Venezuela nu mai poate face faţă inflaţiei, iar preţurile bunurilor de consum continuă să crească, atingând record după record. În acest context, populaţia ţării se refugiază în bitcoin, potrivit Quartz.
Fondul Monetar Internaţional prezice că preţurile de consum în regiune vor creşte cu încă 14.000% anul accesta.
Hiperinflaţia duce lucrurile de la insuportabil înspre imposibil, iar Venezuela se apropie de o catastrofă. Cu bolivarul aproape mort, mâncarea, proviziile şi medicamentele devin un calvar pentru majoritatea cetăţenilor.
Preşedintele Nicolas Maduro nu poate controla deprecierea bolivarului, aşa că singura soluţie de criză rămân criptomonedele. Tranzacţiile bolivar-bitcoin au atins niveluri record.
Dacă volumele săptămânale de tranzacţionare cu bitcoin erau aproape de zero în Venezuela în urmă cu doi ani, astăzi ele se apropie de 1.600 de bitcoin pe săptămână.
În mod normal, criptomonedele reprezintă o investiţie speculativă. Însă, pentru ţări precum Venezuela – unde o criză se termină cu începutul unei alte crize – criptomonedele au devenit ultimul refugiu în contextul unui sistem financiar defect.
Chiar şi guvernul condus de Maduro vrea să înlocuiască bolivarul cu propria criptomonedă – Petro – bazată pe preţul petrolului, însă analiştii susţin că sunt slabe şansele ca această monedă digitală să repare economia statului.
Miercuri la ora 11.00, bitcoin se tranzacţiona la 6.600 de dolari, la o capitalizare de piaţă de 112,6 miliarde dolari, potrivit coinmarketcap.com
Banii s-au devalorizat atât de mult încât oamenii preferă să îşi facă genţi din bancnote, decât să îşi cumpere genţi, iar preşedintele Nicolas Maduro a fost reales pentru un nou mandat, potrivit Quartz.
Cu rafturi goale în majoritatea supermarketurilor, cu cutii cu alimente – subvenţii guvernamentale – în valoare de 0,12 dolari (n.red: 45 bani) per cutie, care conţin orez, ulei, grâne şi lapte praf, cu costurile de trai la niveluri fără precedent, cetăţenii Venezuelei l-au ales încă o dată pe Nicolas Maduro preşedinte, pentru un mandat de şase ani, cu 67,% din voturi, potrivit CNN.
Statele Unite au anunţat deja că nu vor recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică şi că vor impune noi sancţiuni împotriva regiumului condus de Maduro. Anterior, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic şi Peru au condamnat decizia de organizare a alegerilor anticipate şi au avertizat că este posibil să nu recunoască rezultatele scrutinului prezidenţial.
În luna martie, Maduro a anunţat încă o creştere cu 58% a salariului minim din Venezuela şi o creştere cu 67% a alimentelor servite populaţiei drept ajutoare guvernamentale.
Salariul minim ajungea la 164.885 de bolivari, care reprezentau doar 6,13 dolari la cursul de schimb din luna martie.
Venezuela a crescut în mod repetat salariile minime dar nu a reuşit să ţină pasul cu inflaţia. În ianuarie 2017, Maduro a crescut salariul minim lunar cu 50%, ajungând la 104.358 bolivari. La acel moment, această sumă era echivalentul a 31,17 dolari, potrivit cursului neoficial de schimb pe care milioane de venezueleni îl urmăresc.
În alte cuvinte, în ciuda creşterilor, noul salariu minim va valora mai puţin de o cincime din ce ar fi valorat cu un an în urmă.
Corupţia, managementul precar şi preţurile îngheţate au dus la colapsul economiei din Venezuela. În încercarea de a îmbuna alegătorii, Maduro a crescut salariul minim de mai multe ori în ultimii ani. Criticii susţin că aceste creşteri sunt susţinute doar de tipărirea constantă a banilor şi au ca unic efect alimentarea hiperinflaţiei din Venezuela.
Fondul Monetar Internaţional a estimat în ianuarie că inflaţia în Venezuela ar putea atinge nivelul de 13.000%. Anul trecut, un dolar valora 4.200 de bolivari. Astăzi, un dolar valorează 213.200 de bolivari.
Creşterile masive de preţuri au rezultat în deficienţe extreme de alimente, medicamente şi alte produse esenţiale.
Potrivit CNN Money, un studiu publicat recent a descoperit că 64% dintre locuitorii ţării au pierdut în greutate anul trecut din cauza lipsei de alimente.
Pierderea medie per individ a fost de 11,3 kg, în creştere faţă de 8,1 kg în 2016, potrivit profesorilor de la Universitatea Centrală din Venezuela.
Un salariu mediu de 110.000 bolivari pe săptămână reprezintă doar 50 de cenţi în Venezuela, din cauza nivelului la care a ajuns inflaţia ţării, potrivit Bloomberg.
Publicaţia americană descrie cazul unui angajat din industria petrolului, locuitor al ţării din America de Sud, care lucrează timp de opt ore pe zi pentru a se menţine la limita subzistenţei. Pablo Ruiz, 55 ani, câştigă 110.000 de bolivari pe săptămână – care valorează doar 50 de cenţi la rata de schimb de pe piaţa neagră – cu care îşi poate permite mai puţin de un kilogram de făină sau de orez pe zi. Singurele proteine pe care le consumă provin dintr-o conservă de ton de 170 de grame primită drept ajutor guvernamental de la stat. Aceste ajutoare sunt primite de familiile din Venezuela o dată la 45 de zile.
„Nu am mai mâncat carne de două luni”, spune el. „Ultima dată când am făcut-o mi-am cheltuit salariul pe o lună pentru o masă cu pui”.
Foametea grăbeşte prăbuşirea industriei petroliere din Venezuela, încât muncitorii suferă de malnutruţie şi sunt prea slăbiţi pentru muncă grea. În condiţiile actuale mâncarea a devenit mai importantă decât locul de muncă, iar mii de oameni îşi dau demisia pentru că nu mai pot face faţă din punct de vedere fizic. Absenteismul şi demisiile în masă se transpun în din ce în ce mai puţini produc petrolul care mai ţine economia în viaţă.
Venezuela, o autocraţie socialistă care a fost la un moment dat cea mai prosperă economie din America de Sud, suferă un colaps fără precedent, PIB-ul prăbuşindu-se cu 40% în ultimii 5 ani. Petroleos de Venezuela, compania petrolieră de stat, grindă de susţinere pentru economie, a picat într-un haos administrativ încât conducătorii statului au înlocuit experiţii manageri cu oameni loiali, în cadrul unui val de corupţie care macină economia ţării şi calitatea vieţii din ţară. Producţia de petrol a scăzut la jumătate în ultimii 16 ani. Distribuţia zilnică a scăzut la 1,77 de milioane de barili în ianuarie, de la un maxim de 3,34 milioane de barili în 2001.
Principalii factori care au dus la acest declin al industriei sunt lipsa investiţiilor în mentenanţă şi exporare. Recent si foametea a devenit un factor important. Un sondaj realizat de trei universităţi locale au descoperit că peste 64% dintre rezidenţii ţării au pierdut din greutate în 2017, în medie 11 kilograme. Peste 61% din respondenţii au spus că s-au dus la culcare fără a mânca în fiecare seară din ultimele trei luni.
Ivan Freitas, lider de sindicat şi critic vocal al regimului condus de preşedintele Nicolas Maduro, a transmis că în regiunea Zulia, 12 muncitori s-au prăbuşit la muncă în lunile noiembrie-decembrie din cauza malnutriţiei şi au fost scoşi de pe platformele de foraj pentru a primi tratament. Din în ce în ce mai mulţi cedează fizic în fiecare zi, a spus el.
Luis Diaz, angajat în regiunea Puerto La Cruz, situată la 320 de kilometri de Caracas, a spus că sindicatul a ridicat în repetate rânduri în faţa conducerii problema malnutriţiei care afectează grav muncitorii. Rafinăriile din regiunea Puerto La Cruz produce aproximativ 89% din petrolul care merge spre export, potrivit datelor colectate de Bloomberg. Aproximativ 42.000 de oameni lucrează la facilităţile respective, procesând petrolul extras din bazinul Orinoco. Chevron, Statoil, Total şi Rosneft PJSC sunt în parteneriat cu statul pentru a-i ajuta să-şi trimită petrolul spre pieţele internaţionale.
Astăzi, producţia din Venezuela ar putea fi oprită cu totul, iar analiştii se tem că asta ar duce preţul petrolului la 100 de dolari per baril şi ar destabiliza pieţele internaţionale.