BusinessMagazin

Tag: branduri

  • Gigantul francez LVMH, cu branduri precum Louis Vuitton şi Dior, renunţă la acordul de 16,2 miliarde de dolari cu producătorul american de bijuterii Tiffany

    LVMH, companie care deţine branduri precum Louis Vuitton, Moët, Hennessy şi Givenchy, a renunţat la achiziţia în valoare de 16,2 miliarde de dolari a producătorului american de bijuterii Tiffany, conform CNBC.

    Gigantul francez a declarat că acordul semnat în noiembrie 2019 implică un termen limită ce expiră pe 20 noiembrie 2020. Însă Tiffany a solicitat extinderea termenului până pe 31 decembrie, iar ministrul francez de externe a sugerat data de 6 ianuarie 2021 având în vedere taxele impuse de Statele Unite asupra bunurilor din Franţa.

    The Wall Street Journal scrie că lanţul de bijuterii a intentat un proces în statul american Delaware în ideea de a forţa încheierea acordului, declarând că cerinţele guvernului francez nu au niciun fundament legal.

    Pandemia de coronavirus a lovit puternic sectorul produselor de lux, vânzările din magazinele Tiffany scăzând cu 44%, fapt ce a generat tot mai multe dubii în ceea ce priveşte acordul cu LVMH. Investitorii cred că firma franceză a oferit o sumă mult prea mare, iar CEO-ul LVMH – Bernard Arnault – intenţiona să scadă preţul de achiziţionare a producătorului de bijuterii.

     

  • Lupta micilor ateliere româneşti cu marile lanţuri de magazine venite din afară. Cum reuşesc să fure din clienţii acestora

    Garajul Galben
    Dragoş Jivan şi Radu Piloca au început în urmă cu circa opt ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Ulterior, au început să-şi diversifice activităţile şi au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben. De ce astfel? Pentru că au luat singura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătăcită şi au vopsit garajul cu ea. În galben. Şi aşa a apărut Garajul Galben.
    Hala de producţie a celor trei tineri se află, în acest moment, în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.
    Una dintre piesele de rezistenţă ale celor trei designeri este Muzikia, o creaţie compusă din trei esenţe de lemn – stejar, nuc american şi carpen, pe cadru metalic tratat doar cu lac transparent pentru a scoate în evidenţă textura neprelucrată a metalului. Piesa este folosită ca suport pentru boxe, pentru pick-up ori pentru discuri.

    Movi Design
    Mirela Florea, de profesie inginer, a început în urmă cu 16 ani producţia de mobilă într-un mic atelier din Bucureşti, sub numele Movi Design. Astăzi, mobilierul este realizat într-o fabrică de 1.000 de metri pătraţi din Bucureşti.
    Totul a pornit cu o investiţie de 5.000 de euro, după o perioadă în care antreprenoarea a lucrat pentru un institut de proiectare a podurilor. La început, avea doar o bormaşină şi doi băieţi care nici nu se pricepeau prea bine la mobilă, dar au învăţat împreună pe parcurs, îşi aminteşte Mirela Florea. Mai bine de cincisprezece ani mai târziu, proiectarea şi prelucrarea mobilierului se face cu maşini cu comandă computerizată. Utilajele noi scurtează timpii de producţie pentru elementele de mobilier, astfel că şi numărul de proiecte realizate a crescut. Proiectele vin nu doar din Bucureşti, ci şi din provincie – din oraşe ca Tulcea, Timişoara, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, iar uneori chiar din afara ţării. Din fabrica Mirelei Florea au plecat piese de mobilier către Germania şi Italia, însă, în cazul comenzilor pentru străinătate, mai dificilă este asigurarea montajului.

    Şezi Brand
    Şezi Brand, afacerea construită de doi arhitecţi – Octavia şi Lucian Loiş, într-un mic atelier din comuna Ciugud, judeţul Alba, a pornit în urmă cu cinci ani de la două scaune sculptate pentru un cuplu care urma să se căsătorească. Ulterior, la îndemnul familiei, cei doi antreprenori au lăsat oraşul pentru liniştea din atelier şi realizează circa 400 de produse de mobilier sculptat manual.
    Deşi nu aveau experienţă în arta lemnului, Constantin Donisan, unchiul lui Lucian Loiş, le-a ghidat paşii la început celor doi antreprenori. După ce şi-au achiziţionat câteva utilaje de tâmplărie de mici dimensiuni, antreprenorii au trecut la construcţia unui mic atelier în curtea casei de vacanţă a părinţilor din judeţul Alba.
    Motivele tradiţionale sunt specifice pentru Şezi Brand, cei doi fondatori găsindu-şi inspiraţia în cărţi, vizitele la muzee, dar şi în jurul lor. Octavia Loiş spune că viaţa retrasă din comuna din Alba îi ajută să creeze modelele.
    Dacă la început clienţii comandau doar scaune, acum portofoliul Şezi Brand s-a diversificat, iar oamenii îşi îndreaptă atenţia şi spre mese, băncuţe, paturi, dulapuri, amenajarea camerelor pentru copii.

    Kenosis
    Andreas Samuelsson, un suedez mutat de un deceniu şi jumătate în România, a început în urmă cu patru ani să sculpteze în lemn tocătoare, mese şi rafturi rustice, într-un atelier de 400 de metri pătraţi din Giarmata, localitate aflată la 17 kilometri de Timişoara.
    Antreprenorul a pornit afacerea din pasiunea pentru natură, moştenită de la tatăl său şi din plăcerea de a modela lemnul. Finanţarea iniţială a fost de 100.000 de euro şi a venit de la o fundaţie suedeză, cu scopul de a sprijini comunitatea de rromi din România. Astăzi, Kenosis are o echipă care reuneşte 11 persoane, cinci de etnie rromă şi şase de etnie română.
    Echipa Kenosis a început cu produse mici, cu tocătoare şi stative pentru telefoane, iar în prezent realizează chiar şi mese şi rafturi, paturi sau alte obiecte mari de mobilier.

    Pătuţul lui Eric

    Soţii Alin şi Diana Mindu au lăsat joburile din corporaţii pentru a se dedica propriului business, Pătuţul lui Eric, o afacere în producţia de mobilă pentru copii, inspirată de la numele copilului celor doi, care a fost şi primul care a încercat produsele. După o investiţie iniţială mică, de 5.000 de euro, cei doi antreprenori au ajuns să dezvolte 20 de modele de pătuţuri pentru copii.
    Pătuţul lui Eric se bazează pe conceptul Montessori, prin care se promovează dezvoltarea naturală a copiilor. Părinţii şi bunicii sunt publicul-ţintă pentru business, iar produsele sunt adaptate în funcţie de vârsta copilului şi camera în care urmează să fie amplasat produsul.
    Forma de casă pe care o are patul îl ajută pe copil să simtă că are propria casă, devenind astfel mai uşor pentru părinţi să-l mute în propria cameră sau propriul pătuţ.

    Solid Atelier
    Ideea lui Adrian Holerga de a deschide un atelier de mobilă luase naştere cu mult timp în urmă şi a început să prindă contur în iarna lui 2019. Chiar şi în condiţii de pandemie, Solid Atelier – proiectul său – nu s-a dat înapoi de la lansare, astfel că, la sfârşitul lunii aprilie 2020, mobilierul şi corpurile de iluminat făcute într-un mic atelier de lângă Capitală au ieşit în lume.
    La final de aprilie, în plină stare de urgenţă, Solid Atelier exista deja printr-un site, cu o gamă de 44 de produse diferite, fiecare având între şapte şi 56 de variaţii de culori.
    Adrian are în spate o experienţă de câţiva ani în zona creativă, astfel că tot ceea ce înseamnă strategie, marketing, creaţie, fotografie de produs şi crearea site-ului a fost rezultatul propriilor eforturi. Solid Atelier este, în acest moment, un business la nivelul de atelier şi aşa ar vrea să-l păstreze, fără pretenţii de a ajunge la stadiul de mare fabrică de mobilă.
    Stilul pe care şi l-a asumat Adrian Holerga este unul industrial, cu ţevi galbene de gaz sau roşii de hidrant şi lemn masiv care să te transpună într-un spaţiu ca de producţie industrială, tipic mediului urban. Solid Atelier are două categorii de clienţi în vizor: pe de o parte, sunt cei care vor să-şi personalizeze casele după sufletul lor, iar pe de alta sunt jucătorii din HoReCa, astfel încât mobila din atelierul aflat în Bălăceanca, lângă Bucureşti, să ajungă în cât mai multe hoteluri, cafenele, baruri şi restaurante.

    Durbane urbane
    Pentru cei mai puţin conformişti, mobilă poate deveni oricând o combinaţie de lădiţe din lemn, aşezate astfel încât să poată primi în gazdă cărţile preferate sau orice alte decoraţiuni. Durbane urbane este un brand numai bun pentru astfel de improvizaţii. Născut în Braşov, sub „bagheta” lui Mădălin Pop, businessul şi-a început existenţa în urmă cu aproape trei ani.
    Numele de „Durbane urbane”, unde „durbană” este un termen arhaic pentru „lădiţă”, a fost ales pentru a sugera că astfel de obiecte pot fi integrate în zilele noastre. Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos.
    Familia lui Mădălin Pop avea deja atelierul din 1995 în Braşov şi producea iniţial acolo mobilier de grădină pentru export. După 2008, s-a reprofilat pe piaţa internă şi a început să facă elemente de mobilier urban, scaune şi măsuţe pentru copii. Bucăţile mici de lemn care rămâneau după prelucrarea obiectelor de mobilier au tot fost păstrate de-a lungul timpului, cu scopul de a fi refolosite pentru alte produse. Astfel, materia primă vine, în mare parte, din bucăţile de lemn care rămân în atelier.

    O piaţă a exportatorilor
    Volumul producţiei de mobilă şi a ajuns la 2,32 mld. euro în 2019, în scădere faţă de 2,49 mld. euro în 2018, arată datele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Lipsa forţei de muncă, majorarea preţului lemnului autohton – lemn masiv, stejar, fag – şi creşterea costurilor cu utilităţile sunt factorii care au generat acest declin. Totuşi, producătorii de mobilă continuă să exporte peste 90% din producţia anuală, cei mai „avizi” consumatori de mobilă „made in Ro” fiind Germania, Slovacia, Marea Britanie, Spania şi Polonia. În 2019, lucrau 56.200 de angajaţi în industria mobilei, un domeniu care continuă să crească şi să se diversifice, susţinut şi de brandurile mici care apar an de an.

    Ziarul Financiar şi Business Magazin au spus, din mai 2019 până acum, poveştile mai multor afaceri de la zero în producţia de mobilă. Pe câteva dintre ele, le regăsiţi în aceste pagini.

  • Vremuri grele pentru magazinele de lux. Unele dintre cele mai cunoscute branduri de lux din lume anunţă pierderi imense, profitul a ajuns să fie chiar si cu 85% mai mic

    Rivala grupului LVMH, compania franceză Kering, din portofoliul căreia fac parte brandurile de lux Gucci şi Yves Saint Laurent, a înregistrat în primul trimestru al acestui an o scădere de aproape 50% a vânzărilor. În ciuda primelor semne de revenire după ieşirea din lockdown, în special pe piaţa din China, evoluţia din a doua jumătate a anului rămâne incertă.

    Pe fondul crizei generate de răspândirea pandemiei de coronavirus, vânzările grupului au scăzut, în al doilea trimestru, cu 43,7%, la 2,2 miliarde de euro. În ceea ce priveşte profitul, în prima jumătate a anului acesta a scăzut cu 53%, până la 272,6 milioane de euro.

    Potrivit Duplaix, lipsa turismului va afecta în continuare sectorul şi în perioadă următoare, iar pierderile din primele 6 luni nu vor putea fi compensate în restul anului.

    Cifra de afaceri pentru principalul brand al grupului, Gucci, a scăzut cu 45% în perioada aprilie-iunie, iar Yves Saint Laurent a fost lovit şi mai tare, înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 48%. Grupul rival LVMH, pe de altă parte, a reuşit să-şi limiteze propriul declin al cifrei de afaceri la 38%.

    În paralel, grupul rival LVMH, din portofoliul căruia fac parte brandurile Bulgari, Dior, Louis Vuitton şi alte mărci de lux, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 27%, până la 18,4 miliarde de euro, iar profitul net a scăzut chiar cu 85%. Divizia de ceasuri şi bijuterii a avut cel mai declin, înregistrând o scădere de 38%.

  • Cine este femeia care deţine unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicare

    „Echilibrul între viaţa personală şi profesională e mai curând un obiectiv pentru mine. Dar cred că găsirea echilibrului e la fel de provocatoare şi pentru bărbaţi, nu doar pentru femei.”

    Manuela Necula conduce din 2005 operaţiunile grupului Ogilvy în România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicare. Spune că gândirea strategică pentru 2020 are ca prioritate construirea de legături autentice între brand şi consumatori. „Este mai important ca niciodată ca un brand să aibă un rol real în viaţa consumatorului.

    Direcţiile strategice principale sunt dictate de provocările pieţei, de aşteptările consumatorilor şi de felul în care aceştia se raportează la branduri. Construcţia unui brand este astăzi un proces mai complex ca niciodată. Scopul nostru principal este acela de a face brandurile să conteze, într-o eră a unei fragmentări din ce în ce mai mari.”

    În aceeaşi linie sunt şi provocările din 2020 pentru companie. Cum marketerii se confruntă tocmai cu această fragmentare şi cu un bombardament informaţional continuu, strategia de dezvoltare a grupului se bazează pe trei atribute esenţiale în comunicare: claritate, simplitate, unitate. Necula mărturiseşte că nu a simţit niciodată vreo diferenţă de gen în privinţa felului în care a fost tratată: „Poate că am avut noroc pur şi simplu, însă aşa stau lucrurile”.

    Profilul Manuelei Necula a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Vânzările de Coca-Cola au scăzut în T2 cu aproape 29%, cel mai mare declin din ultimii 25 de ani

    Coca-Cola a suferit cel mai abrupt declin trimestrial din ultimii 25 de ani, vânzările dintre lunile aprilie şi iunie scăzând astfel cu 28% până la 7,2 miliarde de dolari, potrivit Financial Times.

    Multinaţionala din Statele Unite a anunţat că va renunţa la brandurile „zombie” ca parte a eforturilor de protejare a brandurilor esenţiale, urmând să mărească investiţiile în viitorul apropiat. Brandurile „zombie”, fără prea mare vizibilitate, aduc doar 2% din totalul veniturilor companiei.

    Ultimele date vin în contrast cu faptul că multinaţionala a înregistrat rezultate satisfăcătoare în timpul ultimei crize financiare. Veniturile din cadrul Coca-Cola au crescut cu 11% în 2008 şi au scăzut cu doar 3% în 2009.

    Preşedintele companiei, James Quincey, a declarat că cererea urmează să îşi revină în lunile următoare în ciuda faptului că numărul de cazuri cu coronavirus continuă să crească pe întreg teritoriul planetei. De asemenea, volumul la nivel global şi-a revenit după un declin de 25% în aprilie şi 10%.

    Între timp, PepsiCo – principalul rival al celor de la Coca-Cola – a înregistrat rezultate mai bune, compania fiind susţinută în această perioadă de vânzările de snack-uri.

     

  • Cum a ajuns un produs făcut într-o mică fabrică din Berceni să fie prezent în barurile şi terasele din toate oraşele mari ale României

    Acum că terasele şi-au redeschis braţele virtuale şi că revenirea la viaţă a adus cu sine un trend de susţinere a micilor – sau marilor – producători locali de… orice, am adunat câteva dintre poveştile brandurilor autohtone de bere. La fel ca licoarea, începuturile în business au avut şi ele câte o tentă amăruie, că nimic nu e doar lapte şi miere în afaceri. Dar au rezistat tulburărilor, iar azi le regăsim în meniuri, pregătite să ni se aşeze pe masă.

    Cristian Dorobănţescu s-a asociat cu alţi trei prieteni – Dan Stratulat, Bogdan  Sturza şi Alexandru Platon – în urmă cu mai bine de patru ani pentru a pune împreună bazele Perfektum, un brand de bere artizanală, produsă într-o mică fabrică din Berceni. Au fost nişte novici pe această piaţă care a cunoscut o dezvoltare fulminantă şi, povestea Cristian Dorobănţescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, au mers pe o cale nebătătorită.

    Au recuperat echipamente de la fabrici de lapte, au făcut altele de la zero, au tăiat, au sudat, au legat şi în final a rezultat fabrica.Atelierul se află într-un spaţiu închiriat de pe o fostă platformă industrială din zona de sud a Capitalei, iar prima şarjă de bere a numărat 800 de sticle care au ajuns în câteva baruri din Bucureşti.„Fără tone de entuziasm şi pasiune, nopţi nedormite şi suportul familiilor, cred că nu reuşeam să scoatem nici prima sticlă până acum”, spune Cristian Dorobănţescu.

    Berea Perfektum se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.
    În primele săptămâni de pandemie, când barurile şi restaurantele tocmai se închiseseră, Cristian Dorobănţescu spunea că se simte din nou ca la început, când tocmai punea bazele afacerii. Începuse să anunţe că livrează acasă, să-şi abordeze cunoscuţii, să sară în sus de bucurie la vederea comenzilor online.
    Treptat, businessul a reuşit să supravieţuiască şi chiar s-a diversificat cu noi sortimente, precum cel cu gust de ciocolată caldă şi cafea proaspăt prăjită. Mai mult ca Perfekt(um)!

    Bereta timişoreană
    Tot un pionier a fost şi Adrian Biebel, cu a sa marcă Bereta, născută la Timişoara. Primele experimente le-a făcut într-un garaj, în 2013, iar trei ani mai târziu a creat această microberărie cu aromă de ambiţie şi perseverenţă.
    Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană, iar produsele ajung în marile oraşe din ţară, ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.
    „Peste trei-cinci ani, vedem businessul internaţional”, spunea Adrian Biebel în vara anului trecut.
    Cu o capacitate de circa 5.000 de litri de bere pe lună, antreprenorul ţinteşte dublarea, un plan ambiţios, ţinând cont că primele sale teste au fost făcute într-o oală de 8 litri, pe aragazul de acasă. Trecerea la echipamentul din garaj a fost un pas înainte.

    Treptat însă, antreprenorul a crescut împreună cu alte fabrici mici şi a pus şi el umărul la educarea consumatorilor, care au învăţat că berile artizanale pot să ajungă pe picior de egalitate cu marile branduri internaţionale, ba chiar, uneori, să le depăşească.

    Cei care îşi văd de propria Capră
    În celălalt colţ de ţară, la Iaşi, o altă poveste cu gust de malţ s-a născut sub numele Capra Noastră. De ce astfel? „Deoarece clientul Caprei ştie să aprecieze la o bere calitatea gustului şi diversitatea sortimentelor, are haz şi nu trage cu ochiul la capra vecinului, ci îşi vede de Capra lui. Aşa credem.” O spun fondatorii brandului, iar noi nu avem decât să-i credem.
    În urmă cu aproape cinci ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alţi trei asociaţi aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră, a cărui producţie are loc într-o microberărie din Iaşi.
    „Toată povestea a început în octombrie 2016, când în România existau numai 12 microberării artizanale şi în Iaşi niciuna. Ideea acestei afaceri a apărut fără prea multă planificare, dintr-un calcul simplu şi sincer. Cred că argumentele care m-au convins au fost gustul fascinant al berilor din ţările prin care am călătorit, necesitatea de a avea un astfel de proiect şi în oraş, atracţia pentru un domeniu în care jucătorii sunt prieteni care învaţă unii de la alţii şi din curajul de a risca”, spunea Ionel Păsărică, unul dintre fondatorii brandului de bere artizanală, pentru Afaceri de la zero. El a lucrat în domeniul ingineriei până în 2016, când a început să se dedice integral businessului cu bere.
    De la idee la producţia efectivă au trecut aproximativ nouă luni. Reţetele, degustările şi testele de piaţă au fost începute în Belgia, alături de un maestru berar, şi au fost finalizate în Iaşi. Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat în unul de familie şi prieteni.
    Berea Capra Noastră a depăşit graniţele României, ajungând şi în Belgia, Italia, Franţa, Japonia. Exporturile aduc între 20% şi 30% din businessul anual.

    Ca varza, doar că bere
    În inima Transilvaniei, o altă bere trudită artizanal prinde viaţă, sub numele Bere à la Cluj. O produce Ferencz Vigh, cel care a descoperit, în 2016, gustul aromei artizanale şi de atunci nu a mai putut să renunţe la el. Un an mai târziu, începea să producă el însuşi, alături de alţi doi prieteni, semn că berea rămâne un liant incontestabil pentru prietenii şi idei de afaceri.
    Prima serie de beri artizanale gândită de cei trei antreprenori a fost produsă într-o fabrică din Ungaria, în iunie 2017. La începutul anului 2018, producţia a fost mutată în propria unitate din Cluj-Napoca, de unde pot ieşi lunar 3.800 de litri de bere.
    Bere à la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos. Spre exemplu, în portofoliul companiei se găsesc beri precum Phaza Lunii, Cosmo Băut sau Pitica Roşie.
    Anul trecut, Bere à la Cluj a ajuns şi la Electric Castle, unde stocurile s-au epuizat în trei zile.

    Gypsy brewing temporar
    Înapoi în Bucureşti, peisajul berii artizanale prinde contur şi cu Anagram, un brand al familiei formate din Raluca şi Paul Baran-Candrea. Ei au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.
    „Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, împreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o miniberărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.
    Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
    Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul a fost gata, producţia a avut loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.
    „După doi ani de gypsy brewing, începem să producem la noi acasă!”, au scris ei.
    Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.

    O piaţă spumoasă

    Berea artizanală, o categorie care a câştigat în ultimii doi-trei ani tot mai mulţi consumatori, creşte şi din perspectiva numărului de firme care realizează această licoare cu spumă, chiar şi în condiţiile în care piaţa berii per ansamblu nu evoluează spectaculos. Astfel, în 2018 erau active în jur de 40 de microberării. Acestea au realizat afaceri de peste 15 milioane de lei (în jur de 3 mil. euro), arată o analiză ZF pe baza datelor de pe listafirme.ro.
    Piaţa de 7 miliarde de lei a berii are potenţialul de a se transforma într-un brand de ţară şi de a deveni unul dintre motivele pentru care turiştii străini să viziteze România.

    Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană.

    Berea Perfektum, creată de Cristian Dorobănţescu (foto) şi alţi trei asociaţi, se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.

    Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat într-unul de familie şi prieteni.

    Bere’a la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos.

     

    În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.

  • Ce se întâmplă cu cel mai nou proiect de malluri din Bucureşti din cauza pandemiei

    Deschiderea Colosseum Mall, planificată iniţial pentru sfârşitul acestui an, este reprogramată pentru 2021, având în vedere impredictibilitatea mediului de afaceri sub impactul pandemiei Covid-19, spun reprezentanţii proiectului de centru comercial aflat în nord-vestul Capitalei.

    „Împreună cu partenerii noştri de afaceri am decis să vizăm anul 2021 pentru lansarea Colosseum Mall. Este o decizie naturală şi responsabilă în contextul actual, pentru a diminua riscurile atât pentru noi ca dezvoltatori, cât şi pentru brandurile care s-au alăturat proiectului nostru”, a spus Mihai Dinu, Director General Colosseum Mall.

    Colosseum Mall, o investiţie de 30 milioane de euro, face parte din strategia de dezvoltare a centrului comercial existent, care este prezent pe piaţa locală de aproape 9 ani şi înregistrează performanţe notabile în fiecare an.

    Procesul de închiriere al Colosseum Mall este avansat, cu peste 85% din spaţii contractate. Mixul de chiriaşi include branduri cunoscute de modă, cafenele, restaurante şi divertisment.

    „Deşi pandemia Covid-19 a influenţat dinamica pieţei de retail, proiectul Colosseum Mall rămâne atractiv pentru retailerii care doresc să se dezvolte şi să îşi consolideze afacerile offline şi online din România, pentru a crea o sinergie omnichannel mai puternică. De curând am semnat cu un celebru brand internaţional de modă, care va fi anunţat săptămâna viitoare. Acest brand se bucură de o prezenţă online foarte puternică şi va deschide un magazin flagship, un concept nou de 2000 mp în Colosseum Mall.”, a spus Doiniţa Ilie MRICS, Leasing Manager Colosseum Mall.

    Colosseum Mall este aşteptat de comunitatea din Nord-Vestul Bucureştiului şi îşi propune astfel să îşi consolideze poziţia de principală destinaţie de cumpărături şi oportunităţi de petrecere a timpului liber din zonă.

    Această extindere va consolida totodată şi mixul existent de chiriaşi, care include retaileri importanţi  precum Carrefour, Leroy Merlin, Altex, Jysk, Sport Vision, LC Waikiki, Pepco şi alte branduri importante care oferă o varietate mare de bunuri şi servicii.

    În prezent, centrul comercial Colosseum are un grad de ocupare de 100%, iar odată cu lansarea Colosseum Mall, suprafaţa închiriabilă va atinge 54.500 mp.


     

  • Miruna Smeureanu, marketing director Coca-Cola România: „Diversitatea echipei, a punctelor de vedere sunt întotdeauna un factor esenţial pentru dezvoltarea profesională”

    „Când mă gândesc la realizări, primul lucru care îmi vine în minte este echipa de profesionişti cu care lucrez – oameni extrem de pasionaţi de ceea ce fac, care lucrează cu entuziasm şi privesc mereu cu interes şi curiozitate fiecare nou proiect”, spune Miruna Smeureanu, marketing director, Coca-Cola România.

    Pentru anul în curs, ea şi-a propus să dezvolte în continuare „spiritul unic, curajul şi drive-ul care ne definesc echipa. Continuăm să inovăm, să depăşim limitele, să creăm experienţe, să construim”. Marketing directorul de la Coca-Cola România spune că în ultimii ani a sesizat o schimbare de paradigmă – „toţi am început să facem alegeri mult mai informate, influenţate tot mai mult de valorile promovate de branduri şi de conduita companiei care le pune pe piaţă. Cred că rolul brandurilor a evoluat şi aşteptările de a promova comportamente sustenabile, idei şi valori care pot construi o societate mai bună pentru toţi sunt tot mai mari”.

    În opinia Mirunei Smeureanu, companiile pregătite pentru viitor au înţeles un lucru esenţial: complementaritatea dintre femei şi bărbaţi, diversitatea echipei, a punctelor de vedere sunt întotdeauna un factor esenţial pentru dezvoltarea profesională. „Probabil că oamenii de ştiinţă pot explica argumentat care sunt atuurile femeilor şi ale bărbaţilor şi cum se aplică ele în business. Între timp, realitatea a demonstrat că genul nu trebuie să fie un criteriu pentru a judeca performanţa în afaceri, pentru a oferi sau nu şanse. Cred că diversitatea şi incluziunea sunt esenţiale pentru un mediu de lucru performant.”

    Profilul Mirunei Smeureanu a fost inclus recent în topul 105 Cele mai puternice femei din  business realizat de Business MAGAZIN.

  • Cine sunt româncele care au reuşit să dezvolte afaceri care vând acum produse în toată lumea

    Dacă întrebi o femeie, garderoba perfectă este cea cu multe – cât mai multe – piese în colecţie, infinite variante din care să poată alege, dar din care, cu siguranţă, la un moment dat, nu va găsi nimic potrivit pentru locul în care trebuie să meargă. Pentru un bărbat însă, cel mai adesea, garderoba ideală este cea care cuprinde un tricou sau o cămaşă curate, dar nu neapărat călcate, şi este mai mult decât suficient. Oricum ar fi, este evident că hainele sunt un element necesar, indiferent de cât de abundentă este oferta. Aşa au considerat şi micii antreprenori care au pornit, de la zero, afaceri şi branduri de haine „made in Ro”.

    Dacă tot am adus vorba de doamne, nu există nicio îndoială că un dressing ofertant nu poate să ducă lipsă de rochii. Roserry este un brand care tocmai astfel se prezintă, cu rochii de ocazie sau de zi, de aproape şase ani. Carmen Dascălu a dat naştere acestui business în 2014, vrând astfel să-şi ducă mai departe pasiunea alimentată în copilărie de bunica ei, de profesie croitoreasă. În şase ani, peste 40.000 de rochii au ieşit din atelierul lui Carmen.

    Roserry a pornit cu importul a 700 de rochii cu imprimeu pentru plajă, vândute în sistem de consignaţie. Ulterior, Carmen Dascălu a deschis un magazin online şi nu a durat mult până când a demarat producţia în propriul atelier, în Bucureşti.
    „Prima colecţie făcută în propriul atelier a fost de rochii de ocazie, pentru că ultimul meu job era legat de optimizarea motoarelor de căutare pentru Google şi atunci am observat că există o cerere foarte mare pentru rochii de ocazie, iar oferta era redusă. Aşa că am mers pe direcţia aceasta”, îşi aminteşte Carmen Dascălu.

    De atunci, a făcut rochii de mireasă şi rochii de cununie, rochii fit-to-measure şi, în general, rochii pentru toate gusturile, în serii mici, de maximum 30 de bucăţi pe model. Momentan, focusul este pe vânzările în România, însă Carmen a tatonat deja şi piaţa americană.

    Maşina de cusut a copilăriei

    Tot pentru femei şi tot din 2014 este şi brandul Couture de Marie, creat de antreprenoarea Claudia Ioniţă. Lăsând în urmă jobul din domeniul vânzărilor, ea a investit în câteva maşini de cusut pe care le-a instalat în sufragerie.
    „Un an am lucrat în sufragerie. Am chemat-o pe mama de la Focşani şi ea a fost primul meu angajat cu care am pornit la drum”, povestea Claudia Ioniţă la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    În 2015 şi-a mutat atelierul şi a dublat numărul de angajaţi, aşadar a mai recrutat un om alături de care a început să facă de la zero colecţii de haine. Treptat, a dezvoltat segmentul de custom made şi a început să lucreze pe comandă. Materialele pentru haine vin de la furnizori locali, care importă din afara ţării. În medie, circa cinci produse sunt create pe zi în atelier în cazul celor de serie, iar produsele realizate pe comandă sunt făcute în circa două zile, în funcţie de complexitatea modelului.
    Şi în cazul ei, pasiunea tot din copilărie a prins rădăcini, pentru că mama Claudiei Ioniţă este croitoreasă, aşa că maşina de cusut, aţele şi acele erau pretutindeni la ea acasă. Acum atelierul de producţie se află într-un spaţiu mai mare, iar creaţiile sunt expuse într-un showroom pe bulevardul Dacia din Capitală.

    Accesoriul primordial al verii

    Este însă vară, aşa că ce element vestimentar este mai popular acum decât costumul de baie? Noire este un astfel de brand românesc, conceput de Raluca Toma. Pasionată de călătorii, de vacanţe în destinaţii exotice şi atentă la noile tendinţe în materie de costume de baie, Raluca Toma a părăsit în 2015 industria bancară pentru a porni de la zero brandul de costume de baie Noire Swimwear, anume ales astfel încât să aibă şi rezonanţă internaţională.
    „Am realizat primul costum de baie în 2015, când am şi hotărât să creez brandul Noire în urma unei vacanţe. Am văzut un costum de baie într-o revistă în Thailanda, mi-a plăcut modelul, era ceva inedit, iar când am ajuns acasă am început să produc şi eu”, spune Raluca Toma.

    Deşi piaţa principală de desfacere rămâne România, ea are zilnic comenzi intenaţionale. Fără nicio îndoială, vara este cea mai aglomerată perioadă pentru businessul ei, însă nici iarna maşinile de cusut nu iau pauză, pentru că sunt destui cei care pleacă în destinaţii calde, unde costumul de baie este un „must”. Cum însă atunci oferta de astfel de accesorii în magazine este aproape inexistentă, magazinul online Noire se transformă într-o soluţie.

    O chestiune de etichetă

    Pentru Alina Rachieru, cămaşa a fost produsul-vedetă pe care şi l-a ales pentru a începe, ca mulţi alţii, o afacere de la zero. Fostă corporatistă în domeniul bancar, ea a creat Pineberry, un brand de cămăşi inspirat tocmai de ţinuta ei de zi cu zi din vremurile în care mergea la bancă. „Povestea Pineberry a început în 2010, când eu intrasem în concediu de creştere a copilului”, îşi aminteşte Alina.

    Familia soţului ei avea o fabrică de cămăşi la Olteniţa, iar colegele de birou ale Alinei Rachieru erau de fiecare dată fascinate de articolele vestimentare cu care se prezenta la serviciu. Producţia fabricii pleca însă la export în cea mai mare parte, astfel că Alina a decis să creeze o colecţie şi pentru piaţa locală. Mai exact, pentru propriile colege.

    În timp, producţia de cămăşi a luat locul jobului din bancă şi Alina Rachieru a ajuns să vândă câteva mii de produse anual – atât cămăşi propriu-zise, cât şi rochii tip cămaşă. Din 2019, cămăşile Pineberry se pot cumpăra şi dintr-un magazin deschis în centrul comercial Bucureşti Mall, iar planul Alinei Rachieru este să mai inaugureze un punct de desfacere şi în provincie.

    În plus, ea vrea să se extindă şi peste graniţe, un obiectiv pentru care a făcut deja primii paşi, listându-şi cămăşile Pineberry într-un magazin online cu deschidere către piaţa din Marea Britanie.

    De vreme rea
    Pentru vremurile reci, alţi antreprenori autohtoni au creat o afacere care să ţină de cald. Pe numele lui Merinito, businessul Danei Agap şi al lui Adrian Duţă constă în producţia de îmbrăcăminte din lână merinos. Povestea începea în 2014.
    Astăzi, hainele Merinito – care cuprind produse sport şi casual, lenjerie, produse pentru copii, dar şi accesorii – ajung la clienţii din România, însă şi într-un depozit din Graz, Austria, de unde pleacă spre clienţii din Europa.
    Lâna, materia primă pentru produse, vine de la oi din Australia şi Noua Zeelandă, iar producţia este externalizată, de designul produselor ocupându-se însă echipa Merinito.
    „Am încercat mereu o optimizare a producţiei astfel încât să fim eficienţi şi să venim pe piaţă cu un produs de calitate la un preţ bun”, spunea Dana Agap pentru Afaceri de la zero.

    Dana Agap. Hainele Merinito ajung la clienţii din România, însă şi într-un depozit din Graz, Austria, de unde pleacă spre clienţii din Europa.

    Alina Rachieru. Din 2019, cămăşile Pineberry se pot cumpăra şi dintr-un magazin deschis în centrul comercial Bucureşti Mall.

    Claudia Ioniţă. Materialele pentru hainele sub brandul Couture de Marie vin de la furnizori locali, care importă din afara ţării.

    Carmen Dascălu. Roserry a pornit cu importul a 700 de rochii cu imprimeu pentru plajă, vândute în sistem de consignaţie.

    Raluca Toma. Brandul de costume de baie Noire Swimwear a fost anume ales astfel încât să aibă şi rezonanţă internaţională.

  • Care sunt ingredientele unei cariere de succes, în opinia Laviniei Ivas, şefa companiei Douglas. „Munca trebuie să fie şi distractivă”

    „Anul trecut, ne-am canalizat atenţia asupra dezvoltării serviciilor de frumuseţe, a extinderii portofoliului cu brandurilor inovatoare şi asupra consultanţei oferite clienţilor de o echipă Douglas experimentată, pentru a-i ajuta să îşi descopere frumuseţea individuală”, descrie Lavinia Ivas, country manager, Parfümerie Douglas, realizările sale recente.

    Ea spune că unul dintre momentele speciale ale anului trecut, din punctul său de vedere, a fost modernizarea şi redeschiderea unuia dintre magazinele din Timişoara ale companiei. „Am relocat magazinul într-o zonă atrăgătoare, alocându-i un spaţiu de circa 600 de metri pătraţi, în care branduri şi concepte noi de prezentare creează mediul perfect pentru a oferi clienţilor noştri o experienţă unică de shopping.”

    Anul acesta principalul său obiectiv este să îşi canalizeze în continuare eforturile pentru oferirea celei mai bune experienţe omni-channel clienţilor companiei, având totodată în plan continuarea expansiunii reţelei de magazine fizice în paralel cu dezvoltarea magazinului online. La nivel global, în anul fiscal 2018/2019 grupul Douglas a generat vânzări în valoare de 3,5 miliarde de euro, în timp ce EBITDA a crescut cu 40,1%, la 283 de milioane de euro. 

    Sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei este: „Fiţi creative, încercaţi să faceţi alegeri inteligente, asumaţi-vă responsabilitatea pentru ce faceţi şi învăţaţi din greşeli. Munciţi bine şi nu vă opriţi din învăţat. Şi nu uitaţi că munca trebuie să fie şi distractivă, atât pentru voi, cât şi pentru echipa voastră.”

    Profilul Laviniei Ivas a fost inclus recent în anuarul 105 Cele mai puternice femei din  business, realizat de Business MAGAZIN.