALĂ: Cu 1 miliard de lei contribuţie la bugetul de stat în 2024, 34 de magazine noi în 2025, investiţii în producători locali, precum şi în segmentul de e-commerce alimentar, Carrefour confirmă poziţia solidă pe piaţa din România

    Articolele apărute în presă privind o posibilă tranzacţie nu reflectă un anunţ oficial din partea companiei. Strategia Carrefour de prezenţă şi investiţii în România este cea comunicată către angajaţi, parteneri, investitori şi în spaţiul public.

    La jumătatea procesului de implementare a planului strategic Carrefour 2026, şi ca răspuns la schimbările din piaţă, Grupul a desfăşurat o analiză a portofoliului de activităţi, a tuturor verticalelor de business şi modelelor organizaţionale.

    Cu 458 de magazine în România, Carrefour deţine o poziţie solidă pe piaţă: compania şi-a accelerat expansiunea în 2025 prin deschiderea a 34 de noi magazine, de diverse formate, precum şi prin noi canale digitale de vânzare. Lider pe segmentul de e-groceries, Carrefour continuă să atragă clienţi prin oferte şi politici adaptate contextului economic.

    Ca parte a strategiei de business, Carrefour România îşi extinde şi consolidează parteneriatele cu producătorii români, având deja o reţea puternică de 1.500 de parteneri locali. De altfel, la nivelul întregii reţele de furnizori, 93% sunt companii româneşti, iar în categoria produselor proaspete ajungem la un procent de 98%, sprijinind economia locală. Mai mult, în programul Grădina Noastră, menit să dezvolte comunităţile agricole din ţară, ajungem anul acesta la 14 cooperative exclusive ce reunesc peste 370 de producători. Totodată, dispunem de o reţea extinsă, formată din încă 18 cooperative partenere la nivel naţional, ajungând la 32 de cooperative cu care colaborăm activ.

    Carrefour România continuă de asemenea strategia de politici comerciale pentru mai multă valoare şi mai multă accesibilitate. De la începutul acestui an, compania şi-a consolidat programul de reduceri pe termen lung: până la 2.000 de articole la preţ redus. Un alt exemplu concret este iniţiativa de sprijinire a clienţilor în contextul modificărilor măsurilor fiscale, prin care aceştia pot primi înapoi de două sau chiar de trei ori valoarea TVA-ului pentru produsele ale căror preţuri au fost majorate.

     

  • S-a terminat petrecerea? Companiile IT încep să aibă probleme, iar investitorii care, cu ceva timp în urmă, îşi frecau mâinile de bucurie intră acum în panică, realizând că miliardele lor nu mai reprezintă o garanţie a succesului

    Piaţa acţiunilor din zona inteligenţei artificiale a avut parte marţi de una dintre cele mai slabe sesiuni din ultimele săptămâni. Scăderile au accelerat spre finalul zilei, iar investitorii au început să îşi pună întrebări serioase despre cât de departe au ajuns evaluările companiilor din acest sector, scrie Business Insider.

    Palantir, una dintre companiile considerate „simbol” pentru valul AI, a raportat rezultate bune pentru trimestrul al treilea. Veniturile au ajuns la 1,18 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, iar compania a anunţat şi o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Cu toate acestea, acţiunile au scăzut cu până la 9% în timpul şedinţei.

    Declinul a tras în jos şi alte nume mari din tehnologie, iar indicele Nasdaq 100, dominat de companii de profil, a pierdut aproape 2%.

    Motivul principal pentru această schimbare de ton pare să fie preocuparea tot mai mare că preţurile acţiunilor acestor companii ar putea fi supraevaluate. De exemplu, Palantir este tranzacţionată la aproximativ 240 de ori câştigurile estimate pentru următorul an, în timp ce Nvidia are un raport de aproximativ 29 de ori.

    Cu alte cuvinte, piaţa aşteaptă foarte mult de la aceste companii — poate prea mult.

    Mai mulţi directori de mari bănci au avertizat în ultimele zile că o corecţie de până la 20% pe pieţele de acţiuni nu este exclusă. Şeful Morgan Stanley, Ted Pick, a spus că astfel de ajustări pot fi normale şi chiar sănătoase atunci când preţurile cresc prea repede.

    În acelaşi timp, tot mai mulţi participanţi la piaţă se întreabă dacă investiţiile masive în AI vor aduce rezultate pe măsură. Unele companii au anunţat bugete foarte mari destinate dezvoltării tehnologiilor AI, însă efectele asupra veniturilor sunt încă greu de cuantificat.

    Meta şi Microsoft au văzut şi ele scăderi recente în bursă după ce au transmis că vor creşte puternic cheltuielile pentru infrastructura AI.
    Pe acest fond, investitorul Michael Burry — cunoscut pentru pariul din perioada crizei imobiliare — a anunţat o poziţie împotriva acţiunilor Palantir şi Nvidia, lucru care a adăugat presiune suplimentară în piaţă.

    Toate aceste mişcări au loc într-un moment în care piaţa încearcă să îşi reconsidere aşteptările privind politica monetară. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a transmis recent că noi reduceri de dobândă nu sunt garantate, ceea ce înseamnă că finanţarea rămâne scumpă şi pentru companiile de tehnologie.

     

  • „Vrem economii de 150 mil. euro, de la personal până la tot ce ne putem imagina. Vrem să fim rezilienţi pentru vremurile dificile care ar putea veni“. OMV Petrom disponibilizează 10% din forţa de muncă până în 2027. Peste 600 de oameni au plecat deja

    Strict pe partea de angajaţi, compania a terminat primele nouă luni ale anului cu 9.939 de oameni, cu 606 mai puţini faţă de cei 10.545 de la finalul lui 2024. Această reducere a numărului de salariaţi a venit în contextul în care una dintre marile surprize din datele financiare ale companiei pentru anul 2024 a fost chiar legată de evoluţia numărului de salariaţi. Astfel, compania a terminat anul trecut cu 10.545 de angajaţi, un salt de 37% faţă de cei 7.714 pe care compania îi avea în 2023. Ultimul an în care OMV Petrom a trecut de 10.000 de oameni a fost 2020. Această creştere a fost explicată de companie prin internalizarea anumitor activităţi. Acum a venit reversul medaliei, mai ales în contextul în care, chiar cu ocazia publicării rezultatelor pentru primele nouă luni, compania a spus clar că semnele încetinirii economice au început să afecteze cererea pentru carburanţi şi gaze naturale.

    Concedierile fac însă parte dintr-un plan mai mare de reducere a costurilor.

    „Avem programe foarte cuprin­zătoare de reducere a costurilor în toate diviziile, pentru a ne consolida rezilienţa. Ţinta totală de economii este de aproximativ 150 milioane euro, de realizat până în 2027 faţă de 2024. Aceasta include personal, servicii, simplificare, automatizare, tot ce ne putem imagina, şi investim mult timp pentru a ne asigura că suntem rezilienţi pentru vremurile dificile ce ar putea veni“, a completat Alina Popa, CFO-ul OMV Petrom.

    Reducerile vin în contextul în care OMV, grupul austriac care deţine 51% din OMV Petrom, a anunţat recent un program de reducere a cheltuielor masiv. „OMV va optimiza alocarea capitalului în segmentele sale de combustibili şi energie prin reducerea cheltuielilor de capital organice cu încă 1,5 mi­liarde de euro, reprogramarea anumitor proiecte durabile dincolo de 2030 pentru a echilibra riscurile şi oportunităţile.

    OMV continuă să adere la o alocare disciplinată a capitalului în toate segmentele de afaceri. Gazul rămâne un factor-cheie al transfor­mării agile a OMV, cu progrese semnificative planificate atât prin creştere organică, cât şi anorganică“, a anunţat la începutul lui octombrie grupul.

    Pe plan local însă, Neptun Deep rămâne strategic şi în grafic, la fel şi portofoliul de energie verde.

    „Despre Neptun Deep, da, sun­tem în grafic pentru primul gaz în 2027. La platou, vom avea 70.000 barili echivalent petrol net pentru OMV Petrom“, a spus Christina Verchere în întâlnirea cu analiştii.

    „În acest moment, nu dezvăluim încă momentul exact al pornirii în 2027, deci nu oferim încă o cifră. Dar creşterea producţiei ar trebui să se întâmple relativ rapid.“

    Totodată, ţinta de 2,5 GW de capacitate de energie verde instalată este menţinută.

    „Avem 800 MW în construcţie. Avem 70 MW deja în operare. Restul sunt încă în faza de dezvoltare. Obiectivul nostru este să ajungem la peste 2,5 GW până la finalul deceniului, împreună cu partenerii. Referitor la provocări, în general suntem mulţumiţi de costurile din licitaţii. În general, lucrurile merg în direcţia bună“, a mai precizat Christina Verchere.

    Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom: Estimăm o reducere de aproximativ 1.000 de posturi, dintre care suntem deja la jumătate, probabil majoritatea fiind realizate anul acesta, dar o parte va fi realizată în 2026 şi 2027. Da, continuăm să facem acest lucru şi lucrăm la multe măsuri, deja în curs de implementare.

     

  • S-a terminat petrecerea? Wall Street sună alarma pentru companiile din IT, iar investitorii trec de la frenezie la panică pe măsură ce îşi dau seama că miliardele pariate pe AI nu le garantează automat şi câştiguri

    Piaţa acţiunilor din zona inteligenţei artificiale a avut parte marţi de una dintre cele mai slabe sesiuni din ultimele săptămâni. Scăderile au accelerat spre finalul zilei, iar investitorii au început să îşi pună întrebări serioase despre cât de departe au ajuns evaluările companiilor din acest sector, scrie Business Insider.

    Palantir, una dintre companiile considerate „simbol” pentru valul AI, a raportat rezultate bune pentru trimestrul al treilea. Veniturile au ajuns la 1,18 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, iar compania a anunţat şi o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Cu toate acestea, acţiunile au scăzut cu până la 9% în timpul şedinţei.

    Declinul a tras în jos şi alte nume mari din tehnologie, iar indicele Nasdaq 100, dominat de companii de profil, a pierdut aproape 2%.

    Motivul principal pentru această schimbare de ton pare să fie preocuparea tot mai mare că preţurile acţiunilor acestor companii ar putea fi supraevaluate. De exemplu, Palantir este tranzacţionată la aproximativ 240 de ori câştigurile estimate pentru următorul an, în timp ce Nvidia are un raport de aproximativ 29 de ori.

    Cu alte cuvinte, piaţa aşteaptă foarte mult de la aceste companii — poate prea mult.

    Mai mulţi directori de mari bănci au avertizat în ultimele zile că o corecţie de până la 20% pe pieţele de acţiuni nu este exclusă. Şeful Morgan Stanley, Ted Pick, a spus că astfel de ajustări pot fi normale şi chiar sănătoase atunci când preţurile cresc prea repede.

    În acelaşi timp, tot mai mulţi participanţi la piaţă se întreabă dacă investiţiile masive în AI vor aduce rezultate pe măsură. Unele companii au anunţat bugete foarte mari destinate dezvoltării tehnologiilor AI, însă efectele asupra veniturilor sunt încă greu de cuantificat.

    Meta şi Microsoft au văzut şi ele scăderi recente în bursă după ce au transmis că vor creşte puternic cheltuielile pentru infrastructura AI.
    Pe acest fond, investitorul Michael Burry — cunoscut pentru pariul din perioada crizei imobiliare — a anunţat o poziţie împotriva acţiunilor Palantir şi Nvidia, lucru care a adăugat presiune suplimentară în piaţă.

    Toate aceste mişcări au loc într-un moment în care piaţa încearcă să îşi reconsidere aşteptările privind politica monetară. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a transmis recent că noi reduceri de dobândă nu sunt garantate, ceea ce înseamnă că finanţarea rămâne scumpă şi pentru companiile de tehnologie.

     

  • Starbucks cedează controlul operaţiunilor din China pentru 4 Miliarde de dolari şi păstrează 40%: Gigantul cafelei mizează pe creştere în faţa rivalilor locali care vând latte la doar 1,4 dolari, încearcă să salveze brandul într-o piaţă extrem de competitivă şi în plină expansiune

    Starbucks a anunţat că va cedează controlul operaţiunilor din China către fondul de investiţii Boyu Capital, într-o tranzacţie care evaluează afacerea la 4 miliarde de dolari, una dintre cele mai mari vânzări de unităţi chinezeşti de către o companie globală de consum din ultimii ani, potrivit Reuters.

    Gigantul american cu sediul în Seattle a explicat că fondurile primite de la Boyu vor ajuta la accelerarea creşterii în a doua cea mai mare economie a lumii, unde concurenţa locală este acerbă: lanţuri precum Luckin şi Cotti vând acum lattes pentru doar 9,9 yuan (1,4 $), mai puţin de o treime din preţul Starbucks.

    Starbucks va păstra 40% din noua companie mixtă şi va continua să deţină şi să licenţieze brandul şi proprietatea intelectuală către entitatea rezultată, au anunţat cele două companii.

    În ultimii ani, cota de piaţă a Starbucks în China a scăzut, pe fondul competiţiei acerbe din partea lanţurilor locale care oferă produse mai ieftine. Grupul a trebuit să găsească modalităţi de a rămâne competitiv fără a-şi reduce prea mult preţurile, într-o perioadă în care încetinirea economică a făcut consumatorii mai sensibili la costuri.

    Starbucks estimează că veniturile obţinute din tranzacţie, împreună cu participaţia de 40% şi taxele de licenţă pe următorii 10 ani, vor depăşi 13 miliarde de dolari. Acţiunile companiei au urcat cu aproximativ 3% în tranzacţiile post-market.

    Starbucks a creat practic piaţa de cafea din China după ce a intrat în 1999, însă cota sa de piaţă – unde se află peste 20% din cafenele – a scăzut brusc la 14% anul trecut, de la 34% în 2019, potrivit Euromonitor International.

    Pentru a contracara provocările, Starbucks a redus preţurile la unele băuturi non-coffee şi a accelerat lansarea de produse adaptate gusturilor locale.

    Analistii avertizează că intrarea într-un război al preţurilor cu Luckin ar fi o greşeală, iar compania ar trebui să se concentreze pe punctul său forte tradiţional: cafeneaua ca loc de întâlnire şi relaxare.

    În prezent, Luckin are peste 20.000 de francize în China, comparativ cu 7.800 de cafenele Starbucks, însă accentul său este pus pe take-away şi livrare, nu pe experienţa clasică din cafenea.