BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Ce a păţit un poliţist din Capitală care a mers la secţie cu banderola #FărăPenali

    Postarea integrală:

    În data de vineri, 06.07.2018, m-am prezentat la serviciu îmbrăcat regulamentar în uniforma de serviciu, dar purtând pe braţ o banderolă inscripţionată #FărăPenali, un mesaj care reprezintă un principiu al meu, care ţine de libertatea mea de exprimare şi care nu contravine menirii mele ca poliţist, ci din contră, vine să întărească scopul meu profesional.

    Le-am atras atenţia şefilor mei, care mi-au cerut să dau jos banderola, fără a-mi putea justifica legal de ce. Eu am refuzat, motiv pentru care nu am mai fost lăsat să primesc armamentul din dotare, am fost înlocuit cu un alt coleg în serviciu, mi-a fost chemată doamna psiholog, care m-a şi consultat, apoi mi s-a spus să plec acasă, că sunt liber trei zile, iar luni dimineaţă să mă prezint la medicul de familie, fără a mi se specifica de ce să fac asta, spunându-mi-se doar că deciziile au fost luate în baza rapoartelor întocmite de şeful de schimb şi şeful de birou.

    Eu am refuzat să plec acasă în ziua respectivă, fiindcă am considerat că măsurile s-au luat fără respectarea legii, aşa că am rămas la sediul secţiei până la orele 22:00, când trebuia să ies din serviciu, în mod normal, cu banderola pe braţ.

    Când am revenit luni, 09.07.2018, la serviciu, am înregistrat o petiţie prin care am solicitat să mi se comunice baza legală în care s-au luat măsurile respective împotriva mea, precum şi copii ale înscrisurilor întocmite în data de 06.07.2018, care privesc persoana mea şi care au efect asupra raporturilor de serviciu pe care le am cu unitatea în care îmi desfăşor activitatea (inclusiv copii ale rapoartelor întocmite de şefii mei).
    După o lună şi trei săptămâni de aşteptare, am primit răspunsul şi bineînţeles că tot eu sunt vinovat.

    În continuare, voi detalia aspectele din răspunsul primit, care mie mi se par în neregulă.

    1. Se specifică faptul că am avut aplicată pe uniformă o banderolă. Fals! Banderola a fost în permanenţă pe braţ, sub mâneca de la cămaşa uniformei şi nu a acoperit niciun moment însemnele sau uniforma, aspect care poate fi demonstrat cu fotografia care circulă pe internet de aproape două luni.

    2. Deşi se specifică în răspuns, în două rânduri, că banderola e un accesoriu (la fel ca ceasul, brăţara, cerceii etc.), din interpretarea făcută de lucrătorii Biroului Control Intern al Poliţiei Sectorului 5 rezultă că este un articol vestimentar. Cu alte cuvinte, tocmai s-a inventat o nouă modă şi putem să ieşim pe stradă îmbrăcaţi doar cu banderole în loc de tricou sau cămaşă, că sunt considerate articole vestimentare. În special doamnele.

    Prevederea respectivă din regulamentul privind portul uniformelor se referă la articolele vestimentare nespecifice, gen pulovărul croşetat de bunică-ta, pantalonii de lăutar sau pantofii cu botul ascuţit din piele de pulpă de şarpe ori de altă culoare decât cea permisă, lucruri pe care le-am văzut de-a lungul timpului, însă nu s-a implicat nimeni activ pentru respectarea portului uniformelor.

    Atâta timp cât am voie cu alte accesorii, gen ceas roz, cum am mai văzut, de ce nu am voie să port un accesoriu banderolă, care are un mesaj ce exprimă un principiu care mă reprezintă şi care ţine de libertatea mea de exprimare, atâta timp cât acel mesaj nu e politic, obscen sau nu aduce atingere imaginii instituţiei?

    3. În răspuns se specifică faptul că nu am respectat ordinele legale ale şefilor mei.

    Având în vedere cele expuse mai sus şi că nu am încălcat niciun act normativ, care sunt acele ordine legale ale şefilor mei legate de activitatea profesională, pe care eu nu le-am respectat?

    4. Se specifică faptul că nu am mai primit armamentul în acea zi, pe motiv că am “manifestat vizibil un comportament cu risc dezadaptativ” şi am fost trecut pe liber în ziua respectivă, plus încă două libere consecutive, deşi eu semnasem de intrare în serviciu.

    Menţionez faptul că am avut un comportament respectuos faţă de şefii mei în ziua respectivă, lucru pe care aş putea să-l demonstrez.

    Pesemne, dacă pe viitor refuzi să dai o amendă sau să iei pe cineva la secţie, în mod nejustificat, că aşa vor şefii tăi, e posibil să manifeşti un comportament specific unui dezadaptat.

    5. Deşi am solicitat şi copii ale rapoartelor întocmite de şefii mei, răspunsul primit nu le-a cuprins şi pe acestea şi nici măcar nu au mai fost menţionate, încălcându-mi-se acest drept.

    6. În finalul răspunsului se specifică faptul că e posibil să fiu vizat de o cercetare disciplinară pentru cele întâmplate.

    Concluzia: dacă eşti poliţist şi afişezi public că nu vrei infractori, eşti un dezadaptat şi vei fi vizat de o cercetare disciplinară.
    România, 2018, an centenar.

  • Ce a păţit un poliţist din Capitală care a mers la secţie cu banderola #FărăPenali

    Postarea integrală:

    În data de vineri, 06.07.2018, m-am prezentat la serviciu îmbrăcat regulamentar în uniforma de serviciu, dar purtând pe braţ o banderolă inscripţionată #FărăPenali, un mesaj care reprezintă un principiu al meu, care ţine de libertatea mea de exprimare şi care nu contravine menirii mele ca poliţist, ci din contră, vine să întărească scopul meu profesional.

    Le-am atras atenţia şefilor mei, care mi-au cerut să dau jos banderola, fără a-mi putea justifica legal de ce. Eu am refuzat, motiv pentru care nu am mai fost lăsat să primesc armamentul din dotare, am fost înlocuit cu un alt coleg în serviciu, mi-a fost chemată doamna psiholog, care m-a şi consultat, apoi mi s-a spus să plec acasă, că sunt liber trei zile, iar luni dimineaţă să mă prezint la medicul de familie, fără a mi se specifica de ce să fac asta, spunându-mi-se doar că deciziile au fost luate în baza rapoartelor întocmite de şeful de schimb şi şeful de birou.

    Eu am refuzat să plec acasă în ziua respectivă, fiindcă am considerat că măsurile s-au luat fără respectarea legii, aşa că am rămas la sediul secţiei până la orele 22:00, când trebuia să ies din serviciu, în mod normal, cu banderola pe braţ.

    Când am revenit luni, 09.07.2018, la serviciu, am înregistrat o petiţie prin care am solicitat să mi se comunice baza legală în care s-au luat măsurile respective împotriva mea, precum şi copii ale înscrisurilor întocmite în data de 06.07.2018, care privesc persoana mea şi care au efect asupra raporturilor de serviciu pe care le am cu unitatea în care îmi desfăşor activitatea (inclusiv copii ale rapoartelor întocmite de şefii mei).
    După o lună şi trei săptămâni de aşteptare, am primit răspunsul şi bineînţeles că tot eu sunt vinovat.

    În continuare, voi detalia aspectele din răspunsul primit, care mie mi se par în neregulă.

    1. Se specifică faptul că am avut aplicată pe uniformă o banderolă. Fals! Banderola a fost în permanenţă pe braţ, sub mâneca de la cămaşa uniformei şi nu a acoperit niciun moment însemnele sau uniforma, aspect care poate fi demonstrat cu fotografia care circulă pe internet de aproape două luni.

    2. Deşi se specifică în răspuns, în două rânduri, că banderola e un accesoriu (la fel ca ceasul, brăţara, cerceii etc.), din interpretarea făcută de lucrătorii Biroului Control Intern al Poliţiei Sectorului 5 rezultă că este un articol vestimentar. Cu alte cuvinte, tocmai s-a inventat o nouă modă şi putem să ieşim pe stradă îmbrăcaţi doar cu banderole în loc de tricou sau cămaşă, că sunt considerate articole vestimentare. În special doamnele.

    Prevederea respectivă din regulamentul privind portul uniformelor se referă la articolele vestimentare nespecifice, gen pulovărul croşetat de bunică-ta, pantalonii de lăutar sau pantofii cu botul ascuţit din piele de pulpă de şarpe ori de altă culoare decât cea permisă, lucruri pe care le-am văzut de-a lungul timpului, însă nu s-a implicat nimeni activ pentru respectarea portului uniformelor.

    Atâta timp cât am voie cu alte accesorii, gen ceas roz, cum am mai văzut, de ce nu am voie să port un accesoriu banderolă, care are un mesaj ce exprimă un principiu care mă reprezintă şi care ţine de libertatea mea de exprimare, atâta timp cât acel mesaj nu e politic, obscen sau nu aduce atingere imaginii instituţiei?

    3. În răspuns se specifică faptul că nu am respectat ordinele legale ale şefilor mei.

    Având în vedere cele expuse mai sus şi că nu am încălcat niciun act normativ, care sunt acele ordine legale ale şefilor mei legate de activitatea profesională, pe care eu nu le-am respectat?

    4. Se specifică faptul că nu am mai primit armamentul în acea zi, pe motiv că am “manifestat vizibil un comportament cu risc dezadaptativ” şi am fost trecut pe liber în ziua respectivă, plus încă două libere consecutive, deşi eu semnasem de intrare în serviciu.

    Menţionez faptul că am avut un comportament respectuos faţă de şefii mei în ziua respectivă, lucru pe care aş putea să-l demonstrez.

    Pesemne, dacă pe viitor refuzi să dai o amendă sau să iei pe cineva la secţie, în mod nejustificat, că aşa vor şefii tăi, e posibil să manifeşti un comportament specific unui dezadaptat.

    5. Deşi am solicitat şi copii ale rapoartelor întocmite de şefii mei, răspunsul primit nu le-a cuprins şi pe acestea şi nici măcar nu au mai fost menţionate, încălcându-mi-se acest drept.

    6. În finalul răspunsului se specifică faptul că e posibil să fiu vizat de o cercetare disciplinară pentru cele întâmplate.

    Concluzia: dacă eşti poliţist şi afişezi public că nu vrei infractori, eşti un dezadaptat şi vei fi vizat de o cercetare disciplinară.
    România, 2018, an centenar.

  • Cum a ajuns un inginer chimist să strângă o avere de 47 de miliarde de dolari

    David Koch, al 13-lea în lista celor mai bogaţi oameni din lume şi coproprietarul Koch Industries, a doua cea mai mare companie privată din Statele Unite, şi-a anunţat în iunie retragerea din business şi din viaţa politică după ce sănătatea i s-a deteriorat grav. Astfel, unul dintre cei mai mari industriaşi americani a părăsit scena de business.

    Alături de fratele său, Charles Koch, a devenit legendar pentru compania creată: cu o istorie de 48 de ani de business, Koch Industries este a doua companie privată din Statele Unite, ca mărime după transportatorul Cargill, având subsidiare în aproape toate sectorele economice, printre care producţie, rafinare şi distribuţie de petrol, industrie chimică, energie, fibre şi polimeri, fertilizatori, hârtie, echipament pentru industria chimică, finanţe, trading cu mărfuri şi investiţii. Compania a înregistrat în 2017 venituri de aproximativ 100.000 de dolari şi peste 100.000 de angajaţi.

    David Koch s-a născut în Wichita, Kansas, şi a crescut alături de alţi trei fraţi, potrivit The Economist. După ce a absolvit Deerfield Academy în 1959, a urmat cursurile  Massachusetts Institute of Technology (MIT), de unde a plecat inginer chimist.

    În 1970, David Koch a început să se implice în activităţile companiei fondate de familia sa, Koch Industries, lucrând sub coordonarea fratelui său, Charles, drept manager de servicii tehnice. Nouă ani mai târziu, după dobândirea de experienţă în business, a devenit preşedinte al propriei divizii din companie, Koch Engineering, redenumită apoi Chemical Technology Group.

    Primele ameninţări de care David şi Charles a trebuit să apere afacerea au venit chiar din familie, în 1985. Atunci, Koch Industries a fost dată pentru prima oară în judecată de Bill Koch şi Frederick R. Koch – ceilalţi doi fraţi ai lor – în ceea ce urma să fie o serie lungă de procese cu privire la dreptul de proprietate, care a durat până în 2001.

    Începând cu anul 2010, David Koch deţine 42% din Koch Industries, la fel şi fratele său, Charles. Industriaşul a fost implicat şi în susţinerea şi sponsorizarea partidului Republican din Statele Unite încă din 1984. Înclinaţiile politice ale lui David Koch nu au fost întotdeauna către Partidul Republican. În 1980, el a fost candidatul Partidului Libertarian pentru poziţia de vicepreşedinte, unde a candidat alături de Ed Clark.
    Potrivit The New Yorker, campania Clark-Koch a fost una extrem de controversată pentru că promitea să elimine ajutoarele sociale, consiliul de administraţie al FED, legile cu privire la salariul minim, taxele corporate, toate subvenţiile pentru agricultură şi mediul de business, precum şi o serie de agenţii federale precum SEC, FBI şi CIA.

    Ei nu au reuşit să câştige, iar Koch s-a despărţit de libertarieni atunci când aceştia au propus eliminarea tuturor taxelor. Astfel, din 1984, David H. Koch este republican şi se recomandă drept social-liberal, potrivit ABC News. De atunci, Koch susţine drepturile femeilor, drepturile homosexualilor, căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi cercetarea pe celule stem. În acelaşi timp, se opune războiului împotriva drogurilor, potrivit Forbes, şi susţine politici care promovează libertatea individuală şi principiile pieţei libere. Koch s-a opus vehement unor conflicte precum războiul din Irak, susţinând că acesta aduce „costuri mult prea mari şi ia foarte multe vieţi americane”.

    David Koch a fost un critic vehement al fostului preşedinte american Barack Obama. În cadrul unui interviu pentru Weekly Standard, fraţii Koch au susţinut că Obama este „cel mai radical preşedinte pe care l-a avut vreodată naţiunea… şi a făcut mai mult rău sistemului de piaţă liberă şi prosperităţii decât orice alt preşedinte american”.

    Reţeaua de sponsori politici pe care au dezvoltat-o a plecat de la 12 oameni în 2003 şi a ajuns până la 550 anul acesta. Fiecare participant la o conferinţă din Palm Springs, Calif, de anul acesta, a donatorilor pentru republicani, dă cel puţin 100.000 de dolari pe an. Banii sunt utilizaţi pentru burse şcolare, investiţii în start-up-uri, în instituţii şi în grupuri politice, potrivit Wall Street Journal.

    Deşi el şi fratele său au fost susţinători convinşi ai Partidului Republican, acesta fiind partidul care a câştigat alegerile prezidenţiale şi l-a dus pe Donald Trump la cârma Statelor Unite, fraţii Koch au anunţat în ultimele luni că se opun vehement politicilor comerciale desfăşurate de preşedintele american şi că vor investi până la 100 de milioane de dolari în eforturi publicitare de a se împotrivi campaniei comerciale desfăşurate de preşedinte.

    Pe 5 iunie 2018, David Koch şi-a anunţat retragerea din companie din cauza problemelor de sănătate. Fratele său, Charles Koch, a scris într-o notă către angajaţi că este „profund îndurerat” de retragerea fratelui său. „David a fost întotdeauna un luptător şi se confruntă cu această provocare cu aceeaşi atitudine”, scria el.

    David Koch a fost diagnosticat cu cancer de prostată în urmă cu două decenii. Începând din 1998, când a aflat că suferă de cancer, a investit peste 400 de milioane de dolari în cercetare medicală. Koch a condus consiliul director al Fundaţiei pentru Cancer de Prostată şi a contribuit cu peste 50 de milioane de dolari în această fundaţie, dintre care 5 milioane de dolari s-au îndreptat spre terenul nanotehnologiei.

    În 2007, Koch a contribuit cu 100 de emilioane de dolari la construcţia noului centru de cercetare al MIT, unde a fost deschis Institutul de Cercetare pentru Cancer din cadrul instituţiei. În total, Koch a donat 185 de milioane de dolari către MIT, 15 milioane de dolari către centrul medical Weill Cornell şi 30 de milioane de dolari către Centrul pentru Cancer Sloan-Kettering, potrivit Wall Street Journal.

    Koch s-a retras în luna iunie nu doar din business şi mediul politic, ci şi din organizaţiile şi asociaţiile pe care le conducea sau din conducerea cărora făcea şi el parte, precum Americans for Prosperity, fundaţie pe care o finanţa cu aproximativ un milion de dolari în fiecare an. Începând din 2006, publicaţia Chronicle of Philanthropy l-a considerat pe Koch unul dintre cei mai mari 50 de filantropi ai lumii. 

  • Mai bine fără haine decât fără telefon: 23% dintre oameni ar prefera să fie surprinşi dezbrăcaţi în public

    Conexiunea la Internet a devenit ceva esenţial pentru mulţi utilizatori, mai ales atunci când sunt pe drum. Prin urmare, peste o cincime (22%) dintre respondenţii la un sondaj recent Kaspersky Lab spun că a fi conectat la Internet este la fel de important pentru ei ca a avea acces la mâncare, apă şi adăpost, potrivit unui comunicat al companiei.-

    Măsura în care ne bazăm pe dispozitive şi pe conectivitatea oferită este acum atât de mare încât pierderea unui smartphone sau a unei tablete poate fi mai stresantă decât multe alte situaţii traumatizante. Aproape toţi respondenţii (90%) au spus că s-ar simţi stresaţi dacă şi-ar pierde sau le-ar fi furat dispozitivul – un procent mai mare decât cei care au menţionat evenimente ca pierderea unui tren/a avionului (88%), faptul de a fi implicaţi într-un accident minor de maşină (88%) sau îmbolnăvirea (80%).

    În plus, oamenii sunt pregătiţi să rişte să fie puşi în situaţii jenante sau chiar în pericol pentru a rămâne conectaţi. De exemplu, 26% dintre respondenţi s-au uitat în ecranul telefonului atunci când traversau strada, iar 21% când treceau printr-o zonă necunoscută/periculoasă. Mai mult, o persoană din cinci a spus că s-ar simţi dezbrăcată fără dispozitivul său conectat. Acest lucru a fost investigat de Kaspersky Lab într-un experiment recent în care un voluntar gol şi neajutorat a primit sarcina de a-şi găsi hainele într-un oraş necunoscut, fără telefon şi toate avantajele aduse de acesta. După cum au demonstrat studiul şi experimentul nostru social, senzaţia de a nu avea telefonul cu tine este similară cu cea de a fi dezbrăcat.

    Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice, prezentă pe piaţă de peste 20 de ani.

  • UBB Cluj-Napoca, prima universitate din România în Top Shanghai 2018

    Potrivit unui comunicat al UBB transmis, miercuri, universitatea clujeană este secondată de Universitatea Bucureşti, care se clasează în intervalul 801-900.

    „UBB Cluj-Napoca îşi menţine poziţia printre cele mai bune universităţi ale lumii, conform clasamentelor internaţionale de referinţă în mediul academic european şi internaţional, ocupând cea mai înaltă poziţie românească din Academic Ranking of World Universities/ARWU 2018 – cunoscut şi ca rankingul Shanghai al universităţilor, unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor prin prisma indicatorilor de excelenţă – de educaţie şi de cercetare. În clasamentul general dat publicităţii miercuri UBB se situează în intervalul 601-700, fiind urmată de Universitatea din Bucureşti (UB), poziţionată în intervalul 801-900”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jandarmeria, despre ancheta Parchetului: Punem la dispoziţia procurorilor toate documentele cerute

    „Parchetul Militar este autoritatea competentă să verifice întreg ansamblul acţiunilor Jandarmeriei şi noi punem la dispoziţia organelor de cercetare toate informaţiile, documentele şi informaţiile de care aceştia au nevoie pentru clarificarea fiecărei situaţii”, a declarat Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei.

    Întrebat cum vede faptul că procurorii militari vor extinde ancheta, pentru a afla dacă jandarmii se fac vinovaţi de neglijenţă în serviciu după ce doi militari au fost izolaţi de grup şi loviţi de mai mulţi protestatari, Enache a refuzat să comenteze.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un partid acuză ANI că nu cercetează averea lui Liviu Dragnea: Poate că ar trebui să scrie pe uşa lor „Lăsaţi orice speranţă aici”

    Deputatul USR Emanuel Ungureanu a fost, miercuri, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate pentru a afla care este stadiul sesizării pe care a făcut-o în urmă cu un an de zile cu privire la averea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea.

    “Poate că ar trebui să scrie pe uşa ANI: Lăsaţi orice speranţă aici. Cu regret am constatat, în urma discuţiei cu directorul Departamentului Juridic al ANI că nu există un termen rezonabil pentru soluţionarea unei sesizări către această instituţie. Mi-a fost dat un exemplu halucinant cu privire la un alt înalt funcţionar public cu care ANI se judecă de 8 ani. (…) Într-o ţară normală, Dragnea nu ar fi putut fi angajat nici portar la ANI, pentru această slujbă se cere un cazier nepătat”, a declarat deputatul USR Emanuel Ungureanu.

    Sesizarea ANI cu privire la averea lui Liviu Dragnea a fost depusă în data de 2 august 2017, şi vizează averea lui Liviu Dragnea, care, potrivit USR, nu se regăseşte în nici una din declaraţiile sale de avere sau interese depuse de-a lungul anilor în care a ocupat funcţii de înaltă demnitate publică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: Cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90

    ”Preşedintele României, Klaus Iohannis, avertizează că cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90 din cauza intenţiei Guvernului de a adopta Ordonanţa privind activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, publicată pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării. Aşa cum a fost deja subliniat de reprezentanţi ai cercetătorilor şi ai mediului universitar, proiectul conţine prevederi care pun în pericol calitatea şi independenţa cercetării din România şi riscă să blocheze procesele de europenizare şi internaţionalizare ale acesteia, cu impact negativ asupra performanţei în inovare şi asupra competitivităţii economice şi bunăstării sociale”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX de Administraţia Prezidenţială.

    În opinia şefului statului, principalele efecte directe ale propunerii de ordonanţă sunt deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenţei sau chiar dispariţia alocării fondurilor pe baze competitive, aşa cum o cere buna practică europeană şi internaţională, dar şi creşterea riscului de politizare a finanţării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internaţională început în anii ’90.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Continuă scandalul! TVR a reacţionat după ce una dintre cele mai vechi prezentatoare de ştiri a răbufnit în direct, împotriva şefilor

    “Vreau să ştie toată lumea: comentez la telefon. Aş vrea să ştiu unde e greşeala, să aibă puterea cineva din TVR să recunoască dacă a greşit sau nu. Nu e deloc uşor, e frustrant, oamenii e bine să ştie adevărul. Îmi cer scuze pentru calitatea sunetului. Aş vrea să trecem prin studio, nu mai pot, am amorţit. E frustrant când mă uit la comentatorii de lângă mine cu căşti la monitor şi eu sunt pe telefon. Mi-a amorţit urechea. Nu mai am mâini să caut informaţii, pentru că stau pe telefon. Sper să-mi deconteze televiziunea convorbirea, comentariul de pe telefonul meu”, a spus, pe un ton apăsat, Alina Alexoi.

    Ulterior, duminică seara, jurnalista a dezvoltat subiectul pe pagina sa de facebook.

    TVR a răspuns azi, printr-un comunicat de presă. “În legatură cu incidentul petrecut duminică, 5 august 2018, în timpul transmisiunii directe a finalelor feminine pe aparate de la Campionatul European de Gimnastică de la Glasgow, TVR precizează următoarele:

    Costurile de licenţă şi cheltuielile tehnice au fost aprobate de Comitetul Director şi Consiliul de Administraţie ale SRTv. În cadrul contractului, s-a specificat clar faptul că SRTv a solicitat ca postul de comentator de la Glasgow să fie complet echipat, lucru respectat de organizator. Tehnologia folosită pentru transmiterea semnalului audio către Bucureşti a fost identică cu cea utilizată pe parcursul celor 64 de meciuri transmise de la Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia. De altfel, sâmbătă, 4 august, la prima transmisiune efectuată de TVR de la CE Gimnastică, nu au existat probleme tehnice, totul desfăşurându-se în parametrii tehnici solicitaţi. Costurile cu telefonia mobilă în roaming pentru jurnalistul deplasat la Glasgow sunt suportate integral de SRTv”, se arată în comunicatul TVR.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Sindicatul sare în apărarea poliţilor rutieri: Agenţii să ceară dispoziţii scrise când au suspiciuni asupra ordinelor primite

    “«Eminenţele cenuşii» din birourile Poliţiei Române, din proprie iniţiativă sau ca urmare a unor ordine primite, au efectuat o serie de demersuri către statul suedez cu privire la numerele respective, auzind de Convenţia de la Viena asupra circulaţiei rutiere, au început să o studieze, dar se pare că au uitat de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, materie ce ar trebui predată în şcoală. Prin corespondenţa cu autorităţile suedeze se căuta o variantă prin care să-i fie retrase numerele sau orice altă alternativă, astfel încât să nu mai poată circula, lăsând impresia că Poliţia Română este neputiincioasă şi nu ştie cum să acţionăm în această situaţie, legislaţia din România nefiind aliniată la cea europeană/internaţională”, se arată într-un comunicat de presă al Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie din România, remis miercuri MEDIAFAX.

    Sindicaliştii le recomandă poliţiştilor care au dubii cu referire la ordinele primite să ceară aceste dispoziţii în scris, pentru a evita cercetarea disciplinară sau chiar penală.

    “În spaţiul public, Poliţia Română este suspectată, pe bună dreptate, că acţionează la comanda politică şi că are specialişti bine plătiţi, cu salarii de excelenţă, dar care nu cunosc legea şi nu ştiu cum trebuie să acţioneze în astfel de situaţii. În urma acestui scandal care depăşeşte graniţele ţării, probabil că vinovaţi vor fi găsiţi tot agenţii de poliţie, eventual doamna poliţist care a asistat la ridicarea plăcuţelor vedetă, noi doar ne întrebăm ce căuta ofiţerul coordonator la faţa locului, întâmplare sau ordin primit ?! Prin natura meseriei, poliţiştii întâmpină tot felul de situaţii inedite în activitatea lor, ei având obligaţia de a aplica legea, nu de a acţiona după cum dispune un şef sau altul, de aceea solicităm tuturor agenţilor de poliţie să ceară dispoziţii scrise când au suspiciuni asupra ordinelor primite, ca să evite astfel cercetarea lor disciplinară/penală, ulterior”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro