BusinessMagazin

Tag: Cipru

  • Buni de plată pentru dezastrul din Cipru

    Draghi a dezvinovăţit CE, BCE şi FMI, subliniind că nu a fost ideea celor trei instituţii să taxeze toate depozitele din băncile cipriote, aşa cum era planul iniţial avansat de Nicosia, aşa cum era planul iniţial avansat de autorităţile cipriote, pe care l-a calificat drept “neinteligent, eufemistic spus”. După Draghi, miniştrii de finanţe ai zonei euro şi FMI au urmărit doar ca Nicosia să-şi finanţeze contribuţia la pachetul de salvare de 10 mld. euro, destinat plăţii datoriilor ţării şi restructurării băncilor, printr-o taxă impusă numai asupra depozitelor clienţilor bogaţi.

    Acordul de salvare a Ciprului, la care FMI va contribui în următorii trei ani cu 1,04 mld. euro, impune ţării restructurarea celor mai mari două bănci, reducerea deficitului bugetar şi reforma cheltuielilor publice – un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 351 mil. euro (2,1% din PIB) numai pentru 2013. Acolo unde este legalmente posibil, măsurile de austeritate vor fi aplicate retroactiv, de la 1 ianuarie 2013.

    Impozitul pe profit va creşte de la 10% la 12,5%, impozitul pe dobânzi va creşte de la 15% la 30%, impozitele pe proprietate vor creşte în aşa fel încât să aducă la buget 75 mil. euro, vor fi concediaţi până în 2018 cca 4.500 de salariaţi din sectorul public, se va renunţa la facilităţile fiscale pentru cei ce investesc pe piaţa imobiliară, iar pensiile publice vor fi reduse gradat, cu până la 2% în cazul celor de peste 4.001 euro. Balanţa bugetară va trebui adusă de la un deficit de 2,4% din PIB anul acesta la un excedent de 3% în 2017.

    Prima tranşă de bani va fi eliberată în mai, iar dobânda percepută va fi de 2,5%. Acelaşi Mario Draghi a comentat că n-ar fi de niciun ajutor o părăsire a zonei euro de către Cipru, explicând că problemele economiei cipriote ar rămâne exact aceleaşi şi dacă ţara n-ar mai face parte din uniunea monetară.

  • Cazul „Bank of Cyprus” pe înţelesul tuturor

    Lucrurile sunt, în mare, cunoscute. Importante sunt însă detaliile. Şi primul detaliu, ce merită să fie analizat, este legat de faptul că Bank of Cyprus România… nu este bancă românească.

    Aşa cum este, bunăoară, Alpha Bank. Sau Banca Românească. Sau Raiffeisen Bank. Aceste trei bănci, ca şi multe altele din sistemul nostru bancar, sunt bănci româneşti cu capital străin. Bank of Cyprus România, în schimb, este o sucursală deschisă în ţara noastră (şi nu e singura) de o bancă din străinătate. Desigur, nu de oriunde, ci dintr-o altă ţară a Uniunii Europene, în condiţii reglementate de Uniunea Europeană.

    Mama acestei sucursale, Bank of Cyprus, este o instituţie de credit înfiinţată în Cipru şi autorizată de Banca Centrală a Ciprului. În baza acestei autorizaţii, potrivit legislaţiei europene în domeniu, poate desfăşura operaţiuni pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În România, este prezentă prin intermediul unei sucursale şi a reţelei ei de agenţii. În aceste condiţii, nu Banca Naţională a României, ci Banca Centrală a Ciprului asigură supravegherea atât a băncii-mamă din Cipru, cât şi a sucursalelor deschise, indiferent de localizarea acestora în spaţiul Uniunii Europene.

    Cazul Bank of Cyprus România este doar un detaliu al acestui tablou mare, cu desfăşurare la nivel european. Activitatea sucursalei a fost suspendată temporar, începând de la 1 aprilie 2013. Motivul: identificării unei posibile soluţii de reorganizare, prin vânzare, de către autorităţile din Cipru. Decizia este a Băncii Centrale a Ciprului. Fiind sucursală a unei bănci străine, Bank of Cyprus România, care nu are personalitate juridică română, este obligată să dea curs deciziei. La rândul lor, autorităţile române sunt obligate să respecte această decizie.

    Desigur, apare aici o întrebare: care sunt drepturile Băncii Naţionale a României de a supraveghea o astfel de sucursală? Ele sunt limitate. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, am intrat într-un mecanism de supraveghere bazat pe consultare şi cooperare cu autorităţile din ţara de origine a instituţiilor de credit, care îşi deschid sucursale în România. BNR este obligată, când apare o cerere de deschidere a unei astfel de sucursale, să culeagă informaţii despre reputaţia băncii, să aibă schimburi de opinii cu autorităţile din ţara de origine, iar cât priveşte supravegherea lucrurile se rezumă la indicatorii de lichiditate şi la regimul rezervelor minime obligatorii.

    Treburile au mers şnur. Sucursala din România a Bank of Cyprus s-a adaptat realităţilor noastre, a dat credite, a adunat depozite şi a făcut profit. Firul nu s-a rupt aici. S-a rupt la Nicosia. Banca-mamă din Cipru a intrat în administrare specială, fiind obligată de Banca Centrală să demareze un proces de recapitalizare. Şi de restructurare. Este evident că subsidiarele şi sucursalele băncii, din alte ţări europene, au intrat sub incidenţa acestui regim.

    Fără îndoială, decizia legată de sucursala din România este o alternativă bună, constituind o încercare de protejare a celor care şi-au depus economiile în această bancă. Sperăm că va fi găsit repede un cumpărător. Nefiind însă exclus riscul unei nereuşite. Sigur, depunătorii sunt neliniştiţi, atât cei cu depozite până la 100.000 de euro, dar mai ales cei cu depozite mai mari.

    Unii spun: „BNR este vinovată, că nu ne-a spus la ce ne putem aştepta”. Am autoritatea morală să le reamintesc că personal, de sute de ori, în ziare, la radio sau la televiziune, am precizat că prezenţa unor sucursale în peisajul bancar românesc nu este totuna cu activitatea băncilor româneşti cu capital străin. Iar Bank of Cyprus România a înscris negru pe alb, în formularul de depunere, că depozitele până la 100.000 de euro sunt garantate în Cipru şi nu în România. Repet, acum, că oricine a adunat bani din economisire şi îi plasează trebuie să ştie exact în ce condiţii îi plasează şi care sunt riscurile. Sperăm totuşi că sucursala din România a Bank of Cyprus va fi vândută şi că toate depozitele de aici vor intra sub incidenţa legii române. O nereuşită nefiind însă exclusă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • O săptămână de foc pentru găsirea unui cumpărător la Bank of Cyprus. Banca Transilvania, prima ofertă

    Banca Transilvania şi-a manifestat interesul pentru preluarea operaţiunilor din România ale Bank of Cyprus, depunând o ofertă (neangajantă) în procesul iniţiat peste noapte de autorităţile din Cipru pentru găsirea unui cumpărător, conform unor surse de pe piaţa bancară. Relaţia dintre Bank of Cyprus şi Banca Transilvania este foarte strânsă având în vedere că banca cipriotă deţine de trei ani 9,8% din acţiunile băncii din Cluj. De asemenea, banca din Cluj are o sucursală în Cipru.

    Într-o cursă contra cronometru, autorităţile bancare din România şi din Cipru încearcă să gă­seas­că o soluţie pentru preluarea Bank of Cyprus din România, care luni la prima oră a anunţat că îşi suspendă operaţiunile de la Bu­cureşti timp de o săp­tămână.

    După izbucnirea crizei bancare din Cipru acum două săptămâni, care va duce la închiderea ce­lei de-a doua mari bănci din insulă, Laiki (Popular Bank of Cyprus), plus taxarea depozitelor care depăşesc 100.000 de euro într-o formă extrem de complicată, BNR, banca centrală a Ciprului, Bank of Cyprus şi Autoritatea Bancară Europeană au discutat încontinuu ce se întâmplă cu operaţiunile de la Bucureşti ale celor două bănci cipriote – Bank of Cyprus şi Marfin (Laiki) pentru a se stopa din faşă orice extindere a crizei.

    Suspendarea operaţiunilor de la Bucureşti ale Bank of Cyprus intervenită luni a fost ca o măsură de protecţie a deponen­ţilor români cu peste 100.000 de euro ca să nu intre sub incidenţa decizi­ilor din Cipru de taxare cu până la 60%. Prin găsirea unui cumpărător aceste depozite ar fi protejate în integralitatea lor.

    Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supra­veghere din BNR, a declarat marţi după-amiază agenţiei Mediafax că există depusă o ofertă neangajantă pentru Bank of Cyprus România, iar discuţiile se poartă cu banca-mamă din Cipru şi cu autoritatea de supraveghere. El nu a dorit să precizeze numele băncii care a depus oferta.

    Până la închiderea ediţiei nici Banca Transil­vania nu s-a pronunţat pe această temă.

    Cine preia operaţiunile de la Bucureşti trebuie să-şi asume plata depozitelor şi să preia portofoliul de credite. La finalul lunii septembrie, conform ultimelor date disponibile, Bank of Cyprus România avea depozite de 245 mil. euro şi credite de 570 mil. euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Analiştii economici: „Cipru nu va renunţa prea curând la restricţiile de capital”

    Restricţiile privind mişcarea capitalurilor au fost necesare, dar încalcă principiile uniunii monetare, iar acestea nu vor putea fi ridicate decât treptat în timp pentru a atenua ieşirile masive de capital, a declarat pentru ZF Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE, referitor la situaţia din Cipru. 

    „S-a demonstrat încă o dată că UE nu are soluţii viabile la criza actuală şi de fiecare dată a intervenit în ultimul moment şi nu pe parcurs. UE în Cipru ca şi în alte ţări nu a tratat cauzele şi nu a urmărit decât efectul contabil al măsurilor şi nu pe cel economic, axându-se mai mult pe măsuri pe termen scurt şi mai puţin pe cele pe termen lung”, a spus profesorul universitar.

    Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe şi actual consilier al premierului Victor Ponta, consideră de asemenea că în cazul în care Cipru ar ridica restricţiile de capital, s-ar confrunta cu ieşiri masive de resurse. El a adăugat că probabil Cipru va menţine restricţiile de capital pentru o perioadă bună de timp.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • FMI va contribui cu 1 miliard de euro la pachetul de împrumuturi externe pentru Cipru

     “O echipă a FMi a ajuns la un acord la nivel de experţi cu autorităţile cipriote pentru un program economic care va fi susţinut în comun de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană. O finanţare combinată de 10 miliarde de euro ar trebui să ajute Cipru să-şi acopere necesarul financiar, inclusiv serviciul datoriei, în timp ce implementează politicile necesare însănătoşirii economiei şi revenirii pe pieţele financiare. Contribuţia FMI va consta într-un împrumut pe trei ani de circa 1 miliard de euro”, a afirmat, într-un comunicat, directrorul FMI, Christine Lagarde.

    Înţelegerea dintre experţii FMI şi Cipru va fi transmisă board-ului instituţiei pentru aprobare cel mai probabil la începutul lunii mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un membru al familiei preşedintelui cipriot a transferat 21 de milioane de euro în străinătate înainte de blocarea sistemului bancar

    Compania A.Loutsios & Sons, deţinută de John Loutsios, soţul uneia dintre fiicele lui Anastasiades, a transferat la Londra  banii depozitaţi la banca Laiki cu doar trei zile înainte de închiderea băncilor timp de două săptămâni, potrivit cotidianului local Haravgi care sprijină partidul comunist AKEL. Aceasta este cea mai mare formaţiune politică din opoziţie şi a doua după numărul de mandate în parlamentul de la Nicosia.

    Publicaţia cipriotă susţine de asemenea că ministrul de finanţe Michalis Sarris a recunoscut public că guvernul ştia dinainte de intenţia liderilor din zona euro de a impune o taxă pe depozitele bancare peste 100.000 euro.

    Purtătorul de cuvânt al partidului AKEL, Stavros Evagorou, a solicitat comisiei care investighează cazul să verifice informaţia privind retragerea banilor de către familia preşedintelui cipriot, precum şi celelalte transferuri de fonduri efectuate cu puţin timp înaintea deciziei Eurogroup.

    Anastasiades a negat acuzaţiile, spunând că publi­caţia „încearcă să calomnieze companiile sau persoa­nele care au legături cu familia sa“. „Acuzaţiile nu sunt decât o încercare de a distrage atenţia cetăţenilor de la persoanele care au dus ţara în pragul falimentului“, a declarat preşedintele, adăugând că nimeni, nici măcar el nu va scăpa de investigaţiile care urmăresc identificarea responsabililor pentru criza care a afectat economia cipriotă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Guvernul de la Moscova nu va despăgubi cetăţenii ruşi pentru pierderile din Cipru

    Guvernul Rusiei nu va ajuta investitorii care au pierdut bani în Cipru ca urmare a crizei bancare, a spus vicepremierul rus Igor Shuvalov, accentuând astfel intenţia Moscovei de a combate transferul capitalurilor către centrele financiare offshore, scrie agenţia Thomson Reuters. 

    Multe dintre persoanele care au conturi bancare în Cipru sunt antreprenori ruşi, iar aceştia vor pierde 60% din valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro deţinute la cea mai mare instituţie de credit a ţării, Bank of Cyprus.

    „Este păcat că ruşii vor pierde bani, însă guvernul nostru nu va lua nicio măsură în acest sens”, a declarat Shuvalov pentru agenţia Interfax.

    El a adăugat că dacă va fi vorba de o companie mare la care statul rus este acţionar, atunci cabinetul va fi dispus să analizeze situaţia în mod public şi transparent, dar fără ca acest lucru să implice şi sprijinirea Ciprului.

    Se estimează că oligarhii ruşi deţin aproximativ 19 miliarde euro în băncile cipriote, potrivit datelor băncii centrale din luna ianuarie, aceştia fiind suspectaţi că spală bani prin intermediul sistemului financiar al statului insular.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ciprul caută vinovaţii pentru situaţia de criză, desemnând o comisie de anchetă

    Guvernul din Cipru a desemnat o comisie de anchetă însărcinată să găsească vinovaţii pentru situaţia financiară a ţării, care s-a reunit la birourile procurorului general pentru a discuta aspecte operaţionale ale investigaţiei.

    Comisia este formată din trei foşti judecători ai Curţii Supreme din Cipru, unul dintre aceştia lucrând pentru o perioadă şi la Tribunalul Penal Internaţional, potrivit Cyprus Mail.

    Conform mandatului primit de la guvern, cei trei magistraţi trebuie să finalizeze ancheta în termen de trei luni, cu posibilitatea de a dubla perioada în caz de necesitate, potrivit ministrului justiţiei Ionas Nicolaou, citat de Cyprus Mail.

    Membrii comisiei vor depune jurământul marţi, în prezenţa preşedintelui Nicos Anastasiades.Comisia trebuie să investigheze orice „acţiuni sau omisiuni“ de natură politică, civilă sau penală care au condus la prăbuşirea sistemului financiar cipriot.

    Persoanele care vor fi considerate în urma investigaţiei responsabile pentru situaţia de criză vor ajunge în faţa justiţiei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Herman Van Rompuy: Decizia Ciprului de a impune pierderi deponenţilor nu stabileşte un precedent

    Decizia Ciprului de a impune pier­deri deponenţilor celor mai mari bănci din ţară nu stabileşte un precedent pentru regiunea euro, a declarat preşedintele Uniunii Europene, Her­man Van Rompuy, transmite Bloom­berg.

    Miniştrii de finanţe din zona euro „au luat o decizie nefericită“ când au aprobat planul iniţial de taxare a depozitelor bancare aflate sub pragul garantat în UE, de 100.000 de euro, a arătat Van Rompuy. Planul, respins de Parlamentul din Cipru, şi acordul ulterior de a impune pierderi depozitelor mari de la primele două bănci din ţară nu reprezintă un pericol pentru alte naţiuni, a afirmat Van Rompuy într-un interviu acordat publicaţiei belgiene De Zondag.

    „Cipru este un caz special, din cauza mărimii, structurii şi caracteristicilor sectorului financiar“, a arătat oficialul european, care a reiterat că deponenţii asiguraţi sunt protejaţi de legislaţia comunitară.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Creditorii internaţionali au relaxat condiţiile de austeritate impuse Ciprului pentru împrumuturi

     Cipru va trebui să ajungă la un surplus bugetar primar, excluzând cheltuielile cu serviciul datoriei, de 4% în 2017, faţă de ţinta anterioară de 2016, întrucât şocul cauzat de închiderea sistemului bancar pentru aproape două săptămâni în martie ameninţă să afecteze grav economia ţării, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Pentru acest an, Cipru estimează un deficit bugetar primar de 2,4% din PIB.

    “Aşezarea finanţelor publice pe o cale sustenabilă este prioritară pentru stabilizarea economiei şi revenirea încrederii companiilor, populaţiei şi investitorilor străini în perspectivele economice pe termen lung ale ţării”, se arată în proiectul de acord obţinut de Wall Street Journal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro