Produsul lui medical a fost promovat apoi ca fiind benefic împotriva nervozităţii şi a durerilor de cap. Reţeta s-a dovedit a fi un succes, farmaciştii din toată Georgia începând să o vândă. În 1886, s-a interzis folosirea alcoolului din compoziţia reţetei, iar acesta a fost înlocuit cu zahăr şi apă minerală. Frank Mason Robinson, asociatul lui Pemberton, a avut ideea ca noua formulă să se numească Coca-Cola datorită rezonanţei numelui, popular printre preparatele medicamentoase. Deşi numele făcea referire clară la cele două ingrediente principale, controversa asupra conţinutului de cocaină avea să determine mai târziu reprezentanţii companiei să afirme că a fost “lipsit de sens, dar fantezist”. Pemberton nu a realizat niciodată potenţialul imens al băuturii pe care a creat-o. A vândut treptat afacerea unor parteneri numeroşi şi, înainte de a muri în 1888, şi-a vândut ultimele părţi din afacere lui Asa G. Candler. Candler a reuşit să devină unicul proprietar al companiei abia în 1891 în schimbul sumei de 2.300 de dolari pentru restul de acţiuni. Împreună cu fiul, fratele, doi asociaţi şi fostul partener al lui Pemberton, Frank Robinson, Candler a format corporaţia The Coca-Cola Company, cu o capitalizare iniţială de 100.000 de dolari. Prima acţiune a companiei a fost vândută în 1893, cu un preţ de 20 de dolari. În 1919, Candler a vândut compania bancherului Ernest Woodruff şi unui grup de investitori pentru 25 de milioane de dolari. Dacă în 1886, vânzările de Coca-Cola ajungeau la nouă băuturi pe zi, în anii 2000, peste 1,3 miliarde de băuturi sunt vândute zilnic. Compania Coca-Cola produce aproape 400 de branduri în peste 200 de ţări, mai mult de 70% din venituri venind din afara SUA.
Tag: Coca-Cola
-
Coca-Cola şi urşii polari
Urşii polari fac parte, încă din 1922, din tradiţia brandului Coca-Cola. În România, campania beneficiază de un mix media şi cuprinde spot TV, suport digital, PR, cinema, afişaje stradale, promoţie naţională pentru consumatori, dar şi activări speciale.Atât componenta de TV, cât şi cea de cinema au o pondere însemnată în promovarea mesajului. Coca-Cola prezintă aventurile unei familii fericite de urşi polari din Regiunea Arctică prin intermediul unui spot TV animat şi al unui scurtmetraj realizat de Ridley Scott.
O activare specială se desfăşoară şi la metrou, unde pasagerii vor urmări filmul Urşii Polari pe monitoarele din staţiile Aurel Vlaicu, Aviatorilor, Eroilor, Izvor, Obor, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei , Pipera şi Piaţa Sudului, în perioada desfăşurării campaniei.
Despre Compania Coca-Cola
In România, compania Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola Hellenic (CCH) Romania, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România).
-
Coca Cola angajează asistent pentru managerul general în România. Ce posturi mai sunt disponibile
Coca Cola HBC, cel mai mare îmbuteliator de băuturi răcoritoare de pe piaţa locală, continuă recrutările de personal începute la finalul anului trecut, atât în Capitală, cât şi în provincie, pe site-ul companiei fiind disponibile zece posturi. Printre posturile disponibile este şi cel de asistent executiv al managerului general (executive assistant to CGM) în Bucureşti. Cei care aplică pentru acest post trebuie să aibă studii superioare, să cunoască foarte bine limba engleză şi să aibă minim un an sau doi de experienţă pe o funcţie similară.
-
Coca-Cola abordează problema obezităţii în spoturile sale publicitare – VIDEO
Grupul a anunţat într-un comunicat că, începând de luni seară, pe posturile de televiziune americane este difuzat un spot publicitar “care îi încurajează pe toţi oamenii să aibă în vedere că toate caloriile contează atunci când este vorba de greutatea corporală, inclusiv cele din produsele Coca-Cola şi din toate alimentele şi băuturile”.
Coca-Cola aminteşte şi de “angajamentul companiei de a oferi o gamă mai largă de opţiuni în ceea ce priveşte băuturile, inclusiv light sau fără calorii, şi de a comunica în mod clar pe produsele sale numărul de calorii conţinut”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum arată rezultatele de toamnă ale celor mai mari companii de la noi
Petrom a înregistrat în primele nouă luni un profit net de 2,892 miliarde lei (652 milioane euro), în scădere cu 1% faţă de cel din perioada similară a anului trecut, iar vânzările au avansat cu 18%, la 19,185 miliarde lei (4,327 miliarde euro). Profitul net a fost de 2,921 miliarde lei şi vânzările (fără accize) de 16,224 miliarde lei. “În cel de-al treilea trimestru al anului 2012, rezultatul operaţional al Petrom s-a situat aproximativ la acelaşi nivel cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, fiind susţinut, în principal, de efectul favorabil al aprecierii dolarului faţă de lei. Nivelul ridicat al preţului ţiţeiului a continuat să influenţeze pozitiv performanţa segmentului explorare şi producţie, dar a afectat volumele de vânzări şi marjele în activitatea de marketing”, a declarat, într-un comunicat, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
Profitul EBITDA al grupului CEZ în România a crescut de la 1,9 miliarde coroane ceheşti în primele nouă luni ale anului trecut la 3,9 miliarde coroane în acest an (155 milioane euro), susţinut de producţia de energie eoliană şi de recuperarea unor datorii de la CFR. Activităţile de distribuţie şi vânzare ale CEZ în România au generat un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 2,2 miliarde de coroane (87,5 milioane euro), în urcare cu 85% faţă de 1,2 miliarde de coroane în aceeaşi perioadă a anului anterior, reiese dintr-un raport al companiei.
Romtelecom a avut în primele nouă luni un profit EBITDA de 125,5 milioane euro, în creştere cu 42% faţă de câştigul de 88,3 milioane de euro din aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce veniturile au scăzut cu 4,6%. Compania a avut venituri de 470 milioane de euro în primele nouă luni, comparativ cu 492,5 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului anterior, se arată într-un raport financiar al grupului elen OTE, care controlează Romtelecom. Profitul operaţional (înainte de dobânzi şi taxe) a fost de 42,7 milioane de euro în acest an, comparativ cu un rezultat negativ de 31,7 milioane de euro în ianuarie-septembrie anul anterior. Numărul clienţilor companiei definit prin liniile de voce se situa la 2,36 milioane la sfârşitul lunii septembrie, cu 6,6% mai puţin comparativ cu 2,53 milioane în aceeaşi lună a anului anterior.
Volumul vânzărilor ale Coca-Cola Hellenic în România a crescut uşor în primele nouă luni ale anului, iar în trimestrul al treilea avansul a fost mai accelerat, susţinut de condiţiile propice din perioada verii, a anunţat compania. “Rezultatele operaţionale şi condiţiile bune privind vremea pe timpul verii, perioadă cheie pentru vânzări, au susţinut volumele în trimestrul al treilea.” La nivel de companie, volumul vânzărilor a scăzut cu 1% în primele nouă luni, de la 1,618 miliarde de navete la 1,605 miliarde de navete. Pieţele emergente au înregistrat un avans de 3% al volumului, al cărui impact a fost, însă, anulat de scăderile de 5% pe pieţele mature şi de 2% pe cele în dezvoltare. Veniturile nete ale Coca-Cola Hellenic au avansat cu 3% la nouă luni, de la 5,33 miliarde de euro anul trecut la 5,47 miliarde de euro. Coca-Cola Hellenic deţine în România patru fabrici, la Iaşi, Timişoara, Ploieşti şi Vatra Dornei.
Compania de bricolaj Dedeman, controlată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl din Bacău, ar putea ajunge în acest an la o cifră de afaceri de aproximativ 525 de milioane de euro, după ce în primele zece luni ale anului vânzările au crescut cu peste 10%, pe fondul deschiderii unor noi magazine. Dedeman, care a avut anul trecut un rulaj de 476 mil. euro şi un profit net de 49 mil. euro, a investit în acest an 47 de milioane de euro în patru noi magazine ce au dus reţeaua la 30 de unităţi. Cu aceste magazine noi şi cu cele cinci unităţi deschise în 2011 (care au în 2012 primul an integral de funcţionare), estimarea privind evoluţia vânzărilor a fost uşor depăşită. “În primele zece luni ale anului am depăşit uşor vânzările bugetate la începutul anului”, a declarat Dragoş Pavăl, care se arată însă sceptic cu privire la evoluţia vânzărilor pe final de an.
-
STUDIU: Coca Cola – valoare adăugată în economie de 446 mil. euro şi 17.500 de locuri de muncă
Studiul realizat sub coordonarea profesorului de la Universitatea Georgetown Ethan B. Kapstein a analizat datele aferente anului fiscal 2010, ajungând la concluzia că la o valoare adăugată directă de 48 de milioane de euro, realizată de cele două companii din România – Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România – este generată în economie în mod direct sau indirect o valoare adăugată de 446 de milioane de euro(0,37% din PIB).
Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul impozitelor plătite statului anual de 19 milioane de euro, care antrenează plata a 204 milioane de euro taxe la bugetele publice (0,57% din veniturile publice fiscale).
În plus, cei 1.800 de angajaţi ai companiilor Coca Cola ajung să genereze circa 17.500 de locuri de muncă în mod indirect.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
TOP 10 cele mai valoroase branduri din lume
Cel mai valoros brand din afara Americii este China Mobile, care se plasează abia locul 11 în topul global, cu o valoare estimată la 43,98 miliarde de dolari.
LVHM (Luis Vuitton Moet Hennessy) este compania europeană cu cele mai de valoare mărci, evaluate la 34,3 miliarde de dolari, pe locul 14 în top, căreia îi urmează Vodafone, 28,57 miliarde dolari, pe poziţia a 17-a, şi brandurile producătorului de bere ABInBev, cu 28 miliarde de dolari, pe locul 19.
Compania austriacă eurobrand, înregistrată la Viena, este specializată în servicii de consultanţă şi evaluare a mărcilor şi patentelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Legătura dintre expediţii spaţiale, Coca-Cola şi Mega Image
Şi asta deoarece Coca-Cola HBC România, Mega Image şi Green Revolution au lansat cel mai amplu proiect de educaţie ecologică din România, Green Bee. Proiectul se adresează copiilor cu vârste între 6-14 ani şi are ca obiectiv schimbarea atitudinii faţă de mediu prin încurajarea gesturilor eco încă din copilărie. Proiectul se va desfăşura în perioada iunie – octombrie 2012, în Parcul Tineretului, zona Rozariu.
Nava îşi va aştepta micii astronauţi în fiecare zi în parcul Tineretului, zona Rozariu, în perioada 22 iunie – 22 octombrie, in intervalul orar 9:00 – 19:00. Pentru a se bucura de aventura Green Bee, părinţii îşi pot înscrie si programa copiii începând cu data de 22 iunie, pe site-ul www.green-bee.ro. Programarea participanţilor se va face pe categorii de vârste, astfel: 6-8 ani (luni şi marţi), 9-11 ani (miercuri şi joi), 12-14 ani (vineri şi sâmbătă), iar duminică nava va fi deschisă pentru copiii din parc.După înscriere, copiii sunt aşteptaţi la nava Green Bee pentru a participa la aventura SF timp de 45 de minute. La finalul călătoriei, vor avea de îndeplinit misiuni terestre prin care să demonstreze că pot pune în practică informaţiile dobândite. Participanţii care au parcurs toate etapele proiectului vor intra în competiţie pentru câştigarea unei tabere. 50 de copii, aleşi prin tragere la sorţi, vor beneficia de 6 zile în tabăra eco Tăşuleasa Social.
Green Bee este primul parteneriat din România în domeniul responsabilităţii sociale dintre un retailer şi o companie din sectorul FMCG şi face parte din strategia celor două companii în această direcţie.
Proiectul Green Bee îşi propune să îi înveţe pe copii importanţa protejării mediului inconjurător prin intermediul unei aventuri SF. Copiii, sub îndrumarea echipajului navei format din căpitanul Raxo Williams şi secundul Noni, vor pleca într-o călătorie imaginară unde vor afla informaţii esenţiale despre atmosferă, aer, poluare, apă şi importanţa acesteia, hrană, energie sau deşeuri. Proiectul se bazează pe tehnica învăţării prin joc şi le oferă celor mici posibilitatea de a dobândi cunoştinţe despre ecologie şi de a-şi dezvolta deprinderi prietenoase cu mediul într-o manieră atractivă şi interesantă pentru ei.“Protecţia mediului înconjurător şi programele educaţionale pe această zonă sunt o parte foarte importantă din strategia de dezvoltare durabilă adoptată de grupul Coca-Cola Hellenic încă din anul 2007. Proiectul Green Bee este un proiect de educaţie ecologică ce încearcă să consolideze un comportament responsabil faţă de mediu în rândul generaţiei viitoare. Acest proiect marchează şi un moment important în strategia companiei de a duce relaţia cu partenerii noştri de afaceri la un alt nivel. Astăzi provocările sociale şi ecologice sunt din ce în ce mai mari, de aceea noi considerăm că sectorul privat are un rol foarte important în rândul comunităţii, companiile putând oferi acesteia soluţii inovatoare, investiţii şi expertiză de business pentru a face faţă acestor provocări. Mai mult, proiectul Green Bee s-a dovedit a fi şi un punct comun în ceea ce priveşte zona de responsabilitate socială cu unul dintre partenerii noştri strategici – Mega Image”, a declarat Stephane Batoux, director general Coca-Cola HBC România&Moldova.
“Suntem conştienţi de responsabilitatea pe care o avem în piaţă şi acesta este unul dintre motivele pentru care, în ultimii trei ani, am lansat o mulţime de iniţiative de sustenabilitate. De aceea suntem încântaţi să fim parteneri ai proiectului Green Bee, un proiect ce corespunde cu strategia noastră de responsabilitate socială, cu proiectele educaţionale pe care le desfăşurăm în acest domeniu şi care ne aduc mai aproape de clienţii noştri şi copiii acestora”, a adăugat Xavier Piesvaux, director general Mega Image.
“Ne bucurăm că acest proiect a prins viaţă şi că am reuşit să avem alături de noi companiile Coca-Cola HBC Romania şi Mega Image, pentru a traduce împreună ecologia pe înţelesul copiilor. Green Bee este un proiect amplu, care a plecat de la ideea că educaţia copiilor de astăzi este baza la care se vor raporta mâine ca adulţi, şi de la faptul că cei mici învaţă cel mai bine prin poveşti, prin experienţe nemaivăzute. Prin proiectul Green Bee ne dorim ca cei mici să înţeleagă cât este de important să protejeze mediul înconjurător şi să înveţe cum să facă acest lucru singuri sau împreună cu părinţii lor”, a declarat Raluca Fişer, preşedinte Green Revolution.
Coca-Cola HBC România, membră a Grupului Coca-Cola Hellenic, este cea mai mare companie din industria băuturilor non-alcoolice din România şi îmbuteliator francizat al Companiei Coca-Cola. Coca-Cola HBC România îmbuteliază o gamă largă de produse din portofoliul Coca-Cola, de la băuturi răcoritoare carbonatate, necarbonatate, nectaruri, până la ceaiuri, apă minerală, băuturi energizante şi cafea. Coca-Cola HBC România are sediul social în Bucureşti şi deţine trei fabrici de îmbuteliere pe teritoriul ţării, localizate în Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei.
Coca-Cola HBC România face parte din Grupul Coca-Cola Hellenic, unul din cei mai mari îmbuteliatori ai produselor Companiei Coca-Cola din lume şi cel mai mare din Europa. Operaţiunile Coca-Cola Hellenic acoperă 28 de ţări, deservind peste 560 milioane de oameni. Cu sediul central la Atena, compania este cotată la bursele de valori din Atena, New York şi Londra. Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde 141 de supermarketuri în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (115) şi Shop&Go (26).
Green Revolution este prima organizaţie nonguvernamentală de ecologie urbană din România care pune în practică măsurile ce stau la baza construirii unui oraş verde. Prin proiectele sale, Green Revolution promovează şi sprijină: educaţia ecologică şi respectul faţă de mediul înconjurător, colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, mijloacele şi soluţiile de transport ecologice şi economice, adoptarea unui comportament responsabil faţă de mediu în rândul autorităţilor şi companiilor private şi de stat, protejarea şi extinderea spaţiilor verzi din interiorul şi din exteriorul oraşelor şi stilul de viaţă sănătos şi eco.
-
Călin-san. Cum a ajuns un român să conducă afacerile Coca-Cola din Japonia
Surprize în Japonia pentru un manager român? Într-un cuvânt: totul. De la faptul că foarte puţini japonezi vorbesc engleza până la isteţimea telecomenzilor, durata şedinţelor sau vânzarea fructelor şi legumelor la bucată. Despre experienţa sa de român în Japonia povesteşte Călin Drăgan, care a fost promovat la 1 aprilie în funcţia de representative director & executive vice president pentru Coca-Cola West Japan, o companie cu o cifră de afaceri de 4,5 miliarde de dolari. Pentru comparaţie, valoarea pieţei băuturilor fără alcool din Japonia este de aproximativ 65 miliarde de dolari, cam cât jumătate din PIB-ul României. Compania pentru care lucrează managerul român este lider de piaţă la categoria băuturilor răcoritoare, cafelei, apei minerale, sucurilor de fructe şi sportdrink.
Drăgan explică faptul că Japonia este o piaţă importantă pentru Coca-Cola la nivel mondial graţie portofoliului de băuturi extrem de diversificat şi “deoarece este una din cele mai semnificative surse de inovaţie, dar şi de profit pentru sistemul Coca-Cola”. Japonia a fost principalul motor în crearea câtorva brand-uri globale cu valori de peste 15 miliarde de dolari (precum Georgia Coffee, Aquarius Sport Drink, Sokenbicha Tea) şi “continuă să dezvolte mărci locale cu performanţe puternice (I-LOHAS Water, Ayataka Tea)”, spune Drăgan, pentru care adaptarea personală la noua cultură a fost în unele privinţe mai grea, iar în altele facilă.
După zece luni în Japonia nu poate spune că se simte complet “de-al casei”, dar a învăţat în mare parte cum funcţionează lucrurile acolo, “aşa că se simte oarecum la control”. În plus, completează el cu o undă de umor, s-a adaptat selectiv: ia din cultura japoneză lucrurile care îi plac cel mai mult.
Despre businessul în conducerea căruia este implicat, spune că este “spectaculos”, iar unul din motoarele sale sunt vending machine-urile, adică aparatele cu vânzare automată. Sistemul Coca-Cola are plasate în Japonia un milion de asemenea maşini (“ceea ce îl face unic în lume”) prin intermediul lor fiind rulate o treime din volumul total de vânzare. Şi, cu toate că Japonia este o piaţă matură şi stabilă, compania a obţinut creşteri anuale succesive, “ceea ce spune mult despre atenţia şi efortul depus în spatele unui asemenea business”, spune Drăgan. În acest context, managerul român a preluat funcţia din Japonia, ajungând la cârma operaţiunilor celui mai mare îmbuteliator, “care a demonstrat o determinare fantastică”: a decis să investească pe parcursul a trei ani un miliard de dolari pentru dezvoltarea afacerii. Acesta a fost de fapt unul din motivele principale care l-au determinat să accepte funcţia de director of operations-corporate officer and executive director of operations & business transformation în urmă cu aproape un an. La 1 aprilie a fost promovat din nou, ca representative director & executive vice president. Promovarea sa, punctează Drăgan, reprezintă “o dovadă de maximă încredere dobândită pe parcursul ultimului an în faţa acţionarilor companiei”. Cu atât mai mult cu cât sistemul de management japonez este “destul de particular şi oarecum diferit de cel cu care suntem noi obişnuiţi în lumea vestică”.
-
De ce să cumperi acţiuni la Apple, Coca-Cola sau Intel – acum, direct de la Bucureşti
18 aprilie 2012 a rămas în cronicile pieţei de capital drept ziua în care Apple, cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 530 de miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât PIB-ul României, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti.
Adevărul istoric este însă că nu a fost nicio listare, ci doar un transfer al unui pachet limitat de acţiuni ale colosului american, producător al gadgeturilor iPhone şi IPad şi listat pe bursa americană NASDAQ, pe sistemul alternativ ATS operat de Bursa de Valori Bucureşti. Nu doar acţiunile Apple au intrat la tranzacţionare la Bucureşti, ci şi acţiunile a încă patru mari companii americane: Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America. Cele cinci companii au în spate branduri puternice cu care românii sunt extrem de familiarizaţi fie pentru că folosesc un smartphone, fie pentru că plătesc cumpărăturile cu cardul, fie că trimit e-mail-uri de pe un computer care funcţionează cu un microprocesor Intel.
Însuşi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a fost prezent la deschiderea şedinţei bursiere din 18 aprilie, care a precedat intrarea la tranzacţionare a acţiunilor celor cinci companii americane. Ambasadorul SUA a mai deschis şedinţa de tranzacţionare pe 25 ianuarie, când Bursa a aniversat primul an de la listarea Fondului Proprietatea.
“A apărut controversa că de fapt companiile din Vest vor să cumpere România, însă acum, după ce acţiunile a cinci dintre cele mai mari companii americane au fost aduse la tranzacţionare la Bucureşti, românii pot să cumpere o bucată din America”, a spus ambasadorul SUA. Gitenstein a recunoscut că este investitor în acţiuni de pe bursa americană şi că investeşte în unele dintre companiile americane intrate la tranzacţionare la Bucureşti.
Au însă românii bani să cumpere o bucată din America? Mai exact, “cea mai bună” bucată din America, aşa cum a descris cele cinci companii americane Mihaela Bîciu, preşedinte şi director general al societăţii de brokeraj Tradeville care a adus la tranzacţionare acţiunile Apple, Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America.
O acţiune Apple costă circa 570 de dolari pe bursa americană, iar pe ATS al Bursei de la Bucureşti se tranzacţionează la 1.900 lei, aproape cât celebrul iPhone. Nici acţiunile Visa sau Coca-Cola nu sunt mai ieftine: 118 dolari pentru o acţiune la cel mai mare jucător de pe piaţa cardurilor bancare şi 73,7 dolari pe bursa americană sau 246 lei la Bucureşti pentru o acţiune la producătorul celei mai populare băuturi carbogazoase. O acţiune Bank of America, cea mai mare bancă din SUA după numărul de unităţi în teritoriu şi în care Warren Buffett a investit 5 miliarde de dolari anul trecut, costă 8,16 dolari sau 27,5 lei, iar o acţiune Intel se tranzacţionează la 27 dolari, respectiv 91,4 lei. Spre comparaţie, cel mai mic pachet de acţiuni ce poate fi cumpărat la Fondul Proprietatea costă 56 de lei (100 de acţiuni), iar la Petrom, cea mai valoroasă companie românească, costă 195 de lei (500 de acţiuni).