Tag: carti

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • Volumele curierilor au crescut cu 10% în septembrie

    Produsele pentru copii şi rechizitele s-au vândut cel mai bine în intervalul 1-15 septembrie al acestui an, această categorie de produse generând aproximativ cea mai mare parte a totalului de 350.000 de colete livrate de DPD România în perioada de referinţă.

    Categoriile de produse de pe acest segment care au generat cele mai multe livrări pentru curierii DPD România, în intervalul analizat, au fost cele comercializate de magazine online din zone precum cărţi, rechizite, îmbrăcăminte şi încălţăminte.  

    „Începerea anului şcolar ne arată o dată în plus faptul că shopping-ul online, cu precădere în spaţiul urban, este preferat celui clasic, chiar şi când vine vorba de pregătirea celor mici pentru şcoală. Din intervalul analizat, 11 septembrie a fost ziua cea mai încărcată pentru curierii noştri”, a declarat Lucian Aldescu, CEO DPD România. 

    Potrivit CEO-ului companiei, în ceea ce priveşte topul zonelor în care au fost expediate cele mai multe colete, în perioada analizată, acesta este dominat de Bucureşti-Ilfov, urmat de Cluj, Timişoara şi Iaşi.  

    Despre DPD

    DPD România este parte a DPDgroup, lider european în curieratul rutier. În România, DPD se află în top 3 companii de curierat. Prin tehnologia inovatoare, cunoaşterea pieţei locale şi cele 2 servicii Predict şi PalletOne, DPD România oferă cea mai bună experienţă de livrare atât expeditorilor, cât şi destinatarilor.

    Cu o echipă de peste 1,200 de angajaţi şi francizori şi având acces la o reţea europeană de 16.000 de sedii Pickup, DPD România livrează anual peste 10 milioane de colete.

     

  • Volumele curierilor DPD au crescut cu 10% în septembrie

    Produsele pentru copii şi rechizitele s-au vândut cel mai bine în intervalul 1-15 septembrie al acestui an, această categorie de produse generând aproximativ cea mai mare parte a totalului de 350.000 de colete livrate de DPD România în perioada de referinţă.

    Categoriile de produse de pe acest segment care au generat cele mai multe livrări pentru curierii DPD România, în intervalul analizat, au fost cele comercializate de magazine online din zone precum cărţi, rechizite, îmbrăcăminte şi încălţăminte.  

    „Începerea anului şcolar ne arată o dată în plus faptul că shopping-ul online, cu precădere în spaţiul urban, este preferat celui clasic, chiar şi când vine vorba de pregătirea celor mici pentru şcoală. Din intervalul analizat, 11 septembrie a fost ziua cea mai încărcată pentru curierii noştri”, a declarat Lucian Aldescu, CEO DPD România. 

    Potrivit CEO-ului companiei, în ceea ce priveşte topul zonelor în care au fost expediate cele mai multe colete, în perioada analizată, acesta este dominat de Bucureşti-Ilfov, urmat de Cluj, Timişoara şi Iaşi.  

  • Maia Morgenstern recunoaşte că viaţa sa nu a fost doar lapte şi miere.” Mâncam pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură si vânat şi sos şi multe alte bunătăţi”

    „Cu treizeci de ani în urmă. La Piatra Neamţ. Puneam margarină pe pâine. Pâinea era pe cartela. Şi margarina. Sau untul. Dar nu se găsea

    Apoi presaram Vegeta. Obţinută cu greu, pe parale multe… din Iugoslavia. De la sârbi.

    Apoi citeam cartea de bucate. O aveam de la mama. Veche şi cu gravuri. Sanda Marin. Uneori se lua curentul. Deseori.

    Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură…si vânat… şi sos… şi multe alte bunătăţi. În piaţa se vindeau ghebe – ciuperci – şi struguri.

    Câteodată facem rost de un sac de cartofi. Foloseam acelaşi ulei- era pe cartelă – să prăjim cartofii de nu ştiu câte ori. Între timp mâncam pâine cu margarină şi cu Vegeta şi citeam Sanda Marin.

    Berea se gasea- atunci când se găsea- în sticle de jumate. Verzi sau maro. Mirosea – avea gust de – a ulei. Nu făcea spumă. “Nici dacă o turnai de la balcon” – spune prietenul meu cel mai bun Mircea Rusu. El spune şi altele. Mai bine şi mai cu umor.

    …sunt la Piatra Neamţ acum. La Mall. E frumos. Mi-am cumpărat o bere….nu pot sa-o beau. Ma îneacă. Plânsul.

    Înţeleg. Eu sunt patetică. Iar voi aveţi treburi mai importante”, a scris actriţa pe pagina sa de Facebook.

  • Maia Morgenstern recunoaşte că viaţa sa nu a fost doar lapte şi miere.” Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură si vânat şi sos şi multe alte bunătăţi”

    „Cu treizeci de ani în urmă. La Piatra Neamţ. Puneam margarină pe pâine. Pâinea era pe cartela. Şi margarina. Sau untul. Dar nu se găsea

    Apoi presaram Vegeta. Obţinută cu greu, pe parale multe… din Iugoslavia. De la sârbi.

    Apoi citeam cartea de bucate. O aveam de la mama. Veche şi cu gravuri. Sanda Marin. Uneori se lua curentul. Deseori.

    Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură…si vânat… şi sos… şi multe alte bunătăţi. În piaţa se vindeau ghebe – ciuperci – şi struguri.

    Câteodată facem rost de un sac de cartofi. Foloseam acelaşi ulei- era pe cartelă – să prăjim cartofii de nu ştiu câte ori. Între timp mâncam pâine cu margarină şi cu Vegeta şi citeam Sanda Marin.

    Berea se gasea- atunci când se găsea- în sticle de jumate. Verzi sau maro. Mirosea – avea gust de – a ulei. Nu făcea spumă. “Nici dacă o turnai de la balcon” – spune prietenul meu cel mai bun Mircea Rusu. El spune şi altele. Mai bine şi mai cu umor.

    …sunt la Piatra Neamţ acum. La Mall. E frumos. Mi-am cumpărat o bere….nu pot sa-o beau. Ma îneacă. Plânsul.

    Înţeleg. Eu sunt patetică. Iar voi aveţi treburi mai importante”, a scris actriţa pe pagina sa de Facebook.

  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • Protest la adresa ministrului Educaţiei, Liviu Pop, în Piaţa Victoriei

    Printre cărţile donate ministrului Liviu Marian Pop, se numără ”Aventurile baronului Munnchausen”, ”Matematică, exerciţii şi probleme pentru clasele V-VIII”, dar şi manuale de gramatică.

    ”Am adus cărţi pentru bibliotecile şcolare, care nu au cărţi. Domnului ministru îi transmit să se uite în cărţile de gramatică”, a spus o femeie, după ce a adus în Piaţa Victoriei câteva cărţi de gramatică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment major legat de creşterea necontrolată a companiilor mari. ”Ne îndreptăm spre un viitor distopic unde câteva companii ne vor controla viaţa”

    Conform USA Today, doar Amazon vinde peste jumătate dintre cărţile vândute în Statele Unite, are o cotă de piaţă de 45% în cloud computing. Cât despre Google, are o cotă de piaţă de peste 80% a pieţei motoarelor de căutare şi poate controla ceea ce este publicat şi văzut în motorul de căutare.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cine este şi cât câştigă cel mai bun jucător de poker din România

    Vlad Darie este originar din Satu Mare, a început timid cu câteva turnee şi încet-încet a ajuns să participe la competiţii majore. Având nickname-ul “dariepoker” pe PokerStars, Vlad şi-a croit drumul spre succes cu multă determinare şi concentrare. În 2013, a primit recunoaşterea pentru toată munca depusă. A câştigat marele pot al Main Event-ului PokerFest de la Mamaia, în valoare de 36.000 de euro. A participat la multe turnee mari online şi a prins două mese finale la PokerStars Spring Championship of Online Poker. A primit premiul pentru Cel mai bun jucător de poker din România, premiu acordat de revista Casino Life & Business Magazine. Vlad a mărturisit într-un interviu pentru revistă că trecerea de la turneele online la cele live nu a fost deloc uşoară.

    „La început am avut probleme cu stăpânirea emoţiilor, cu disciplina. La turneele live joci o singură masă, trebuie să fii mult mai conştient de imaginea pe care o ai tu la masă, cum te văd ceilalţi la masă. Nu se poate să fii ca pe online unde ai 10-12 mese şi un singur soft care să îţi zică ceva despre adversari. E mult mai solicitant la live”, a spus tânărul.

    La începutul anului 2014, câştigă cel mai mare premiu din istoria turneului de PokerStars super Tuesday, de 120.960 de dolari, o performanţă greu de egalat. La sfârşitul anului 2014, el mai are o reuşită: ajunge câştigător în Main Event-ul Pokerfest-ului organizat la Royal Poker Club din Cluj Napoca, premiu ce-i aduce 10.300 de euro în buzunar. Succesele continuă să vină pe banda rulantă, iar în 2016, conform Global Poker Index, instrumentul universal acceptat de măsurare a performanţelor unui jucător, îl plaseză pe locul I, ca cel mai bun din România, scrie satmareanul.net