BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Lovitură de teatru în lumea luxului: Hermès detronează LVMH şi urcă pe tronul bursei franceze, la 15 ani după ce a respins o tentativă secretă de preluare

    Capitalizarea de piaţă a Hermès a depăşit-o pe cea a rivalului LVMH, conglomeratul care, în urmă cu 15 ani, a încercat să achiziţioneze în secret producătorul celebrelor genţi Birkin, într-un demers care a şocat lumea corporativă franceză, scrie Bloomberg.

    Marţi, evaluarea Hermès International SCA a atins 243,65 miliarde de euro (276,3 miliarde de dolari), depăşind temporar capitalizarea bursieră de 243,44 miliarde de euro a LVMH. Astfel, Hermès a devenit pentru scurt timp cea mai valoroasă companie din indicele bursier francez de referinţă CAC 40.

    Această schimbare remarcabilă vine în contextul în care acţiunile LVMH au scăzut cu până la 8,4% la Paris, în urma publicării unor rezultate financiare dezamăgitoare pentru primul trimestru. Scăderea a fost cauzată de diminuarea cererii din China şi SUA, precum şi de temerile legate de o posibilă intensificare a războiului comercial.

    Pentru Hermès, această evoluţie reprezintă o confirmare a strategiei sale de a rămâne independentă. În 2010, Bernard Arnault, directorul general şi acţionarul majoritar al LVMH, a dezvăluit că acumulase în secret o participaţie în producătorul faimoselor eşarfe de mătase.

    Această mişcare l-a determinat pe Arnault – cunoscut şi sub porecla de „lupul din caşmir”, datorită tacticilor sale agresive de preluare a unor mărci de prestigiu – să se retragă câţiva ani mai târziu, după ce familia Hermès şi-a unit forţele pentru a respinge tentativa de preluare.

    În 2024, LVMH a înregistrat vânzări de 84,7 miliarde de euro şi un profit operaţional de 19,6 miliarde de euro. Prin comparaţie, Hermès a raportat venituri de 15,2 miliarde de euro şi un profit operaţional de 6,2 miliarde de euro în aceeaşi perioadă.

    Hermès a reuşit să reziste mai bine decât alţi rivali în faţa scăderii cererii de produse de lux, concentrându-se pe o clientelă extrem de înstărită şi cultivând cu grijă o imagine exclusivistă, bazată pe raritate şi control strict al distribuţiei.

  • Şeful primei companii de IT listate la Bursa de Valori, care a urcat de 13 ori în 10 ani, despre inteligenţa artificială: Va remodela întreaga industrie. Nu va înlocui oameni, ci îi va ajuta să fie mai productivi

    Mihai Logofătu, directorul general al grupului de firme de IT Bittnet (simbol bursier BNET), spune că inteligenţa artificială va transforma industria în care activează compania, ajutând oamenii să devină mai eficienţi, şi recomandată totodată alocarea unor bugete pentru experimentarea cu noi tehnologii.

    „Comunicarea cred că se duce mult în zona platformelor digitale şi integrarea lor în fluxurile de business şi în mod absolut evident se duce în inteligenţa artificială, care va remodela întreaga industrie. Nu cred că va înlocui oameni, ci îi va ajuta să devină mai productivi”, spune el.

    CEO-ul a discutat în cadrul evenimentului care a marcat 10 ani de la debutul Bittnet la Bursa de Valori Bucureşti, prima companie de IT listată pe piaţa locală de capital. Pe 15 aprilie 2015, emitentul a venit la cota Bursei cu o capitalizare de 7,5 mil. lei pe piaţa AeRO. Acum, valoarea de piaţă atinge 100 mil. lei pe segmentul principal.

    „Probabil că va înlocui parţial joburi foarte repetitive. Este foarte greu de spus unde se va duce zona aceasta în business, dar cred că este o greşeală să nu încerci, să nu pui un buget prin care să experimentezi cu diverse produse şi diverse strategii”, adaugă Mihai Logofătu.

    Emitentul a înregistrat venituri de 418,8 mil. lei la nivel consolidat în 2024, în creştere cu 11,5% faţă de anul precedent. Profitul net a urcat de la 600.000 de lei în 2023 la 9,2 mil. lei anul trecut.

    Titlurile BNET sunt pe plus cu 2% în 2025 şi pe minus cu 38% în ultimele 12 luni. Din acţionariat fac parte Agista Investments (13,75%) şi Impetum (13,3%).

     

  • China impune limite asupra tranzacţionării pe piaţa de capital: Fondurile de hedging şi investitorii privaţi care vând acţiuni de peste 7 milioane de dolari zilnic riscă suspendarea conturilor. „O astfel de restricţie este de înţeles, deoarece nu vrei să acţionezi împotriva statului”

    Bursele chineze au impus restricţii zilnice asupra vânzărilor nete de acţiuni de către fondurile de hedging şi investitorii mari din sectorul retail, în timp ce măsură ce Beijingul intensifică sprijinul pentru pieţele sale de capital în contextul unui război comercial în escaladare cu Statele Unite, scrie Reuters.

    Două surse din rândul investitorilor au spus că a fost stabilit un plafon soft pentru vânzările nete zilnice ale fondurilor de hedging şi ale marilor investitori din sectorul retail, impus prin avertismente verbale din partea brokerajelor, de 50 de milioane de yuani (6,83 milioane de dolari).

    Nerespectarea acestei limite risca suspendarea conturilor de tranzacţionare de către bursele de valori, care au emis această directivă, au spus două surse din brokeraj.

    China a luat o serie de măsuri pentru a-şi stabiliza pieţele de capital, care se confruntă cu efectele războiului comercial cu SUA, preşedintele Donald Trump  impunând tarife semnificative asupra bunurilor chinezeşti.

    Fondul de stat al Chinei a promis să îşi crească participaţiile la bursă, iar un număr tot mai mare de companii listate îşi răscumpără acţiunile, în timp ce marii intermediari au promis că vor stabiliza piaţa în faţa presiunii tarifelor şi a riscului de recesiune la nivel mondial.

    „O astfel de restricţie este de înţeles, deoarece nu vrei să acţionezi împotriva statului”, a spus o persoană care activează în trading.

  • Bursă. One United Properties: Curtea Constituţională stabileşte noi principii pentru autorizaţiile de construire. Decizia aduce un plus de certitudine juridică în sectorul imobiliar

    Dezvoltatorul de real estate One United Properties, listat la Bursă sub simbolul ONE, a informat joi piaţa de capital cu privire la recenta decizie a Curţii Constituţionale a României din data de 9 aprilie care, potrivit companiei, ar avea un impact pozitiv asupra stabilităţii juridice a sectorului imobiliar local.

    „Decizia a declarat neconstituţională hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 10/2015, care permitea anularea autorizaţiilor de construire aflate în litigiu, în cazul în care Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent era anulat. Această interpretare genera incertitudine juridică şi contrazicea prevederile art. 23 din Legea nr. 554/2004, care stipulează clar că anularea unui PUZ produce efecte doar pentru viitor”, conform unui raport de la BVB.

    În urma deciziei Curţii, regula iniţială este restabilită: odată emisă legal, o autorizaţie de construire rămâne valabilă chiar dacă PUZ-ul pe baza căruia a fost emisă este ulterior anulat.

    „Prin urmare, decizia CCR confirmă că anularea PUZ-ului nu afectează autorizaţiile existente, indiferent dacă acestea sunt contestate în instanţă. Această decizie reafirmă protecţia juridică a drepturilor deja dobândite prin acte administrative”, scriu reprezentanţii societăţii.

    Titlurile ONE se apreciau cu 2,5% la ora publicării ştirii, pe un trend generalizat de creştere pentru emitenţii din structura indicelui de referinţă BET, pe plus cu 2,9%. Acţiunile se tranzacţionează în scădere cu 15% de la început de an şi în coborâre cu 54% în ultimele 12 luni, la o valoare de piaţă de 2 miliarde de lei.

    „Decizia CCR stabileşte un cadru juridic mai previzibil şi mai sigur pentru planificare, investiţii şi construcţii în România, fiind eliminat riscul pierderii autorizaţiilor din cauza anulării PUZ-urilor. Pe scurt, decizia aduce un plus de certitudine juridică în sectorul imobiliar, încurajând o creştere stabilă şi restabilind încrederea investitorilor în piaţa dezvoltărilor imobiliare din România”, mai reiese din raport.

    Compania este controlată în proporţii egale de 25,1% de OA Liviu Holding Invest şi de Vinci Ver Holding, vehiculele de investiţii ale fondatorilor Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu. În 2024, One United a avut un profit net de 381 de milioane de lei, în scădere cu 15%, la afaceri de 1,4 miliarde de lei, cu 7% mai mici decât nivelul din anul precedent.

     

  • Întorsătură de situaţie. Trump anunţă o pauză de 90 de zile pentru noile tarife „reciproce”. Wall Street creşte imediat după anunţ: Indicii S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq sar cu peste 7%

    Donald Trump a declarat că a autorizat o pauză de 90 de zile în ceea ce priveşte tarifele pe care le-a impus unor ţări care s-au arătat dispuse să negocieze cu Statele Unite, acesta fiind primul semn că preşedintele face un pas înapoi în privinţa taxelor vamale, scrie FT.

    Trump a spus într-o postare pe Truth Social: „Având în vedere faptul că peste 75 de ţări au contactat reprezentanţi ai Statelor Unite, inclusiv Departamentele Comerţului, Trezoreriei şi USTR, pentru a negocia o soluţie … şi că aceste ţări nu au ripostat în niciun fel, formă sau mod împotriva Statelor Unite, la insistenţele mele ferme, am autorizat o PAUZĂ de 90 de zile şi o reducere substanţială a Tarifelor Reciproce în această perioadă, la 10%, cu aplicare imediată”.

    Totuşi, Trump a început postarea adăugând taxe vamale suplimentare pentru China. „Având în vedere lipsa de respect pe care China a arătat-o faţă de pieţele mondiale, prin prezenta măsură cresc Tariful impus Chinei de către Statele Unite ale Americii la 125%, cu aplicare imediată”, a scris el.

    Acţiunile americane au crescut vertiginos după ce Trump a anunţat că va suspenda tarifele pentru toate ţările care nu ripostează, timp de 90 de zile.

    Indicele S&P 500 de pe Wall Street a sărit cu 7% imediat după anunţ, în timp ce indicele Nasdaq Composite, a crescut cu aproape 8%. Dow Jones Industrial Average a crescut, de asemenea, cu peste 7%.

  • Guvernul cere companiei naţionale Transelectrica să distribuie cel puţin 90% din profit acţionarilor, peste 500 mil. lei

    Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica (simbol bursier TEL) a anunţat miercuri seară la Bursa de Valori Bucureşti că Secretariatul General al Guvernului, acţionarul majoritar, a solicitat repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net din 2024, comparativ cu aproximativ 26% cât a fost propunerea consiliului de administraţie.

    „Mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor/Consiliul de Administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2024 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor acestuia”, este cerinţa statului.

    Transelectrica va completa ordinea de zi a şedinţei AGOA anuală, convocată pentru data de 29 (30) aprilie 2025. Compania a propus investitorilor distribuirea unor dividende de 155,4 mil. lei din profitul contabil de 585,9 mil. lei al anului trecut, rămas după deducerea impozitului pe profit. Dividendul brut de 2,12 lei pe acţiune presupune un randament de aproximativ 5%, conform calculelor realizate de ZF. Acţionarii vor fixa în acelaşi timp data ex dividend (5 iunie), data de înregistrare (6 iunie) şi data plăţii (26 iunie).

    În urma mandatării din partea Secretariatului General al Guvernului, compania ar urma să distribuie peste 527 de milioane de lei acţionarilor, adică un dividend brut de aproximativ 7,2 lei pe acţiune. Compania este evaluată la 2,9 mld. lei şi este controlată în proporţie de 58,7% de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Acţiunile TEL înregistrează o creştere de 5,3% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 31,4 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Bursă. OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, finalizează tranzacţia cu NewMed Energy pentru a avansa explorarea în perimetrul offshore de gaze naturale Han Asparuh din Bulgaria

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), unicul producător de petrol şi gaze din România şi cea mai mare companie românească după cifra de afaceri, anunţă finalizarea tranzacţiei de transfer a unei participaţii între filiala sa OMV Offshore Bulgaria şi NewMed Energy Balkan, filială a NewMed Energy.

    NewMed Energy este principala asociere în participaţie a Israelului în explorarea, dezvoltarea, producţia şi vânzarea de gaze naturale şi condensat. După finalizarea tranzacţiei, cei doi parteneri deţin participaţii egale în proiect – fiecare câte 50% – OMV Petrom (prin OMV Offshore Bulgaria) fiind operatorul proiectului. Transferul participaţiei către NewMed Energy Balkan a fost aprobat de către Consiliul de Miniştri din Bulgaria. Colaborarea le permite ambelor părţi să împartă riscurile şi costurile asociate proiectului, facilitând astfel avansarea eforturilor de explorare, scrie OMV Petrom într-un comunicat de presă.

    „Accesul la resurse locale este esenţial pentru securitatea energetică, iar prin activităţile de explorare care urmează, deschidem noi perspective în zona bulgară a Mării Negre. Este un proces complex, cu investiţii ridicate şi mizăm pe sprijinul tuturor părţilor implicate pentru a progresa cu explorarea conform programului ambiţios pe care ni l-am propus. Suntem încântaţi să urăm bun venit companiei NewMed Energy în cadrul proiectului; experienţa lor vastă în sectorul energetic ne va îmbunătăţi capabilităţile şi va contribui la succesul proiectului”, spune Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru explorare şi producţie.

    Partenerii vizează începerea forajului unei sonde de explorare în 2025, în condiţiile obţinerii tuturor permiselor necesare. Pe baza rezultatelor obţinute, se va analiza oportunitatea forajului suplimentar.

    „Credem în potenţialul operaţiunilor din Bulgaria, datorită probabilităţii de descoperire şi proximităţii faţă de pieţele cheie – mai ales în contextul cererii globale în creştere pentru gaze naturale şi nevoii de aprovizionare fiabilă şi diversificată”, spune Yossi Abu, CEO al NewMed Energy.

    Han Asparuh este un perimetru de explorare situat în vestul Mării Negre din Bulgaria, la sud de perimetrul Neptun Deep din România şi are o suprafaţă de 13.712 km², cu adâncimi ale apei puţin sub 2.000 m. Activităţile de explorare au început în 2012 şi au inclus studii geologice şi geofizice şi forarea a trei sonde de explorare. O campanie seismică 3D extinsă a fost finalizată în mai 2020 pentru a identifica potenţiale ţinte de foraj, scriu reprezentaţii OMV Petrom.

    Blocul petrolier şi de gaze Han Asparuh din Marea Neagră a Bulgariei este estimat a avea potenţialul de a produce în total 13 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din două câmpuri.

    OMV Petrom a încheiat anul 2024 cu vânzări de 35,8 mld. lei, în scădere cu 8% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net a urcat cu 4% la 4,2 mld. lei, în mare parte pe fondul eliminării taxei pe ţiţeiul procesat.

    Acţiunile emitentului se tranzacţionează în creştere cu 4% în 2025 şi 16% în ultimele 12 luni, la o evaluare bursieră de 43 de miliarde de lei. Principalii acţionari – grupul austriac OMV şi statul român – deţine participaţii de 51%, respectiv 21% din capitalul social.

     

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: EUROPA devine o pradă pentru SUA şi Rusia

    ► Adrian Sârbu: „Europa devine o pradă între America şi Rusia”

    ► Sondaj ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC – ALEPH NEWS – ZF: 63% dintre români sunt de acord cu formarea unei armate europene de 1 milion de militari profesionişti 

    ► Vezi emisiunea ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC în fiecare miercuri, de la ora 22, pe Aleph News 

     

    La Ştiu pe ce lume trăiesc, Adrian Sârbu a analizat poziţia Europei în actualul context geopolitic. Concluzia?  Europa riscă să devină o pradă pentru marile puteri ale lumii: SUA şi Rusia.

     „Dacă ai primit un milion de euro, ai acceptat să trăieşti în România sub dictatură, ca în Rusia lui Putin? Pentru da, aţi răspuns, 18%.  Noi acum o să ne trezim în fiecare dimineaţă cu America. America e aici, da? O vezi? O America de gangsteri, da? Oameni de business având în spate armate şi tehnologii extraordinare. Şi o Rusie de criminali, oligarhi, că au şi ei bani.  Toţi banii Rusiei sunt furaţi de oamenii lui Putin şi sunt ai lui Putin, să fie clar. Şi noi ne trezim că Europa, care e aici, da? Devine o pradă pentru aceste două uriaşe, uriaşe prădătoare. Asta este situaţia în care trăim. Asta este situaţia în care trăimaţi.”, a afirmat Adrian Sârbu. 

    Ce poate face Europa pentru a nu ajunge în această poziţie de vulnerabilitate? Adrian Sârbu avertizează că ne vom trezi într-o realitate unde marile puteri se vor lupta pentru bucăţi din Europa, fără ca liderii europeni să mai aibă un cuvânt de spus.

    Poţi să urmăreşti emisiunea ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC LIVE în fiecare miercuri, de la ora 22:00, pe Aleph News.

  • Euforie pe bursele europene după decizia istorică a Germaniei de a creşte cheltuielile pentru apărare. Indicele Stoxx 600 a crescut cu 1,2%, iar DAX cu peste 3%. Euro continuă aprecierea faţă de dolar

    Indicele Stoxx 600 a crescut cu 1,2% la ora 13:56 (ora Regatului Unit), după scăderea generalizată a acţiunilor marţi din cauza îngrijorărilor legate de tarife, scrie CNBC.

    Indicele Stoxx al sectorului auto, care s-a prăbuşit cu aproape 6% în sesiunea anterioară, a revenit cu 3,7%. Utilităţile şi sectorul alimentar s-au numărat printre cele aflate în teritoriu negativ. 

    Acţiunile germane au fost cele mai performante la nivel regional, indicele DAX al bursei din Frankfurt crescând cu 3,3%. Printre cei mai mari câştigători s-au numărat firma de construcţii Hochtief, cu o creştere de 14%, producătorul Kion Group, cu 18,1%, cea mai mare bancă a ţării, Deutsche Bank, cu 10,8%, şi Siemens Energy, cu 8,8%.

    De asemenea, companiile din domeniul apărării au continuat tendinţa ascendentă recentă, indicele Stoxx Aerospace and Defense crescând cu 2,7%. 

    Marţi, CDU/CSU şi Partidul Social Democrat, cele două grupuri aşteptate să formeze următorul guvern de coaliţie după alegerile de luna trecută, au convenit să încerce reformarea sistemului constituţional de frânare a datoriei pentru a permite cheltuieli de apărare care să depăşească 1% din PIB.

    Friedrich Merz, considerat viitorul cancelar al celei mai mari economii din Europa, a declarat că se va încerca şi crearea unui fond special de infrastructură finanţat prin credit, în valoare de 500 de miliarde de euro (529 de miliarde de dolari), pe o perioadă de zece ani. 

    Randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani, considerate reperul zonei euro, a crescut cu 24 de puncte de bază, ajungând la 2,723% în urma acestei ştiri. Randamentul obligaţiunilor pe 2 ani a crescut cu 15 puncte de bază. 

    Euro a continuat creşterea începută marţi seara cu încă 0,84% faţă de dolarul american, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, înainte de a coborî uşor.