BusinessMagazin

Tag: cadre didactice

  • Ce au făcut la Sibiu profesori de la Harvard şi Universitatea din Chicago, alături de bancheri de pe Wall Street

    În perioada 21 – 30 iulie, a avut loc la Sibiu cea de a 10-a ediţie a şcolii de vară pe teme de finanţe Young Leaders Club – Finance. Evenimentul a fost organizat de Young Leaders Club în parteneriat cu Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu. Printre speakerii de la aceasta ediţie se numără Ralph Acampora – părintele analizei tehnice şi unul dintre cei mai respectaţi analişti de pe Wall-Steet, Christof Ruhl – Directorul global de cercetare al ADIA şi fostul Economist Şef al Bristish Petroleum, Cris Doloc – Profesor la Universitatea din Chicago, Marion Laboure – Profesor la Universitatea Harvard şi Marian Micu – Director de Cercetare în cadrul diviziei de investiţii a Credit Suisse.

    ”În acest an, un număr total de peste 400 de tineri şi-au exprimat interesul pentru acest eveniment care a devenit de tradiţie. Dintre ei, cei mai buni 30 au fost  selectaţi să participe la unul dintre cele mai căutate programe de vară din Europa de Est. În cele zece ediţii de până acum, programul a atras participanţi dintr-un numar de 36 de ţări, dintre care menţionam: SUA, Germania, Franţa, China, India, Rusia, Spania, Ucraina, Azerbaijan, Polonia sau Bulgaria. De asemenea, anual participă un număr de cel putin 10 studenţi români de la universităţi de top din Europa şi SUA.”, spune Florin Grosu – Preşedintele Young Leaders Club.

    Pe parcursul a 10 zile, cei 30 de tineri au fost provocaţi pe teme avansate de finanţe şi investment banking, macroeconomie, investiţii în pieţe emergente sau construirea unui portofoliu de acţiuni.  În plus, participanţii au simulat tranzacţii prin implicare într-un joc de trading inter-bancar, unic în Europa, în decursul căruia aceştia au fost în competiţie pe pieţe fictive de valute şi acţiuni.

    “Am văzut iniţiative similare la cele mai bune universităţi din lume şi YLC-Finance este un success din ce în ce mai mare în fiecare an. Toţi speakerii străini care participă sunt impresionaţi de calitatea programului.”  spune Cris Doloc de la University of Chicago, cel care a fost speaker la ultimele două ediţii ale programului.

    ”O combinaţie de excepţie: profesori din universităţi de renume, profesionişti de top din industria pieţelor de capital şi a investiţiilor şi un grup motivat de 30 de tineri atent selecţionaţi. Partenerii noştri, Young Leaders Club, au reuşit să dezvolte de-a lungul celor 10 ani acest program de vară, şi să îl aducă la nivelul excelenţei, program necesar prin complementaritatea oferită oricărei pregătiri formale. Studenţii au şansa nu doar să afle noutăţile din domeniul de la cei mai buni specialişti, ci şi să aibă acces la oportunităţi de dezvoltare viitoare sau de angajare în organizaţii importante ”, prorector Livia Ilie.

     

     

     

     

  • Diplome de licenţă fără studii | 106 percheziţii la profesori şi studenţi ai două universităţi/ Peste 10.000 euro, găsiţi în maşina unui intermediar/ Ministrul Pop: Faptele angajaţilor denotă iresponsabilitate

    “Mai multe cadre didactice din cadrul unor instituţii de învăţământ superior desfăşoară activităţi ilegale constând în pretinderea şi primirea unor foloase necuvenite (bani şi bunuri materiale) cu ocazia organizării şi susţinerii de către studenţi a examenelor la diferite discipline (susţinute chiar în afara perioadei de examinare) şi/sau cu ocazia susţinerii examenelor de licenţă. Probatoriul a relevat că unii studenţi străini, înscrişi la grupe ce urmează cursurile în limba română, nu cunosc/nu înţeleg limba română şi totuşi sunt promovaţi, în schimbul unor sume de bani, la toate examenele anuale”, transmit procurorii printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, ancheta a scos la iveală mai multe modalităţi în care studenţii erau ajutaţi în schimbul banilor. Aceştia ar fi primit în timpul examenelor susţinute online răspunseurile corecte la testele grila, “fiindu-le trimise pe telefoanele mobile de către informaticienii instituţiei de învăţământ, prin mesaje text (SMS). În alte situaţii, li s-ar fi mărit notele,”prin accesarea ilegală de către informaticienii din respectivele instituţii, a softului creat pentru evidenţa situaţiilor şcolare, având drept consecinţă promovarea”. În unele cazuri, informaticienii interveneau în contul electronic al studentului şi modificau răspunsurile testului online, astfel încât acesta să fie promovat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Evenimentul care se concentrează pe crearea relaţiilor de business între antreprenoare

    Printre cele care vor împărtăşi din experienţa lor se numără Doina Cepalis (proprietar Te-Rox Prod), Ruxandra Hurezeanu (fondator Ivatherm), Mihaela Stroe (coach), Lorena Buhnici (antreprenor online, Cavaleria.ro), Loredana Preda (fondator Noblesse Group), Raluca Radu (country manager ANSWEAR), Maria Nadolu (instructor hatha yoga), Andreea şi Silvia Stefanuca (proprietari Conac Polizu), Alina Dumitru (PR manager ZEPTER). În cadrul evenimentului cei prezenţi vor participa atât la workshop-uri informaţionale construite în jurul expertizei profesorilor, cât şi activitati recreative. 

    „4 din 7 zile sunt plecată din ţara. Am parteneri de business în peste 50 de ţări. Pare plăcut din afară, dar nu a fost uşor să construiesc relaţii şi să le câştig încrederea. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc, şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro. E necesar să fii o prezenţă agreabilă, să vorbeşti fluent limbi străine, să fii diplomat şi să ţi se simtă personalitatea. Nu m-am dus niciodată umilă să cuceresc pieţe externe”, spune Doina Cepalis, proprietar Te-Rox Prod. 

     

  • Povestea românului care a creat un produs pe care îl folosesc zilnic milioane de oameni

    Statutul de cel mai admirat CEO în 2016 se leagă strâns de evoluţia Bitdefender, care a devenit pe parcursul a 15 ani cel mai vândut produs românesc de peste hotare. Florin Talpeş a fost prezent în top 10 în toate cele şase ediţii anterioare ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, dar anul acesta a primit cel mai mare număr de voturi din partea mediului privat de afaceri. Ce înseamnă pentru antreprenorul român această recunoaştere?

    „Soţia mea căuta profesori foarte buni şi întreba, «Cum îi găsim?», «Care sunt criteriile prin care să îi alegem?» Răspunsul este dat de comunitate: aceasta ştie care sunt profesorii cei mai buni, totul este să te adresezi acesteia, aşa că, dacă eu am ajuns să fiu văzut drept unul dintre profesorii buni, este extraordinar, este o onoare pentru noi, cei de la Bitdefender. Vorbim despre oamenii din comunitatea de afaceri, care sunt ei deja oameni excepţionali ai comunităţii la modul general, dacă ei spun despre noi că suntem bine, că ne plac şi că ne apreciază, este minunat – suntem printre printre cei admiraţi într-o comunitate care este ea însăşi admirată.”

    Este răspunsul dat de Florin Talpeş, antreprenorul din spatele „celui mai exportat” produs românesc, aşa cum am descris Bitdefender în mai multe articole ale revistei, când a aflat că a fost ales cel mai admirat manager din România. A folosit exemplul printr-o analogie cu dezvoltarea afacerii soţiei sale, Măriuca Talpeş, Intuitext, axată pe dezvoltarea de produse pe piaţa educaţie din România. Împreună cu ea a pus la începutul anilor ‘90 bazele a ce avea să fie Bitdefender şi care i-au adus statutul de „cel mai admirat”, ce vine cu „încredere, foarte multă încredere”, potrivit antreprenorului.

    Discuţia are loc în biroul lui Florin Talpeş, decorat utilitar şi printre cele mai mici pe care le-am văzut la un interviu cu un CEO; atât încăperea, cât şi biroul propiu-zis, amplasat lângă fereastră şi pe care este loc doar de PC. Poartă un tricou negru incripţionat cu logoul Bitdefender – de altfel, în discuţiile cu presa în care l-am văzut de-a lungul timpului purta, fără excepţie, un astfel de tricou, variind doar culoarea. Discursul lui este uşor de înţeles: explică pe îndelete şi cea mai recent lansată tehnologie a companiei, cât şi concepte mai uşoare, legate de domeniul în care activează, piaţa de outsourcing de pildă.

    Când vorbeşte despre companii, foloseşte termenul „întreprindere”, iar când vorbeşte despre antreprenori, pe cel de „întreprinzător”. Evită să vorbească la singular când se referă la dezvoltarea companiei. În cifre, compania pe care a construit-o înseamnă circa 1.100 de angajaţi, o cifră de afaceri care va depăşi (potrivit informaţiilor oficiale din România)  100 de milioane de euro şi spre pragul care ar putea să îi aducă întreprinderii româneşti statutul de unicorn; estimările se mai referă şi la cifra de jumătate de miliard de clienţi la nivel global.

    Discuţia a început cu o reflexie asupra relativităţii timpului, în contextul în care Bitdefender se îndreaptă spre pragul de 15 ani de activitate, iar Business Magazin tocmai sărbătorise 12 ani la momentul interviului. „Acest interval poate fi considerat şi mult, şi puţin: e mult fiindcă poţi să realizezi multe, la viteza cu care se schimbă lucrurile acum, din punct de vedere economic, tehnologic sau din punct de vedere al evoluţiei unei întregi societăţi. Atunci când ne gândim la companii vestice care au peste 100 de ani, pare să fie foarte puţin; iPhone-ul, ca standard de ce înseamnă interacţiunea cu tehnologia e proaspăt, e mai tânăr telefonul decât Business Magazin şi Bitdefender, dar cu toate acestea, nimeni nu acceptă un altfel de standard în prezent.” Aşadar, 15 ani, e mult pentru Bitdefender? „Dacă ne uităm de unde am plecat, ni se pare că este o viaţă de om: acum 15 ani nu am fi visat ca tehnologiile noastre să fie folosite de peste 500 de milioane de oameni, din întreprinderi sau de acasă – e un pas mare.”

    DE LA O STARE DE SPIRIT, LA O STARE DE „SCALER”

    Florin Talpeş numeşte companiile care au trecut de pragul de o sută de milioane de dolari drept „scalers”, iar Bitdefender SRL, potrivit datelor oficiale, se îndreaptă spre acest nivel în 2016. În urmă cu 15 ani, firma funcţiona mai mult în baza unei stări de spirit, a unei „idei că facem bine ceea ce facem, ştiam că vom face ceva important, fără să ştim exact ce”, după cum descrie antreprenorul perioada de început. În prezent însă, Talpeş spune că sunt „mai riguroşi în ce visăm – da, vrem să dominăm un segment de piaţă.”

  • Iulia Bocaniciu, 10 la BAC: “România are profesori cu multe idei dar cu mâinile legate!”

    „Consider ca orice reusita are nevoie de munca sustinuta. Nu cred ca un volum enorm de invatat e neaparat necesar. E mai important sa inveti constant si inteligent si obligatoriu sa iti si placa. Daca o faci cu drag si o faci pentru tine, totul devine mult mai usor.

    Am luat meditatii la matematica si chimie, dar la chimie in special pentru admitere.

    M-am gandit la posibilitatea de a merge la facultate in strainatate mai ales in contextul in care cunosc multi colegi care o fac. Cu toate astea am decis sa raman in tara. Sunt si destul de legata de casa, familie si prieteni si cred ca mi-ar fi fost greu. Cred ca pot avea parte de o instruire de buna calitate si aici, dar mi-as dori sa iau parte in timpul facultatii intr-un proiect Erasmus de schimb de experienta ca sa pot experimenta cat mai multe.

    Consider ca sistemul de învăţământ din Romania are copii buni nemotivati si profesori cu multe idei dar cu mainile legate… Sunt multe de schimbat dar ar fi un drum lung si anevoios

  • Dascăli din Olt şi Timiş, prinşi când încercau să copieze la Titularizare şi eliminaţi din examen

    Inspectorul şcolar general al ISJ Olt, Felicia Man, a declarat că trei dintre dascălii eliminaţi susţineau examenul la centrul organizat la Colegiul Tehnic Metalurgic, iar cel de al patrulea, la Şcoala Gimnazială Nr. 3.

    Cei patru au încercat să copieze cu ajutorul “clasicelor fiţuici”, al telefonului şi chiar al unui ceas inteligent.

    Din cei 668 de candidaţi înscrişi să susţină examenul de Titularizare, în judeţul Olt, 462 au fost prezenţi, în timp ce 119 au lipsit, iar alţi 55 s-au retras din motive personale, în vreme ce doi au absentat din motive medicale. Un candidat nu a mai fost lăsat să susţină examenul deoarece nu a depus la dosarul de înscriere actele de studii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Bendeac: Educaţia în România (sau despre cum ucide învăţământul din România gândirea personală a elevului)

    Pe Facebook, Mihai Bendeac a scris: „EDUCAŢIA ÎN ROMÂNIA (SAU DESPRE CUM UCIDE ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIN ROMÂNIA GÂNDIREA PERSONALĂ A ELEVULUI)
    Am avut de curând o discuţie cu frate-meu. Andrei, deşi are 17 ani neîmpliniţi, e un tip extrem de inteligent, elev la unul dintre cele mai bune licee din România, Coşbuc.

    Discuţia a pornit de la afirmaţia mea cum că “Bacul şi Capacitatea la Limba Română sunt cel mai simplu lucru dacă eşti un copil/tânăr inteligent şi argumentat”.
    Spuneam asta în contextul în care întotdeauna am detestat acele “locuri comune” (înţeleg prin asta propoziţii/fraze stas gen “Eminescu, poetul nostru naţional…” pe care le întâlneşti în cărţile de comentarii).

    Am susţinut mereu că, în afară de gramatică pe care, la dracu’, trebuie să o stăpâneşti, partea de literatură a acestor examene ar trebui să consiste (ca pregătire) doar în lectura operelor.
    Frate-meu mi-a tăiat sever macaroana explicându-mi că existe nenumărate “jaloane” pe care trebuie să le bifezi altminteri eşti depunctat.

    De ce?
    De ce?!
    DE CE?!?!

    Am avut, nu cu mult timp în urmă, o discuţie extrem de interesantă cu un artist român. Nu-i dau numele. În discuţia respectivă, extrem de argumentat şi documentat, omul susţinea, nici mai mult nici mai puţin, decât că e o aberaţie faptul că Ion Creangă este trecut în rândul marilor clasici. Şi nu era o vorbă aruncată. Omul Argumenta folosind paralele cu Eminescu, Slavici sau Caragiale, ori Corneille şi Racine.

    Puteai fi de acord cu expunerea lui sau nu. Dar, fără îndoială, argumentarea, privirea amplă şi documentată asupra clasicismului în genere şi, până la urmă curajul declaraţiei în sine, nu puteau trece neadmirate. Era o plăcere.
    Ei, ce s-ar fi întâmplat cu o asemenea abordare la BAC?

    În opinia fratelui meu şi, acum, şi a mea: o nenorocire.
    Nu se poate ca totul să ţină de norocul de a avea un profesor corector fără ochelari de cal, pe care să-l doară-n cur de baremul de corectare şi care să aprecieze originalitatea. Sistemul românesc de învăţământ trebuie SCHIMBAT!!!!!

    Cu orice risc, fiţi voi! Cu gândurile voastre! Cu impresiile voastre! Cu părerile voastre!
    Sigur… Eu acum mă refer la tinerii inteligenţi, interesaţi… că, dacă eşti “vai morţii tei” şi nici măcar nu concepi să citeşti… “Bravo boss, xoxo!”, ce să zic..
    Închei, nu înainte de a da un ultim exemplu. Ce te faci cu un elev care dă BAC-ul şi, dacă îi pică “Cel mai iubit dintre pământeni”, în loc de baremul p..ii, te trece prin ce a însemnat romanul în sinistra Românie a anilor 80′, prin cum se vindea pe sub mână, prin relatări conform cărora (adevărate, altminteri) iubita/soţia îl alinta pe Marin Preda “cel mai iubit dintre pământeni” (de unde şi numele romanului), despre diferenţele dintre carte şi ecranizare, despre psihologia colectivă ce a perceput titlul ca o referire la Ceauşescu (deşi nu asta era intenţia) etc etc etc etc etc. Şi, în cele din urmă, cu percepţia/părerea/ideea/gândul PERSONAL al elevului faţă de operă şi faţă de Victor Petrini (personajul principal, boss, dacă ai mai citit până aici ?)

    Ce te faci cu asta, domnule profesor examinator? Că riscă să iasă din barem…
    Seară înţeleaptă vă doresc tuturor celor care aţi rezistat până la finalul acestui articol neinteresant şi care nu are un subiect share-uibil!
    Vă îmbrăţişez!”

    “;}

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză. „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    Lovindu-se de ideile obtuze ale profesorilor din liceu, tânăra s-a văzut nevoită să se întoarcă în SUA. „Nu plănuiam să mă întorc imediat, dar profesorii nu mi-au lăsat nicio alternativă. Nu mi-au închis clasa a XI-a şi nu mă lăsau să trec în clasa a XII-a”, povesteşte ea. Mai mult de atât, în America nu putea continua în sistemul public deoarece nu avea destule credite pentru a i se putea echivala studiile „şi până la urmă am primit o bursă la o şcoală privată şi am terminat acolo”. Aşadar, profesorii din România i-au forţat mâna şi Cristina Berta Jones a fost nevoită să înveţe într-o ţară străină, fără familie şi fără prea mulţi bani. „Am fost singură, nu aveam niciun ban. În primele şase luni Fundaţia Soros mi-a dat 50 de dolari pe lună, bani de buzunar”, mărturiseşte ea. Povesteşte că a stat în SUA, la o familie de americani cu trei copii; acestora, spune românca, „le plăcea să cunoască oameni din altă lume, altă cultură”.

    Odată absolvit liceul, a aplicat la „toate universităţile care ofereau bursă” şi a fost acceptată la Middlebury College, unde a studiat matematică şi ştiinţele economice. Şi-a dat seama că medicina, pe care voia să o studieze în România nu era, totuşi, un domeniu care să o pasioneze şi „când m-am găsit într-un loc unde îmi puteam reexamina planurile şi pasiunile, m-am gândit la business”.

    Bursa obţinută la facultate îi ajungea pentru cheltuielile legate de şcoală, dar a fost nevoie să se şi angajeze, iniţial în campusul facultăţii, pe un post de fundraising. „Dădeam telefoane pe la alumni care au terminat colegiul respectiv şi încercam să obţin donaţii. Căutam informaţii despre companiile lui X şi Y ca să ne dăm seama cam cât de bine o duce şi cam cât de mare era donaţia pe care o ceream pentru colegiu”, descrie ea activitatea de atunci. Era un loc de muncă bine plătit, spune ea, iar experienţa de atunci s-a dovedit folositoare şi în cariera pe care şi-a construit-o ulterior.

    Cât de mari sunt diferenţele dintre sistemul de învăţământ din Statele Unite ale Americii şi cel european, sau, mai bine, cel românesc? „Au fost două momente când mi-am dat seama că tot ceea ce mă făcea pe mine un student bun în România nu era destul pentru State”, spune ea. Primul moment a fost la liceu, când eseul de la ora de engleză i-a fost înapoiat înroşit, profesorul atrăgându-i atenţia că nu-şi exprima gândurile în legătură cu subiectul, ci doar relata ce fusese învăţată. „A fost un şoc. Tu vrei să afli ce gândesc eu?” Al doilea moment a fost în primul an la Harvard, când s-a văzut nevoită să vorbească în public şi să înfrunte direct disconfortul de a vorbi în faţa a zeci sau sute de oameni.

    După absolvirea facultăţii, prima slujbă obţinută a fost în cadrul unei firme tradiţionale de consultanţă din Washington DC, unde a lucrat doar şase luni, deoarece voia să fie implicată în noul domeniu, pe atunci, numit internet. Aşa că a renunţat şi s-a angajat la un start-up numit Mainspring ce făcea planuri de business şi alte ghiduri (financiare, de comunicare etc). Compania s-a listat la bursă în iulie 2000, iar spre finalul aceluiaşi an a fost preluată de către IBM. Mulţi dintre angajaţii start-up-ului nu au erau mulţumiţi deoarece nu „mai făceam chestii cool”. Nici românca nu a fost mulţumită după achiziţie şi, spune ea, poate ar fi plecat dacă nu era o persoană care să-i atragă atenţia asupra perspectivei. „Am avut un şef care mi-a spus că am două posibilităţi: fie plec, fie stau şi învăţ ceva de la oamenii ăştia, apoi oricum plec la MBA”, povesteşte Cristina Berta Jones. A făcut întocmai şi o vreme a fost umbra unui om de la vânzări din cadrul IBM „care făcea tranzacţii mari, de zeci de milioane de dolari”; aşa a dobândit experienţă în vânzări. „Am multă apreciere pentru oricine are talentul de a vinde ceva. A fost o experienţă extraordinară. Dacă n-ar fi fost sfatul acela, probabil că aş fi dat cu piciorul aceste oportunităţi şi aş fi plecat”, mărturiseşte ea luând o gură de cafea. 

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • “Perlele” la Evaluarea Naţională 2017, proba scrisă la limba română: “Când ţie lene să vorbeşti pui linie”, sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”

    După corectarea lucrărilor la limba română, profesorii au descoperit că şi anul acesta, elevii care au susţinut evaluarea naţională s-au întrecut în greşeli, mulţi dând dovadă de dezinteres faţă de primul examen important din viaţa lor.

    De exemplu, un elev a considerat că “principalul mod de descriere este naraţiunea. Autorul exprimă sentimentul de admirare pentru vară”.

    Elevii au avut de scris şi sinonime ale unor cuvinte care apar în poezia “Ploaia” de Magda Isanos. Un absolvent de gimnaziu a scris că sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”, iar altul a explicat că “în poezie este povestit un tablou cu arhaisme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro