Tag: comisie

  • Comisia Europeană, reacţie în privinţa anchetării lui Kovesi: Comisia urmăreşte îndeaproape cele mai noi evenimente

    „Comisia urmăreşte îndeaproape cele mai noi evenimente în contextul procedurii de selecţie. Este crucial ca toţi candidaţii propuşi de o comisie de selecţie independentă sunt trataţi corect pe parcursul procesului. În ceea ce priveşte sistemul de justiţie din România, am reiterat foarte clar de multe ori că un sistem judiciar independent, profesional este de o importanţă foarte mare. Comisia ştie faptul că toţi candidaţii pentru funcţia de procuror-şef europeană au fost evaluaţi de comisia de selecţie independentă, iar lista scurtă a fost transmisă Parlamentului European şi Consiliului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Schinas Margaritis.
     
    Reacţie CE vine după ce fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat miercuri seară că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie. Ea susţine că are calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.că este suspect într-un dosar în care i se aduc acuzaţii de abuz în serviciu.
     
    “S-a prezentat un poliţist la domiciliul meu şi am primit o citaţie din partea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie în calitate de suspect pentru infracţiunile de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Este foarte interesant că această citaţie vine înainte de a merge la Parlamentul European în vederea audierii, dar probabil este tot o coincidenţă faptul că iniţial am fost anunţată de procedura din Parlamentul European, am înţeles că audierea urma să fie pe data de 18 februarie, mi-am cumpărat bilet de avion pentru data de vineri, ca să pot să merg la Bruxelles şi să particip la audiere. În acest sens, chiar am fost astăzi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi am depus o cerere de amânare pentru un proces care urma să aibă termen în data de luni şi a cererea de amânare am depous biletul de avion din care rezulta că data de vineri urma să plec din ţară. La nici câteva câteva ore după ce am depus această cerere din care rezulta că eu voi fi plecată din ţară pentru această audiere am primit această citaţie”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Europa FM.
     
  • Teodorovici critică Comisia Europeană pentru previziunile economice prezentate

    Teodorovici a susţinut o conferinţă de presă la finele întâlnirii de marţi a Consiliului UE pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), la începerea căreia a vorbit despre previziuni, în prezenţa vicepreşedintelui Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

    „Comisia Europeană şi-a publicat recent previziunile economice şi la micul dejun am discutat despe situaţia economică din Uniunea Europeană. Aş dori să subliniez că previziunile economice au devenit tot mai importante, în special în contextul economic volatil cu care ne confruntăm în prezent. Comisia Europeană este profund conştientă că are o mare răspundere în momentul în care publică aceste previziuni. Subestimarea sistematică a ratei creşterii are un impact direct asupra percepţiei investitorilor şi în consecinţă şi asupra costului creditării. Nu mai este nevoie să reamintim rolul pe care îl joacă previziunile în formualrea şi evaluarea politicilor economice naţionale”, a spus Teodorovici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană anunţă declinul zonei euro după ce Germania şi Italia se lovesc de turbulenţe

    Comisia Europeană a redus estimările de creştere economică pentru cele mai mari economii din zona euro, de la Germania până la Italia, şi a avertizat că Brexitul şi încetinirea creşterii economice din China ar putea înrăutăţi chiar perspectivele actuale, potrivit Bloomberg.

    Braţul executiv al Uniunii Europene a livrat un raport pesimist astăzi care a ras un întreg punct procentual din proiecţia pentru Italia 2019, unde CE vede acum doar o expansiune minimală de 0,2% pentru tot anul.

    Oficialii din Bruxelles au avertizat că perspectivele regiunii se confruntă cu riscuri „substanţiale”.

    Noile previziuni reflectă o regiune din ce în ce mai slăbită, care s-a lovit de provocări la finalul anului 2018, în contextul în care instabilitatea politică a continuat să răvăşească Italia, protestele violente din Franţa au afectat producţia, iar industria auto din Germania nu a reuşit încă să se conformeze noilor standarde de reglementare.

    Incertitudinea comercială din jurul lumii şi o încetinire economică mai bruscă decât era de aşteptat în China aduc de asemenea riscuri externe.

    În previziunea actuală, Comisia vede o creştere economică pentru zona euro de 1,3%, redusă faţă de cea de 1,9% proiectată în noiembrie 2018. Pentru 2020, CE ia în calcul o creştere de 1,6%, în loc de 1,7%.

    Previziunile asupra Italiei au suferit cele mai mari modificări, braţul executiv al UE luând în calcul o creştere de doar 0,2%, în comparaţie cu 1,2% – în linie cu estimările anterioare.

    „Mare parte din încetinirea din zona euro poate fi atribuită unei susţineri reduse din partea factorilor externi, inclusiv declinului înregistrat la nivelul comerţului mondial şi incertitudinii”, transmite comisia. „Cu toate acestea, au fost şi o serie de factori domestici în joc”, transmite structura, indicând o serie de tensiuni sociale şi incertitudinea politicilor bugetare din anumite ţări, precum şi declinul industriei auto.

     

  • Comisia Europeană îi dă României un termen foarte scurt ca să elimine TAXA AUTO

    „Comisia a decis astăzi (joi – n.red.) să trimită României un aviz motivat, pentru că nu asigură rambursarea integrală şi imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziţionate din alte state membre”, menţionează „Pachetul de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor din luna ianuarie: principalele decizii”.

    Anterior acestei decizii, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a considerat că aceste taxe încalcă normele UE, respectiv articolul 110 din Tratatul de Funcţionare al UE.

    „Normele româneşti privind restituirea taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenţei şi efectivităţii. Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în faţa Curţii de Justiţie a UE”, subliniază reprezentanţii CE.

    Citiţi mai multe pe mediafax.ro.

  • Tudorel Toader şi Carmen Dan, audiaţi în comisia LIBE. Orban: Au făcut de râs România în PE, având o prestaţie în băşcălie

    „Miniştrii Carmen Dan şi Tudorel Toader şi-au dat măsura imposturii, ipocriziei şi incompetenţei în Parlamentul European, în cadrul audierilor din Comisia LIBE, unde au fost puşi la colţ de europarlamentarii din toate grupurile politice pentru atacul asupra statului de drept. Audierea celor doi miniştri a arătat imensa problemă de credibilitate pe care o are actualul Guvern la nivelul Uniunii Europene”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban, într-un comunicat de presă, remis MEDIAFAX.
     
    Liderul liberalilor a precizat că prestaţia ministrului Justiţiei din PE „va produce grave prejudicii României la nivelul Uniunii Europene”, în contextul deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului UE.
     
    „Tudorel Toader a refuzat să-şi ia angajamentul de a nu iniţia alte modificări asupra legislaţiei din domeniul Justiţiei şi din domeniul penal fără a avea în prealabil avizul Comisiei de la Veneţia, după ce i s-a solicitat în mod expres acest lucru. Mai mult, nu a explicat în niciun fel poziţia sa asupra Raportului MCV, preferând în schimb să mintă în mod ordinar asupra implementării recomandărilor Comisiei de la Veneţia în legislaţia românească. Prestaţia de astăzi a ministrului Justiţiei va produce grave prejudicii României la nivelul Uniunii Europene, care vor fi cu atât mai mari în condiţiile deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului UE” a precizat Orban.
     
  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.

  • Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim

    În acelaşi timp, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.
     
    Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar.”
     
  • Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim

    În acelaşi timp, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.

    Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisie a Partidului Republican din SUA, vizată de un atac cibernetic major în campania electorală

    “Comisia Naţională Republicană pentru Congres poate confirma că a fost victima unei intruziuni cibernetice efectuate de o entitate încă neidentificată”, a declarat purtătorul de cuvânt al organismului politic, Ian Prior.

    “Securitatea cibernetică a datelor comisiei are o importanţă foarte mare; imediat după depistarea intruziunii, Comisia Naţională Republicană a lansat o investigaţie internă şi a semnalat situaţia Biroului Federal de Investigaţii (FBI), care acum anchetează cazul. Pentru protejarea integrităţii investigaţiei, nu vom mai face niciun comentariu despre incident”, a precizat Ian Prior.

    Statele Unite au organizat alegeri parlamentare parţiale la începutul lunii noiembrie.

  • Dăncilă se întâlneşte miercuri cu Jean Claude Juncker

    Potrivit programului oficial, premierul Viorica Dăncilă se va întâlni, începând cu ora 11.00, cu secretarul general al Consiliului Uniunii Europene, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, iar începând cu ora 12.45 va avea o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    De la ora 13:30 este programată participare, împreună cu delegaţia guvernamentală, la dejunul de lucru cu membrii Colegiului Comisarilor, la sediul Comisiei Europene, iar de la ora 15.30 este programată conferinţa de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro