BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: ”Cârtiţele” metroului din Cluj-Napoca şi trei prescurtări enervante, CREG, CRCHI, şi CUG. Ştiţi care este legătura dintre ele?

    Spun din capul locului că sunt un mare suporter al construcţiei metroului din Cluj Napoca, dar nu neapărat pentru că este soluţia descongestionării traficului din oraş, care este un coşmar de gălăgie, poluare şi nervozitate. Cred în metrou pentru că este o megastructura, ori orice megastructura, aşa cum ne învaţă şi National Geographic, este un triumf al imaginaţiei, aspiraţiilor, cutezanţei şi puterii oamenilor şi tehnologiei.

    Orice construcţie de infrastructură civilă de transport, rutieră, aeriană, maritimă, feroviară sau subterană, este o victorie asupra construcţiei de blocuri de locuinţe, clădiri de birouri şi malluri care vând importuri, maximum ce au ştiut oamenii să construiască în România în ultimii 35 de ani.

    Oamenii de afaceri români nu au investit în autostrăzi, aeroporturi, porturi, căi ferate sau metrouri, au investit doar în blocuri de locuinţe, clădiri de birouri şi malluri care vând importuri.

    Oamenii de afaceri români nu au investit în situri de fabricaţie de microprocesoare, de biotehnologie sau de componente pentru energie regenerabilă, au investit doar în hale de depozitare pentru importul celor mai banale produse.

    ”Cârtiţele” metroului din Cluj Napoca, celebrele Tunnel Boring Machines TBM sunt fabricate în China – o ţară despre care ni se spune, nu-i aşa, că este nedemocratică, neprietenoasă, nefrecventabilă – de către o companie care se numeşte China Railway Construction Heavy Industry, CRCHI, listată la bursa de la Shanghai, cu o cifra de afaceri de circa 160 miliarde de dolari (aţi citit bine, jumătate din PIB-ul României). Compania este specializată în proiectarea, dezvoltarea, producţia şi distribuţia de utilaje de foraj, material rulant şi alte tipuri de echipamente speciale.

    O altă companie cu obiect similar de activitate este sora mai mare, China Railway Engineering Group CREG, cu o cifră de afaceri de 176 miliarde de dolari, aflata în proprietatea statului chinez.

    CREG este celebră pentru că a construit TBM-urile care au forat Eurotunnel-ul, iar CRCHI este celebră pentru că a produs cel mai mare TBM construit vreodată, care cântăreşte 10 mii de tone (aţi citit bine şi aici – echivalentul a 30 de avioane Boeing 747).

    Acum CRCHI va fi celebră şi pentru că a construit ”cârtiţele” care vor săpa la metroul din Cluj-Napoca.

    CREG şi CRCHI sunt echivalentul CUG-urilor, a fostelor CUG-uri mai bine spus, Combinatele de Utilaj Greu din România, care fabricau absolut toate echipamentele necesare, oricât de grele şi sofisticate, pentru piaţa interna şi export.

    CUG-urile din România au fost puse la pământ, în locul lor sunt sau vor fi, desigur, blocuri de locuinţe, clădiri de birouri şi malluri care vând importuri. Astfel încât echipamentele trebuincioase, oricât de banale, trebuie să fie aduse de la CREG şi CRCHI, sau din alte ţări, iar deficitul de balanţă comercială, despre care se vorbeşte acum şi la grădiniţa, creste până la cer.

    Ironic, gândiţi-vă un pic. Metroul din Bucureşti a fost proiectat şi construit cu ingineri, muncitori, tehnologie şi echipamente româneşti, iar în el circula trenuri româneşti. Metroul din Cluj-Napoca a fost proiectat şi va fi construit cu ingineri, muncitori, tehnologie şi echipamente importate, iar în el vor circula vagoane importate.

    Ce s-a întâmplat în aceşti circa 50 de ani, de la începerea construcţiei metroului din Bucureşti şi până la începerea construcţiei metroului din Cluj-Napoca?

    Se cheamă dezindustrializare.

    Poate ca după alegeri Preşedintele României va căpăta curaj şi se va duce în China, la CREG şi CRCHI, pentru a-i ruga să învestească într-o fabrica de TBM-uri în România, poate chiar în Cluj-Napoca. Dacă nu se duce Preşedintele României se va duce Cancelarul Germaniei, Preşedintele Franţei, Premierul Marii Britanii şi, desigur, Primul Ministru al Ungariei.

     

     

     

  • Florin Talpeş, cofondator şi CEO, Bitdefender: „Noi ne aşteptăm la eliminarea completă a facilităţilor fiscale pentru IT. Îngrijorarea noastră este că vor fi introduse noi taxe, ceea ce ar putea afecta inflaţia şi alte aspecte economice”

    Într-o mişcare ce ar putea avea un impact semnificativ asupra sectorului tech, guvernul român pare să ia în considerare eliminarea completă a facilităţilor fiscale pentru IT, o decizie care, conform lui Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender, nu este deloc o surpriză.

    „Ne aşteptăm la eliminarea completă a facilităţilor fiscale pentru IT. Era deja menţionat în strategia PNRR, deci nu este o surpriză completă. Îngrijorarea noastră este că vor fi introduse noi taxe, ceea ce ar putea afecta inflaţia şi alte aspecte economice,” a explicat Talpeş, subliniind că această decizie ar putea deveni o povară majoră pentru companii.

    El a vorbit recent cu reprezentanţi ai presei din România în contextul adoptării unui nou standard de contabilitate, care a modificat modul de raportare a veniturilor. Potrivit lui Talpeş, Bitdefender aplică deja aceste standarde la nivel de grup în Olanda, unde compania raportează consolidat. La nivel local însă, pentru Bitdefender SRL din România, trecerea la noul standard presupune o „reaşezare” care ar putea părea îngrijorătoare la prima vedere. „Dacă până acum recunoaşterea veniturilor era făcută în momentul facturării, acum se face o procesare a facturii care este mult mai granulară. În cazul unor contracte pe 3 ani, veniturile sunt recunoscute lună de lună, ceea ce poate afecta semnificativ modul în care se prezintă bilanţul financiar,” a explicat Talpeş.

    Talpeş a subliniat că acest nou standard va duce la o „dezaliniere” între datele financiare ale entităţii locale şi ale grupului, însă această situaţie este temporară. „Absorbţia se va face în trei ani. 2023 a fost primul an, 2024 al doilea, iar în 2025 bilanţul financiar al Bitdefender SRL va fi aliniat ca tendinţe cu cele ale grupului,” a spus el.

    Chiar şi cu aceste ajustări, Bitdefender a reuşit să înregistreze rezultate record la nivel de grup. Veniturile nete au fost de 391,9 milioane de dolari, o creştere de 16%, iar profitul operaţional ajustat (EBITDA) a fost de 85 de milioane de dolari, o creştere de 21,7%. „2023 este un an în care am atins nişte recorduri,” a afirmat Talpeş. „Indicatorul Net Revenues l-am putea compara cu cifra de afaceri actuală, cu noul standard adoptat în România în momentul ăsta. Prezentăm şi doi indicatori care ţin de profitabilitate, adjusted EBITDA, respectiv free cash flow. Aici vedem creşteri la fiecare.”

     

    Talpeş a avertizat asupra riscurilor economice şi de planificare dacă taxarea suplimentară este implementată fără o notificare adecvată. „Dacă această măsură se implementează de la începutul anului viitor, ar fi prost, pentru că nu dai companiilor timp să se pregătească. Este important să avem un semnal clar din timp, ca să putem să ne ajustăm strategia,” a subliniat el. O astfel de abordare ar putea forţa companiile să ia decizii reactive, destabilizând operaţiunile şi planurile de investiţii.

    Talpeş şi-a exprimat îngrijorarea că guvernul ar putea apela la noi taxe ca o soluţie pe termen scurt pentru a creşte veniturile bugetare, în loc să se concentreze pe colectarea eficientă a taxelor existente, cum ar fi TVA-ul. „Este mai uşor să măreşti taxele pe termen scurt decât să implementezi reforme eficiente,” a adăugat CEO-ul Bitdefender.

    Citiţi despre alte concluzii ale discuţiei cu Florin Talpeş într-una dintre ediţiile viitoare ale BUSINESS Magazin.

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Aşadar, o întrebare, că tot ni se recomandă să gândim ”outside the box”: dacă suntem membri ai UE ne opreşte ceva să aplicăm pentru a deveni al cincizeci şi unulea stat al SUA?

    După anunţarea rezultatelor alegerilor din State au explodat de bucurie bursa americană, bitcoin-ul şi, desigur, Tesla – doar una dintre companiile lui Elon Musk. A ajuns să fie evaluată la 1.000 de miliarde de dolari, asta însemnând de aproape trei ori PIB-ul României sau mai mult decât cele mai valoroase companii europene Novo Nordisk + LVMH luate la un loc.

    Cifrele sunt ameţitoare iar comparaţiile sunt forţate într-o anumita măsura, dar matematica simplă are meritele sale.   

     În 2022 si 2023 am făcut în repetate rânduri apel la oficialii romani să meargă la Elon Musk, să îi arate unde este România pe hartă, ce oportunităţi are şi să-l invite să investească prin Tesla, X, Space X, Neuralink etc., 1-2 miliarde de dolari din cele 250 pe care le are, averea personală. Dacă aveam o relaţie, oricât de fragilă, cu Elon Musk (ţinem pumnii, poate iese totuşi ceva cu NGSO) acum eram în joc cu unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai Preşedintelui ales al SUA.

    După alegerile de marţi SUA vor deveni o putere economică şi mai mare decât sunt în prezent şi vor condiţiona şi mai eficient relaţiile comerciale cu ţările lumii. Se cheamă ”leverage”, SUA o au din plin. O să vedeţi, toţi liderii ţarilor UE vor începe pelerinajul la Washington şi vor sta cu mână întinsă sperând să obţină ceva. Ca de obicei, toţi liderii ţărilor UE se vor duce pe cont propriu să ceară prioritate la schimburi comerciale, să atragă investiţii de la giganţii industriali americani sau să solicite scutiri sau reduceri de tarife vamale. Nimănui nu-i va mai păsa de UE, toţi îşi vor vedea de propriul interes economic.

    Polonezii deja beneficiază de o investiţie gigant de peste 4 miliarde de dolari în cipuri de la Intel, Moderna investeşte in Spania 500 milioane de dolari, Eli Lilly bagă 2,5 miliarde în Germania. Mai mult ca sigur că şi Viktor Orban va reuşi să atragă vreo 2-3 mari companii americane să îşi facă hub-uri industriale în tara vecină. Ironic, privind în urmă –  ce bine era dacă încredinţam lui Bechtel construcţia tuturor autostrăzilor din România, nu numai o parte din A3. Acum aveam şi autostrăzi şi eram şi buni prieteni ai americanilor.

    România este pentru americani un avanpost defensiv şi un client gata să cumpere într-una rachete Patriot şi avioane F35 fără să ceara nimic la schimb. Putem fi ceva mai mult? Cum putem intra în gratiile noii administraţii a SUA? Cum putem aduce şi noi investiţii industriale gigant? Cum putem deveni un jucător regional sub aripa protectoare a acvilei americane?

    Păi, am putea vinde România lui Elon Musk, pe un dolar, pentru că dacă ne cumpăra este obligat s-o facă cu tot cu datoriile gigantice pe care nu avem de unde le plăti.

    Sau, cum am subliniat în titlu, putem aplica să devenim al cincizeci şi unulea stat al SUA – în noua ordine mondială poate că este mai bine să fim al cincizeci şi unulea stat al SUA decât a douăzeci şi şaptea tară a UE.

    Daca aveţi îngrijorări cu privire la distanţă, aceasta nu este o problema, Bucureştiul este cu doar 100 de mile mai departe de Washington decât este Honolulu.

     

  • Americanii fac eforturi mari pentru a ţine pe linia de plutire gigantul Boeing, care se confruntă cu mari probleme tehnice, ceea ce face să piardă bani într-un ritm fără precedent

    Kelly Ortberg, numit CEO al Boeing în luna august, analizează posibilitatea vânzării diviziei spaţiale a companiei, ca parte a unui plan de redresare, conform unui raport al The Wall Street Journal. Planurile, aflate încă într-o fază incipientă, ar putea include vânzarea navetei spaţiale Starliner şi a proiectelor asociate de susţinere a Staţiei Spaţiale Internaţionale, scrie The Verge.

    Boeing traversează o perioadă dificilă, confruntându-se cu acuzaţii de fraudă în legătură cu prăbuşirea avionului 737 Max, dar şi cu probleme legate de avionul Starliner, care a reţinut doi astronauţi pe Staţia Spaţială Internaţională timp de mai multe luni. Tot săptămâna aceasta, un satelit produs de Boeing pentru Intelsat a încetat brusc să funcţioneze, suferind o „anomalie” şi dezintegrându-se neaşteptat.

    „Este mai bine să ne concentrăm atenţia pe mai puţine operaţiuni, dar pe care să le putem realiza cu excelenţă, decât să ne extindem exagerat planurile de operare în detrimentul standardelor de calitate”, a declarat Ortberg în cadrul unei teleconferinţe privind rezultatele financiare din această săptămână. „Ne vom concentra pe avioanele comerciale şi sistemele de apărare, care vor rămâne activităţile de bază ale Boeing pe termen lung. Totuşi, există anumite domenii marginale unde am putea deveni mai eficienţi sau care ne distrag atenţia de la obiectivele principale.”

    Cu toate acestea, surse citate de WSJ afirmă că Boeing va continua, probabil, să gestioneze proiectul Space Launch System, destinat să sprijine viitoarele misiuni NASA pe Lună. Se aşteaptă, de asemenea, ca Boeing să păstreze operaţiunile sale de producţie de sateliţi comerciali şi militari.

    Ortberg va trebui să implementeze schimbări importante în lunile următoare, în contextul în care compania continuă să înregistreze pierderi financiare. Raportul de miercuri privind veniturile Boeing a arătat pierderi de 6,17 miliarde de dolari.

  • Unul dintre cele mai mari lanţuri de cafenele din lume este lovit de o criză profundă, fenomen ce îl împinge pe nou şef al companiei să modifice meniul şi chiar să scadă preţurile pentru a face faţă noilor condiţii

    Noul director al Starbucks a promis să simplifice „meniul excesiv de complex” al lanţului, în încercarea de a atrage clienţii înapoi şi a stimula vânzările în scădere, scrie BBC. Brian Niccol a subliniat că firma trebuie să facă „schimbări fundamentale” şi a anunţat o revizuire a preţurilor.

    Datele arată că, pe fondul creşterii costului vieţii, clienţii Starbucks şi-au redus cheltuielile, în special în China, unde bugetele sunt restrânse. Niccol a recunoscut că în magazine sunt şi probleme interne, precum lipsa de personal şi cozile aglomerate.
    Compania a raportat o scădere globală de 7% a vânzărilor între iulie şi septembrie, iar în China scăderea a fost mai abruptă, de 14%, pe fondul încetinirii economiei.
    Directorul financiar Rachel Ruggeri a menţionat că, în ciuda investiţiilor mari, traficul clienţilor a continuat să scadă. Cu toate acestea, Niccol a subliniat nevoia de a reveni la esenţa Starbucks: „Vom simplifica meniul, vom ajusta structura de preţuri şi vom asigura fiecărui client o experienţă de valoare.”

    De asemenea, a propus ajustarea opţiunii de comandă şi plată mobilă pentru a reduce presiunea din cafenele. Managerul de fonduri Randeep Somel de la L&G a declarat că un meniu mai simplu şi accesibil ar putea accelera serviciul.Niccol, anterior director la Chipotle, a fost adus la Starbucks pentru a redresa afacerea, dar a fost criticat pentru naveta sa de aproape 1.600 km cu avionul privat, în contradicţie cu poziţia ecologică a companiei. Starbucks va publica rezultatele financiare săptămâna viitoare, dar acţiunile au scăzut deja cu 4%, iar compania şi-a suspendat previziunile financiare din cauza situaţiei actuale.

    Fostul CEO, Laxman Narasimhan, încercase să reîmprospăteze meniul Starbucks prin adăugarea unor produse noi, precum băuturi cu boba şi un sandwich cu pesto, însă a părăsit compania după doar un an şi jumătate. Starbucks se confruntă, de asemenea, cu proteste şi apeluri la boicot pe reţelele sociale, legate de conflictul Israel-Gaza şi de tensiunile cu sindicatele din SUA. Un mesaj de solidaritate cu Palestina, postat de un sindicat al baristilor din SUA, a provocat reacţii împotriva companiei. Starbucks a declarat că nu susţine poziţia sindicatului şi că dezaprobă „violenţa din regiune.”

    (traducere: Ioana Matei)

  • Mai multe crize lovesc gigantul Starbucks. Noul CEO a decis să ia frâiele în mâini şi să zguduie meniul şi chiar să modifice preţurile

    Noul director al Starbucks a promis să simplifice „meniul excesiv de complex” al lanţului, în încercarea de a atrage clienţii înapoi şi a stimula vânzările în scădere, scrie BBC. Brian Niccol a subliniat că firma trebuie să facă „schimbări fundamentale” şi a anunţat o revizuire a preţurilor.

    Datele arată că, pe fondul creşterii costului vieţii, clienţii Starbucks şi-au redus cheltuielile, în special în China, unde bugetele sunt restrânse. Niccol a recunoscut că în magazine sunt şi probleme interne, precum lipsa de personal şi cozile aglomerate.
    Compania a raportat o scădere globală de 7% a vânzărilor între iulie şi septembrie, iar în China scăderea a fost mai abruptă, de 14%, pe fondul încetinirii economiei.
    Directorul financiar Rachel Ruggeri a menţionat că, în ciuda investiţiilor mari, traficul clienţilor a continuat să scadă. Cu toate acestea, Niccol a subliniat nevoia de a reveni la esenţa Starbucks: „Vom simplifica meniul, vom ajusta structura de preţuri şi vom asigura fiecărui client o experienţă de valoare.”
     
    De asemenea, a propus ajustarea opţiunii de comandă şi plată mobilă pentru a reduce presiunea din cafenele. Managerul de fonduri Randeep Somel de la L&G a declarat că un meniu mai simplu şi accesibil ar putea accelera serviciul.Niccol, anterior director la Chipotle, a fost adus la Starbucks pentru a redresa afacerea, dar a fost criticat pentru naveta sa de aproape 1.600 km cu avionul privat, în contradicţie cu poziţia ecologică a companiei. Starbucks va publica rezultatele financiare săptămâna viitoare, dar acţiunile au scăzut deja cu 4%, iar compania şi-a suspendat previziunile financiare din cauza situaţiei actuale.
     
    Fostul CEO, Laxman Narasimhan, încercase să reîmprospăteze meniul Starbucks prin adăugarea unor produse noi, precum băuturi cu boba şi un sandwich cu pesto, însă a părăsit compania după doar un an şi jumătate. Starbucks se confruntă, de asemenea, cu proteste şi apeluri la boicot pe reţelele sociale, legate de conflictul Israel-Gaza şi de tensiunile cu sindicatele din SUA. Un mesaj de solidaritate cu Palestina, postat de un sindicat al baristilor din SUA, a provocat reacţii împotriva companiei. Starbucks a declarat că nu susţine poziţia sindicatului şi că dezaprobă „violenţa din regiune.”
     
    (traducere: Ioana Matei)

  • GALA CEO AWARDS 2024: BUSINESS Magazin a sărbătorit 20 de ani de poveşti în afaceri şi a premiat lideri care au devenit modele în businessul românesc

    BUSINESS Magazin a organizat Gala CEO Awards 2024, unde am sărbătorit atât aniversarea de 20 de ani de revistă, cât şi, aşa cum facem mereu în luna octombrie, admiraţia în afacerile româneşti. Evenimentul a abordat teme precum valorificarea capitalului uman, importanţa educaţiei şi cercetării, precum şi necesitatea sprijinului pentru antreprenoriat. Într-un mediu de afaceri tot mai competitiv, România trebuie să facă tranziţia de la producţie către inovaţie şi creaţie locală, aşa cum au concluzionat în discursurile de la începutul evenimentului Dan Şucu, fondatorul şi proprietarul Mobexpert, şi Iulian Stanciu, preşedintele eMAG. Ei au oferit o perspectivă personală asupra evoluţiei economiei româneşti în ultimele două decenii. Dan Şucu a subliniat că, în 2004, a fost pentru prima dată când a simţit stabilitate şi predictibilitate în mediul de afaceri, ceea ce i-a permis să planifice pe termen lung. De cealaltă parte, Iulian Stanciu şi-a amintit că acea perioadă a reprezentat începutul său în afaceri, evidenţiind importanţa efortului personal în construcţia unei cariere de succes.

    Ce urmează pentru următorii 20 de ani de business românesc? Pe măsură ce discuţia a avansat, cei doi lideri şi-au exprimat optimismul pentru viitorul României şi pentru următoarele două decenii de business. Dan Şucu a insistat pe nevoia de a face tranziţia de la „produs în România” la „creat în România”, explicând că „valoarea adăugată majoră vine din creaţie, nu doar din producţie”. Stanciu, la rândul său, a subliniat importanţa educaţiei şi antreprenoriatului în dezvoltarea viitoare a economiei: „Creşterea economică nu va mai veni doar din producţie, ci din inovaţie şi valoare adăugată. Pentru asta avem nevoie de educaţie, de cercetare şi de sprijin pentru antreprenori.”

    La finalul evenimentului, au fost acordate premii pentru oamenii de afaceri prezenţi în catalogul „100 Cei Mai Admiraţi CEO din România”, pe care îl vom lansa în curând, în semn de recunoaştere a contribuţiilor lor în diverse domenii. Printre laureaţi s-au numărat: Laura Ţeposu, CEO Libris.ro, cu premiul „Ai carte, ai business” – leadership în retailul de carte şi educaţie online; Alessio Menegazzo, CEO PPC România, cu premiul pentru „Energia viitorului”; Gabriela Nistor, CEO Salt Bank, cu premiul „Banca fără frontiere” – inovaţie şi transformare digitală în sectorul bancar; Ionuţ Negoiţă, CEO, HILS Development, cu Premiul pentru dezvoltarea de comunităţi sustenabile în estul Bucureştiului; Dr. Wargha Enayati, Preşedinte Executiv Enayati Medical City, cu premiul „Oraşul sănătăţii” – pionierat în proiecte medicale integrate; Alexandru Stânean, CEO Teraplast, cu premiul „Constructorii viitorului”; Cristina Ivasuc, director general Sabon România, cu premiul „Parfumul succesului” – excelenţă în retail de produse de îngrijire; Mihnea Şerbănescu, General Manager Cushman & Wakefield Echinox, Premiul pentru performanţă în consultanţă imobiliară; Alexandra Dinovici, director general Glovo România, Premiul Reţeta câştigătoare în ecuaţia comandă / livrare şi Dragoş Pavăl, Preşedinte şi Fondator Dedeman, cu premiul „Cel mai admirat CEO din România”, ediţia 2024. De asemenea, au fost acordate premii speciale lui Gabor Olajos, Country Managing Director Pluxee România şi Bulgaria, cu premiul „Pluxee pentru viitor” – inovaţie în soluţii de plăţi şi beneficii; Alexandru Bonea, CEO Meta Estate Trust, cu Premiul „Tânărul vizionar al investiţiilor imobiliare” – leadership şi inovaţie în real estate; Andrei Brumaru, CEO, Carmistin, cu Premiul „Gustul succesului” – contribuţie în industria alimentară şi agricultură şi Gilles Ballot, CEO Carrefour România, Premiul pentru leadership în comerţul modern.


     

     

     

     

  • Cum păstrăm lumina reflectoarelor pe Bursă după listarea Hidroelectrica? Mihai Chişu, eVote: M-aş conecta mai bine cu mediul politic şi m-aş concentra mai mult pe aducerea de noi companii

    Mihai Chişu, CEO şi cofondator al eVote, platformă pentru participarea online la adunările generale ale acţionarilor, spune că, în urma listării istorice a Hidroelectrica (H2O) de anul trecut, atenţia ar trebui să se îndrepte către consolidarea unei relaţii mai bune între piaţa de capital şi mediul politic, cât şi spre atragerea unui număr mai mari companii la Bursa de la Bucureşti.

    „M-aş conecta mai bine şi cu mediul politic pentru a-i transmite, inclusiv în perspectiva acestor alegeri (pentru postul de director general al BVB – n.r.), că Bursa este un partener pentru România şi reuşeşte să finanţeze economia, ceea ce înseamnă prosperitate pentru toţi românii”, afirmă el.

    Cu patru noi debuturi de acţiuni la BVB de la începutul anului, lichiditatea Bursei locale a fost susţinută în 2024 de emisiunile de titluri de stat Fidelis, ultimele două ediţii având valori record, de 3,2 miliarde, respectiv 3,5 miliarde de lei.

    Totuşi, primele nouă luni din 2024 au adus un rulaj mai mare pe cele două pieţe de acţiuni de la BVB faţă de intervalul similar de anul trecut dacă nu luăm în calcul efectul listării Hidroelectrica, conform calculelor realizate de ZF.

    „Dacă aş putea, m-aş concentra foarte mult pe aducerea de companii şi prin crearea unui mediu în care companiile să fie atrase de la sine (de Bursă -n.r.), iar aici miza se poate duce către mediul politic. A trecut ceva timp de la listarea Hidroelectrica, peste un an de zile. M-aş bucura să văd companii noi”, continuă Mihai Chişu.

    Bursa locală este pe plus cu 13,4% de la începutul anului încoace prin prisma indicelui principal BET, însă a scăzut cu 7% de la maximul consemnat în vară, adoptând un trend descendent inclusiv lichiditatea segmentului de acţiuni.

    „De un timp încoace, în lipsa unor perspective bine, unor instrumente viabile şi unor ştiri, avem această incertitudine care îi face precauţi pe investitori”, comentează CEO-ul.

     

  • Cine este tânărul din România care a preluat conducerea imperiului de sute de milioane de euro construit de tatăl său

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 067. Radu Timiş Junior, CEO, Cris-Tim

    De mai bine de patru ani a preluat conducerea Cris-Tim, dar implicarea sa în activitatea companiei fondate de tatăl său, Radu Timiş, a început în urmă cu mai mult de opt ani, după absolvirea cursurilor ASE Bucureşti. Iniţial, a ocupat funcţia de business development manager, iar ulterior, de comercial director, până să preia conducerea grupului. Cris-Tim activează pe mai multe pieţe – de la mezeluri, lactate şi până la turism şi vin, însă cel mai important business pentru grup îl reprezintă producţia de mezeluri, care realizează cea mai mare parte din cifra de afaceri, fiind urmată de ready-meal-uri şi lactate.

    Radu Timiş Junior este optimist în privinţa mediului de afaceri din România, în principal datorită surselor variate de finanţare care pot sprijini dezvoltarea firmelor.

  • Geanina Durigu, CEO Monza Ares: Din păcate, în România, se nasc anual peste 1000 de copii cu malformaţii cardiace. În acest an, 30 de copii au beneficiat de tratament minim invaziv în spitalele Monza

    Spitalele şi clinicile parte a grupului Monza Ares au oferit în acest an screening gratuit pentru 1500 de copii pentru a identifica posibile probleme cardiace, în urma căruia au fost descoperite o serie de malformaţii sau aritmii care au putut fi tratate din timp, a declarat Geanina Durigu, CEO Monza Ares în cadrul conferintei ZF Health&Pharma Summit 2024.

    ”Din păcate, în România, se nasc anual peste 1000 de copii cu malformaţii cardiace, iar accesul la chirurgie este destul de limitat. Părinţii caută de multe ori soluţii de tratament în afara ţării.  La Monza, 30 de copii au beneficiat de tratament minim invaziv în acest an”.

    Grupul Monza Ares deţine în prezent 2 spitale proprii, 10 săli de angiografie în 7 centre din Bucureşti, Cluj-Napoca, Piteşti, Constanţa şi Tulcea şi 3 clinici multidisciplinare, cu focus pe cardiologie, în Cluj-Napoca, Monza Ares Cardiomed.

     În 2023, grupul a preluat activitatea de cardiologie a Spitalului Monza.

    Din anul 2019, grupul este deţinut majoritar de fondul american de investiţii Highlander Partners.

    ”La Tulcea avem un parteneriat public-privat şi vom avea ceva similar şi la Târgu Jiu. Am investit 5 mil. euro, în parteneriat cu Phillips, pentru a schimba angiografele la nivel de grup”.

    În cadrul parteneriatului dintre grupul Monza Ares şi Philips au fost instalate angiograful Azurion 7 la Spitalul Monza din Bucureşti şi 2 angiografe Azurion 3 în alte centre medicale din Constanţa şi Târgu Jiu, în prima jumătate a anului 2024.  Grupul a introdus echipamente şi soluţii medicale Philips în şase din cele zece săli de angiografie.

    ”Am investit în echipamente medicale şi urmează să investim în partea de digitalizare în curând”, a mai spus Geanina Durigu.

    Philips Azurion este o soluţie avansată şi integrată pentru laboratoarele de cardiologie intervenţională.