BusinessMagazin

Tag: brand

  • Fostul CEO al Mega Image se alătură Valvis Holding: Vassilis Stavrou este numit în funcţia de CEO al grupului şi Vicepreşedinte executiv al Carpathian Springs, îmbuteliatorul AQUA Carpatica. Jean Valvis rămâne Preşedinte-Director general al Valvis Holding

    Boardul Valvis Holding l-a numit pe Vassilis Stavrou în funcţia de CEO şi  Vicepreşedinte executiv de dezvoltare internaţională al Carpathian Springs, companie care îmbuteliază brandul de apă minerală AQUA Carpatica.

    Mandatul a intrat în vigoare de la data de 3 octombrie.

    Vassilis Stavrou a ocupat în ultimii 28 de ani diferite poziţii manageriale la nivel naţional şi internaţional. El are o cunoaştere semnificativă a gestionării afacerilor şi a oamenilor din diferite ţări şi medii multiculturale, se arată într-un comunicat al Valvis Holding.

    Anterior, el a fost CEO al AB Vassilopoulos, precum şi al Mega Image şi a ocupat şi alte funcţii importante de conducere la Delhaize Groups şi AB Vassilopoulos.

    „Sunt deosebit de bucuros să ocup o astfel de poziţie de conducere într-un Grup care se dezvoltă şi evoluează constant. Sunt încântat să mă alătur şi voi lucra cu o echipă de management puternică, cu viziune şi o strategie puternică.”, a spus Vassilis Stavrou.

    Decizia vine după ce Jean Valvis, unul dintre cei mai mari creatori de branduri din România, antreprenorul de numele căruia se leagă Aqua Carpatica, LaDorna sau Dorna, a semnat în vară un acord cu gigantul american Pepsi pentru vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni în cadrul Carpathian Springs.

    Valvis a cedat 20% din acţiuni către Pepsi, dar a păstrat controlul companiei precum şi funcţiile executive pe care le deţine la finalul unor negocieri care se întind pe ultimii doi ani şi care îi vor permite să ducă Aqua Carpatica pe toate pieţele lumii.

    „Îi urez bun venit lui Vassilis în marea noastră familie. Eu şi Vassilis ne cunoaştem de câţiva ani şi împărtăşim aceleaşi valori şi principii. El vine în Grupul nostru într-un moment de activitate intensă de dezvoltare. Mai ales în contextul recent anunţatului nostru parteneriat strategic cu Pepsi Co. Sunt sigur că experienţa importantă pe care Vassilis o aduce cu el va ajuta la implementarea strategiei noastre pentru dezvoltare internaţională şi durabilă şi la consolidarea structurii noastre corporatiste”, a precizat Jean Valvis, Preşedintele – Director general al  Grupului de firme Valvis Holding şi al  Carpathian Springs.

    Aqua Carpatica, brandul creat de Jean Valvis în 2010, este deja prezent din 2016 pe 16 pieţe internaţionale.

    Carpathian Springs, compania care opereaz ă brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Carpathian Springs are un număr mediu de 308 angajaţi.

  • Ce a reuşit o studentă româncă să facă având doar 2000 de dolari: într-o perioadă în care alţi tineri nu ştiau ce vor de la viaţă, ea a ales drumul antreprenoriatului

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

     

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

  • Cum e să lucrezi pentru inventatorul care a dat greş de 5.000 de ori cu primul său produs.Chiar şi metoda de angajare este inedită

    James Dyson este creatorul aspiratoarelor fără sac, care se vând în peste 50 de ţări. Trebuie ştiut însă că până la un aspirator funcţional, a creat 5.127 de prototipuri care au eşuat.

    Brandul Dyson vine dintr-o ţară a “cultului majordomilor”, iar un număr de 5.000 de patente aplicate pentru dezvoltarea de noi produse – la fel de multe cât cele ale unui Rolls-Royce – nu este ceva ieşit din comun când vorbim despre revoluţii industriale, cum îşi doreşte britanicul James Dyson. Cercetătorul cu titlu de “Sir” a fondat compania responsabilă pentru primul aspirator fără sac din lume, iar numele acesteia s-a făcut cunoscut în SUA, Japonia, Germania, Australia sau China.

    James Dyson a început să lucreeze la această idee în 1978 pentru că era frustrat de aspiratorul său care-şi pierduse puterea de aspirare. După 5 ani de încercări, Dyson a lansat în 1983 aspiratorul G-Force, însă niciun producător sau distribuitor din Marea Britanie nu a vrut să-i vândă produsul, deoarece piaţa sacilor de aspiratoare era prea importantă.

    Inventatorul s-a reorientat spre Japonia, unde a reuşit să vândă mai multe aspiratoare, în valoare de 2.000 de lire sterline, iar în 1991 a câştigat premiul târgului de Design Internaţional din Japonia.
    Pentru că niciun producător nu voia să producă aspiratorul lui Dyson, acesta şi-a înfiinţat propria firmă de producţie, Dyson Ltd. Într-un final, la 10 ani distanţă, aspiratorul fără sac a intrat pe piaţa din Marea Britanie. La acel moment, piaţa sacilor de aspirator era evaluată la 100 de milioane de lire. Aspiratorul Dyson Dual Cyclone a devenit aspiratorul cel mai bine vândut în Marea Britanie şi market leader în Statele Unite (în funcţie de valoare, nu volum).

    De asemenea, James Dyson a inventat o maşină de spălat vase, dar care nu s-a dovedit a fi un succes comercial şi a fost retras de pe piaţă. Iar în 2006 a lansat Dyson Airblade, uscătorul de mâini, care în loc să folosească un jet de aer cald, utilizează un strat de aer care este suflat de maşinărie cu 640 km pe oră, astfel Dyson Airblade îndepărtează apa de pe mâini, nu o evaporă.

    “50% din deciziile pe care le vei lua sunt greşite. Învaţă din acest greşeli”, este sfatul lui Dyson pentru viitorii antreprenori.

    James Dyson are o avere estimată la 4.9 miliarde de dolari.

     

     

  • La paradisul artizanilor: cum poţi să îmbini pasiunea cu dezvoltarea şi cu afacerile

    Mioara Iofciulescu este de profesie jurist şi specialist în comunicare. A împletit cariera cu o pasiune aparte pentru artă în general şi pentru dezvoltare personală, iar toate împreună au constituit imboldul pentru un business care valorifică şi apetitul altor amatori de artă.

    Galeria de Artă Handmade este un magazin fizic în care se găsesc exclusiv produse lucrate manual de artişti şi artizani români. Fondarea galeriei în martie 2022 şi deschiderea magazinului în luna aprilie a acestui an au fost demersuri fireşti în contextul activităţii pe care am desfăşurat-o în domeniul artei handmade, începând din anul 2019”, povesteşte Mioara Iofciulescu. Ea este unicul asociat al businessului, însă în organizare îi mai vin în ajutor soţul ei şi încă doi colaboratori. Din 2019 încoace, a urmat mai multe cursuri în domeniul artelor şi al dezvoltării personale, de la modelaj de bijuterii la arte combinate, fiind, totodată, managing director în cadrul grupului Atlantis România, o companie cu activitate în dezvoltarea imobiliară şi producţia de energie regenerabilă. „Investiţia iniţială în amenajarea spaţiului şi crearea conceptului a fost de 15.000 de euro. Noi idei apar în fiecare lună şi noi investiţii sunt necesare, la o scară mai mică, pentru că e nevoie să fim creativi şi inventivi pentru a atrage cât mai mulţi clienţi. Portofoliul de produse aflate în magazin depăşeşte valoarea de 120.000 de euro.”

    Galeria de Artă Handmade, situată în mallul Promenada din Bucureşti, a prins contur în martie 2022, iar de atunci până la finalul lunii august a generat o cifră de afaceri de circa 13.000 de euro. Mioara Iofciulescu are doi angajaţi, consilieri artistici, cu studii în domeniul artelor, care se ocupă de prezentarea şi vânzarea produselor în galerie. Pe rafturi se găsesc tablouri şi decoraţiuni realizate cu diferite tehnici şi materiale (pictură, mandala, decoupage, răşină, modelaj, croşetat), produse textile pictate, bijuterii ţesute cu mărgele, realizate cu pietre semipreţioase sau coliere statement, creaţii vestimentare realizate cu dantele şi broderii fine, genţi croşetate sau pictate, brâuri, accesorii pentru păr, berete şi pălării, dar şi jucării croşetate, lucrate din fetru, din lână împâslită sau alte materiale cu textură moale, potrivite pentru copii. De toate pentru toţi, dar neapărat handmade. „Dorim să diversificăm gama de produse, să ne adaptăm fiecărui sezon, să dezvoltăm zona creaţiilor vestimentare unicat cu rochii de ocazie şi rochii de mireasă, precum şi să deschidem un atelier de design vestimentar. În acest sens, am şi aplicat pentru fonduri în cadrul proiectului StartUp Nation.”

    Clienţii galeriei sunt, în general, iubitori de artă, români sau străini aflaţi în vizită, cunoscători ai domeniului sau care apreciază produsele lucrate manual, care înţeleg că principala caracteristică şi valoare a acestora este unicitatea. Produsele din magazin au preţuri care pornesc de la 25 de lei, cum este cazul cerceilor pictaţi cu tehnica punctului pe suport de lemn, sigilaţi în răşină, şi pot ajunge până la câteva mii de lei pentru o rochie, de pildă. La rândul ei, Mioara Iofciulescu este şi ea un artizan precum cei pe care i-a adunat în galerie. În 2019, a fondat brandul Candy Flowers Art, sub care realizează decoraţiuni turnate din răşină epoxidică, flori modelate petală cu petală din pastă de porţelan cu uscare la aer, aranjamente cu flori criogenate şi bijuterii cu pietre semipreţioase. În 2021, a fondat Academia de Artă Handmade Bucureşti, ca modalitate de a susţine şi a dezvolta arta handmade, după ce pandemia îngreunase şi mai mult efortul artizanilor de a-şi vinde produsele. Membrii academiei sunt şi producătorii obiectelor care se găsesc la vânzare în Galeria de Artă Handmade. Academia a organizat până acum workshopuri şi alte evenimente menite să consolideze comunitatea de artişti pe care a strâns-o în jurul ei. „Obiectivul major pentru viitorul apropiat este amenajarea unui muzeu de artă handmade, în cadrul căruia să fie expuse obiecte valoroase atrase în patrimoniul Academiei de Artă Handmade Bucureşti, cum ar fi costume tradiţionale, lucrări premiate la concursuri de profil sau piese deosebite realizate pentru expoziţii”, mai spune Mioara Iofciulescu.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Patos – brand de bere (Siliştea Snagovului, jud. Ilfov)

    Fondatori: Anca şi Bogdan Puia

    Investiţie iniţială: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: în 27 de localuri din Bucureşti şi din ţară

    Lunaz – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatori: Roxana şi Andrei Zaharescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 20.000-30.000 de euro

    Prezenţă: online

    Loca – business cu preparate low-carb (Bucureşti)

    Fondatoare: Laura Eremia

    Investiţii: peste 65.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Şedinţe foto pentru bebeluşi (Bucureşti)

    Fondatoare: Daniela Ursache

    Cifră de afaceri în 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Krest – unitate de cazare (Vatra Dornei)

    Fondatori: Ştefan Codescu, Mirela Codescu, Mădălina Alupei şi Andrei Alupei

    Investiţii: 260.000 de euro

    Prezenţă: Vatra Dornei

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Adina Petrescu a creat o gamă de blenduri de ceai, inspirată de o experienţă în India, şi vrea să intre în magazine cu o băutură îmbuteliată sub brandul Malee

    Adina Petrescu a investit până acum aproximativ 20.000 de euro şi reinvesteşte în continuare profitul pe care îl obţine, pentru că vrea să extindă brandul.

    O experienţă trăită în India i-a deschis Adinei Petrescu apetitul pentru ceai şi pentru ritualurile din jurul acestei băuturi, astfel că la revenirea acasă a adus o idee de business. Malee Tea, numele pe care l-a primit această idee, s-a concretizat câţiva ani mai târziu, dar s-a dezvoltat până acum şi are mai departe planurile pentru diversificare.

    „Acum câţiva ani am fost într-o vacanţă în India, unde am descoperit ce înseamnă să bei ceai şi gustul adevărat al acestei băuturi. Este o experienţă în sine, un ritual. Se întâmpla acum câţiva ani, făceam altceva pe atunci“, a povestit Adina Petrescu la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero.

    Terminase Facultatea de drept şi un master în acelaşi domeniu şi era foarte determinată să înveţe pentru barou, unde voia să intre pentru a pătrunde în lumea avocaţilor. A picat însă examenul, iar ceea ce, la acel moment, i s-a părut a fi cel mai mare eşec al său avea să devină o binecuvântare.

    „O perioadă am lucrat pe funcţia de consilier juridic, dar nu mă regăseam, nu simţeam că e ceea ce îmi place. Aşa că în pandemie am ales să-mi urmez visul de a avea un business.“

    Şi aşa a apărut, în noiembrie 2021, brandul Malee Tea, o gamă de ceaiuri versatile despre care Adina spune că se pot bea atât clasic, cu apă caldă, cât şi ca ice tea, cu lapte rece, sau chiar cu lapte cald. Fructele din care se fac ceaiurile se pot consuma ca atare după ce băutura este savurată. 

    „Printre sortimentele noastre se numără şi unele mai inedite, precum Strawberry Truffle, care conţine ceai verde, ciocolată albă, ciocolată neagră, piper roz şi albăstrele. Un alt blend popular este Latte macchiato, cu rooibos, cafea şi iaurt granulat. Eu fac combinaţiile de ingrediente, iar producţia are loc în Germania.“

    Unele ingrediente provin din România, iar altele sunt din alte ţări, spune Adina. Nu se adresează unei nişe anume de clienţi, aşa că de la ea cumpără şi femei, şi bărbaţi, şi tineri, şi oameni mai în vârstă. În ceea ce priveşte distribuţia, a încheiat multe colaborări cu antreprenori locali.

    „Vând atât pe site-ul meu, cât şi pe alte site-uri, printre care şi eMag, în câteva magazine, dar merg şi la târguri, ca să pot interacţiona cu clienţii şi să le văd reacţiile. Am văzut diferenţe în ceea ce priveşte preferinţele atât în funcţie de anotimp şi de vreme, cât şi de la un oraş la altul. În Bucureşti, am văzut că se bea foarte mult ceaiul verde cu ciocolată, dar şi cel exotic, cu papaya, mango şi fructul pasiunii. În Braşov, se bea rooibos cu latte macchiato, iar în Iaşi „ ceaiurile de fructe.“

    Volumele de vânzări variază şi ele foarte mult. Astfel, în sezonul rece vânzările sunt mari, iar în perioada caldă mai scad.

    „Anul trecut, m-am lansat în noiembrie, chiar înainte de sărbători, şi am avut vânzări bune. Luna decembrie o să fie plină şi anul acesta, deja am început să am comenzi.“

    Ceaiul Malee Tea se vinde vrac în pachete de câte 50 de grame, care costă 15 lei. Ceaiurile vin deja ambalate din Germania, însă acum Adina Petrescu spune că se află în proces de achiziţie a unei maşini de ambalat, pentru a putea face asta în România.

    „Fac totul singură, dar cred că de la anul ar trebui să mai angajez pe cineva.“

    Adina Petrescu a investit până acum aproximativ 20.000 de euro şi reinvesteşte în continuare profitul pe care îl obţine, pentru că vrea să extindă brandul cât mai mult.

    „Sunt în lucru de câteva luni cu un proiect pentru a face ceaiuri ready-to-drink. Astfel, ceaiurile ar urma să fie deja preparate şi îmbuteliate, pentru a fi comercializate la nivel naţional în marile lanţurile de magazine şi în benzinării. Este însă un proces care va dura, în cel mai bun caz asta s-ar putea întâmpla în şase-şapte luni.“

    Planurile de expansiune ale Adinei includ şi vânzările dincolo de graniţele României, momentan brandul ei, Malee Tea, regăsindu-se în câteva magazine şi băcănii din Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Alina-Elena Vasiliu

    Ceaiul Malee Tea se vinde vrac în pachete de câte 50 de grame, care costă 15 lei.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Casa Timiş, iniţiatorul proiectului Ziua Naţională a Gastronomiei şi Vinului Românesc: „Are potenţial să devină un vector al brandului de ţară”

    Cristina Timiş, antreprenoarea din spatele Casei Timiş, divizia de turism a grupului Cris-Tim, care organizează pentru al treilea an consecutiv Ziua Naţională a Gastronomiei şi Vinului Românesc, consideră că acest proiect are potenţial să devină un vector al brandului de ţară şi anume a vinului românesc.

    „Mi-aş dori foarte mult ca această manifestare să fie o componentă a brandului de ţară de care România încă duce lipsă atât la nivel naţional, cât şi internaţional. (…) Ziua Naţională a Gastronomiei şi Vinului Românes are potenţial să devină un vector al brandului de ţară”, a spus Cristina Timiş, care a fondat businessul CrisTim alături de soţul său, Radu Timiş.

    România a avut o producţie de aproape un milion de tone de struguri în 2021, situându-se astfel pe locul al patrulea în topul celor mai mari producători din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat, şi a realizat 4,5 milioane de hectolitri (450 mil. litri) de vin, fiind unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa şi chiar din lume (situându-se în top 15 la nivel mondial).

    Cu toate acestea, mulţi consumatori europeni, şi nu numai, nu au auzit de vinurile româneşti, iar exportul a reprezentat nici 4% din totalul vinului realizat local anul trecut, conform calculelor ZF pe baza datelor Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri şi Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.

    Astfel, Casa Timiş, un domeniu de 140 de hectare la 80 de km de Bucureşti (Chiţorani – jud. Prahova), o emblemă a ecoturismului din România, a iniţiat proiectul organizării unei Zile Naţionale a Gastronomiei şi Vinului Românesc, aprobat prin lege în aprilie 2019. Anul acesta va avea loc în data de 2 octombrie, la Casa Timiş şi va aduce laolaltă mai mulţi producători locali din Dealu Mare. De asemenea, vor fi promovate şi anumite obiceiuri şi produse culinare tradiţionale din România.

    Casa Timiş este un conac din 1925, care a renăscut din 2018 în urma investiţiilor consistente făcute de familia Timiş, fondatorii grupului Cris-Tim, una dintre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România, ce estimează o cifră de afaceri de peste 850 de milioane de lei pentru anul curent. P lângă conac, resortul mai include un boutique-hotel de cinci stele, 16 bungalow-uri de lux, trei restaurante şi spaţii dedicate pentru evenimente tailor made sau corporate, atât indoor cât şi outdoor.

     

  • Afacerea pentru înveselirea copiilor începută de două tinere cu doar câteva sute de euro, cu care câştigă acum zeci de mii de euro în România

    Ina şi Suzana au plecat la drum cu investiţii minime atunci când au luat decizia să pună pe roate un mic univers pentru cei mici. Chiar aşa şi-au denumit ideea, Little Universe, şi au pus la bătaie mai puţin de 500 de euro când au început să se preocupe de materii prime şi ambalaje pentru ceea ce aveau de gând să facă.
    Ce anume, mai exact?

    Produsele noastre se realizează manual, fiind cusute de mână, şi, din acest motiv, nu avem nevoie de utilaje”, povestesc Ina Rusu şi Paula Suzana Voinea, fondatoarele brandului de decoraţiuni şi accesorii handmade pentru copii Little Universe. Suzana este fotograf de evenimente de şapte ani, iar Ina este consilier juridic la un birou notarial. Originare din Braşov, ele îşi desfăşoară în continuare şi activităţile de la job în paralel cu businessul, dar îşi dedică toată pasiunea proiectului lor antreprenorial.

    Amândouă au lucrat în trecut cu copii, la şcoli şi grădiniţe, şi încă de când erau mici au avut o înclinaţie către lumea artistică, adică exact ceea ce le trebuie în afacerea către care s-au îndreptat. Little Universe a luat naştere în plină pandemie, mai exact în luna iunie a anului 2020, iar în luna iulie au venit deja primele comenzi. „Acest micuţ business a început din joacă, în perioada pandemiei, când activităţile erau destul de limitate. Ideea aceasta, de a realiza decoraţiuni pentru camera copiilor, era de ceva vreme în minţile noastre, însă joburile nu ne-au permis să conturăm acest proiect de suflet. Pandemia ne-a oferit şansa de a ne aşeza ideile şi de a le da viaţă.”

    Firea copilăroasă şi jucăuşă pe care o împărtăşesc le-a împins să se îndrepte către produsele pentru bebeluşi şi copii şi aşa au ajuns aici. „Ştiind cât de importanţi sunt primii ani ai copilăriei, ne-am dorit să lăsăm moştenire nişte decoraţiuni timeless, inspirate din natură, care să influenţeze creşterea copilului într-un mod frumos şi echilibrat. Ne-am dorit să creăm ceva unic pentru ei, realizat cu mâinile noastre, care să transmită iubirea noastră faţă de ei.”

    Anul 2021 le-a adus, financiar vorbind, o cifră de afaceri de 20.000 de euro, pe lângă bucuria de a ajunge în camerele şi vieţile a numeroşi copii care cresc acum în compania accesoriilor create de Ina şi de Suzana. De altfel, dorinţa lor este acum să ajungă în cât mai multe case în care răsună râsete de copii. „Clienţii noştri sunt mămicile, viitoarele mămici sau femeile care au în cercul lor de prietene mămici – actuale sau viitoare.”

    Toată munca de creaţie, dar şi de producţie are loc momentan acasă la cele două antreprenoare, majoritatea produselor fiind lucrate pe comandă. Doar în perioada Crăciunului sau a altor sărbători de peste an îşi organizează un stoc, dar şi acela de dimensiuni restrânse. „Avem un magazin virtual, iar o parte din produsele noastre se găsesc în diverse magazine din ţară.” În funcţie de produs, preţurile pot să depăşească 500 de lei, oferta de pe site cuprinzând de la decoraţiuni pentru petreceri la carusele şi centre de activităţi. „Produsele au fost de mare interes încă de la început, primind foarte multe feedbackuri pozitive. Acest lucru ne-a motivat să continuăm şi să ne extindem gama de produse. În momentul de faţă realizăm carusele, nume personalizate, wall hanguri, dreamcatchere, decoraţiuni aniversare, baby gymuri şi diverse accesorii, precum broşe sau bentiţe.”

     

     

    În funcţie de produs, preţurile pot să depăşească 500 de lei, oferta de pe site cuprinzând de la decoraţiuni pentru petreceri la carusele şi centre de activităţi.

     

    Originare din Braşov, Ina şi Suzana îşi desfăşoară în continuare şi activităţile de la job în paralel cu businessul, dar îşi dedică toată pasiunea proiectului lor antreprenorial.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    My Symphony – cosmetice naturale (Bistriţa)

    Fondatoare: Iulia Dumitru şi Cristina Neagoş

    Investiţie iniţială: peste 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 10.000 de euro

    Prezenţă: în magazinul online mysy.ro, în oraşul Bistriţa, într-un salon de înfrumuseţare deţinut tot în familie, în mai multe magazine naturiste şi pe platforma eMag.

    Ta-Tienne – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Tatiana Pandele

    Prezenţă: online

    Gastro Local – platformă dedicată punctelor gastronomice locale (Vama Buzăului)

    Fondator: Dorian Lungu

    Prezenţă: naţională

    Zara Chalet – unitate de cazare (Bran)

    Fondatori: Marius şi Ioana Zara

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bran, judeţul Braşov

    Candles with a mood – lumânări parfumate (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Ioana Anuţei

    Investiţii: 2.000-3.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Un brand la vânzare. Ambient, reţeaua de magazine de bricolaj ajunsă în faliment, încearcă să vândă brandul, dar nu a găsit amatori pentru preluare

    ♦ Ambient SA, deţinută de antreprenorul Ioan Ciolan, a intrat în procedura de faliment pe 11 martie 2021, potrivit unei decizii a Tribunalului Sibiu.

    Compania Ambient SA, care a intrat în faliment în 2021, încearcă să vândă brandul cu acelaşi nume, ca parte a procesului de valorificare a bunurilor, însă până acum nu s-au arătat amatori pentru preluare.

    „Licitaţia publică a Mărcii Ambient «Casa Casei Tale» a avut loc în 15.07.2022, ora 14:00. (…) La prima licitaţie organizată nu s-au prezentat persoane interesate, drept urmare licitaţiile publice se organi­zează în continuare conform progra­mului aprobat de adunarea credi­torilor“, se arată în raportul de acti­vitate al companiei, publicat pe 18 iulie 2022 în Buletinul Proce­durilor de Insolvenţă.

    La începutul acestui an, Florin Sora, responsabil de reorganizarea com­paniei, ca reprezentant al admi­nistratorului judiciar Sibinsolv, spu­nea că doar piaţa poate stabili valoa­rea brandului, iar raportul amintit nu precizează la cât a fost evaluat. Ambient SA, deţinută de an­treprenorul Ioan Ciolan, a intrat în procedura de faliment pe 11 martie 2021, potrivit unei decizii a Tribu­nalului Sibiu. Astfel, cifra de afaceri aferentă anului trecut provine exclusiv din valorificări de bunuri, nefiind relevantă pentru industria de bricolaj, în care a activat compania. Administratorul judiciar Sibinsolv solicitase la începutul anului 2021 intrarea în această procedură, deoa­rece compania a intrat în incapacitate de plată faţă de furnizori, iar situaţia s-a agravat din cauza pandemiei.

    Aproximativ 1,5 milioane de euro au fost blocate, conducând inevitabil la neplata furnizorilor, lipsa de marfă, alături de deteriorarea relaţiilor comerciale, pe fondul pan­demiei. Astfel, pentru anul 2022, singurele planuri sunt de lichidare a patrimoniului.

    În perioada sa de glorie, 2008, Ambient înregistra afaceri de peste 850 de milioane de lei şi avea peste 2.500 de angajaţi. Toate magazinele sub brandul Ambient au fost francizate în ultimii ani, astfel că acum firma Ambient SA – cea care a dat francizele – mai deţine doar câteva imobile şi stocuri de produse.

    În total, potrivit celor mai recente date, există astăzi opt magazine Ambient, dintre care patru sunt deţinute de Lehel András (cele din Bistriţa, Mediaş, Sighişoara şi Sibiu), iar patru (Râmnicu Vâlcea, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Blaj) de firma Profelis C&V din Sibiu, deţinută de Maria Anghel (75% din acţiuni) şi Vasile Bucurenciu (25%).

    Ambient SA este controlată, potrivit datelor de pe platforma Confidas, de Ioan Ciolan cu 70% din acţiuni. Alături de el, acţionari sunt şi Gheorghe Călburean (11%), Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperative (9%), Ghiocel Lucian Bezeriţă (5%) şi alţii. Ambient SA a avut în 2020 o cifră de afaceri de 6,7 milioane de lei, în scădere cu 85% faţă de anul anterior.

    Insolvenţa Ambient a venit după ce businessul fondat de Ioan Ciolan la începutul anilor ’90 trecuse printr-un amplu proces de restructurare în ultimii ani, care a implicat diverse măsuri pentru reducerea gradului de îndatorare.

    În 2014, Ciolan îşi diminuase participaţia deţinută în cadrul Ambient la 70% după ce a cedat un pachet de acţiuni unui fond de investiţii controlat de BCR, în schimbul stingerii unei creanţe de circa 4,5 mil. euro.

    Chiar şi în criză şi în plin proces de reorganizare, Ambient a fost unul dintre cei mai mari trei retaileri de bricolaj din România, alături de Dedeman Bacău, liderul pieţei, deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, şi Arabesque, afacerea pornită la Galaţi de familia Rapotan. În 2016 însă, Ambient Sibiu a ieşit din top zece companii din distribuţia şi retailul de materiale de construcţii şi bricolaj.

    Francizarea magazinelor Ambient a început după ce firma deţinută de omul de afaceri Ioan Ciolan a intrat în insolvenţă la propria cerere.

     

  • Cum a schimbat un simplu zbor cu avionul viaţa unei tinere şi ce idee i-a venit acesteia în timpul zborului

    Pentru Lavinia Lazăr, un simplu zbor cu avionul s-a transformat într-o idee de business concretizată într-un brand de bijuterii, pornit în Elveţia, ţara adoptivă, şi adus acum şi în România, ţara natală. Cum a prins aripi afacerea Carlette?

    Eram în avion şi încercam să mă deconectez, schiţând pe un şerveţel de hârtie o bijuterie. M-am întrebat atunci de ce nu există şi bijuterii pe care să le poţi personaliza după evenimentul la care participi sau după cum te simţi într-o anumită zi. Tinerii din ziua de azi sunt atraşi de tot ceea ce înseamnă modularitate şi personalizare şi m-am gândit să fac ceva pentru tinerele, dar şi pentru femeile de orice vârstă care îmbrăţişează acest concept inovator. Aşa mi-a venit ideea, mai important a fost să găsesc finanţare pentru a-i da viaţă”, povesteşte Lavinia Lazăr, fondatoarea Carlette, un brand de bijuterii premium, lansat în Elveţia, ţara în care aceasta trăieşte de 15 ani, şi extins recent şi în piaţa locală.

    „Mi-am dorit să fac un mecanism simplu, care să te ajute să schimbi piesele, dar în acelaşi timp să fie durabil, uşor de utilizat şi care să nu influenţeze cu nimic designul bijuteriilor, ba chiar să contribuie la frumuseţea pieselor”, adaugă ea.

    De altfel, încă de mic copil spune că a fost fascinată de accesorii şi varietatea lor în fashion, pasiune care mai târziu i-a dat inspiraţia şi curajul de a patenta un nou mecanism pentru bijuterii, „într-o perioadă extrem de dificilă pentru economie şi piaţa brandurilor de lux”.

    Următorul pas, pantentarea, spune că a însemnat recunoaşterea ideii sale ca originală şi utilă acestei industrii. „În acest mod, Carlette devine unul dintre brandurile care popularizează acest concept al bijuteriilor modulare.”

    În primele luni ale proiectului, investiţia s-a ridicat la câteva zeci de mii de euro, ajungând între timp la 200.000 euro investiţi în această afacere. „Am inclus în acest calcul atât faza incipientă, în care eu şi echipa mea ne-am ocupat de designul produselor din prima colecţie, cât şi investiţia în marketing, în producţie, transport, depozitare, dezvoltarea magazinului online şi multe alte cheltuieli pe care nu le vezi, mai ales la început de drum, dar care apar inevitabil pe parcurs.”

    Nu a dus lipsă nici de provocări, nici de persoane care au încercat să o descurajeze. „Unii mi-au spus ca este o nebunie să mă aventurez cu un nou concept într-o lume dominată de greii industriei, într-o ţară care este definită de precizia ceasurilor şi calitatea bijuteriilor, însă cred în visul meu.”

     

    Elveţia, mai prietenoasă cu antreprenorii

    Potrivit ei, este mult mai uşor să porneşti un business în Elveţia decât în România. „Dincolo de costurile mai ridicate în Elveţia, autorităţile locale sprijină afacerile care sunt stabilite în regiunea respectivă. Vorbim aici de anumite facilităţi sau autorizaţii pe care le obţin doar pentru faptul că am businessul cu sediul într-un anumit canton. Mai mult, chiar şi antreprenorii locali îi sprijină pe cei nou intraţi pe piaţă şi le acordă discounturi doar pentru simplul fapt că ambii provin din aceeaşi regiune. Este ceva ce sper ca vom vedea curând şi în România.”

    Extinderea pe piaţa locală, susţine Lavinia Lazăr, a fost facilitată de încrederea pe care i-a acordat-o un investitor privat, un business angel din România. „Acest investitor a realizat potenţialul care stă în spatele acestui concept al bijuteriilor modulare şi ne-a ajutat extrem de mult pe piaţa locală. Fără să dezvălui multe detalii, spun doar că România este o piaţă unde bijuteriile, dar şi luxul, vor avea succes indiferent de condiţiile economice la nivel internaţional.” România, adaugă ea, este ţara unde marii producători de branduri de lux realizează profit mereu, uneori inexplicabil, având în vedere condiţiile economice. „Aceasta a fost raţiunea pentru care am ales ca prima ţară unde ne-am extins să fie România, pe lângă faptul că sunt româncă şi mi-am dorit mereu să am un business care să se adreseze şi românilor. Mai mult, extinderea pe România ne ajută implicit – avem acum două depozite de unde livrăm, unul în Bucureşti, pentru ţările UE şi cel iniţial, din Elveţia, pentru ţările non-UE.”

    Sediul companiei se află în continuare în Elveţia, acolo unde are loc întregul proces de design, în timpul căruia producătorii încearcă crearea unor prototipuri care să se apropie cât mai mult de ideea din schiţa iniţială. „Prototipul suferă mai multe îmbunătăţiri până ajunge la forma finală, iar testele pe care le facem includ de la rezistenţa la lovituri până la rezistenţa la detergenţi sau apă salină. Totodată, facem şi teste privind modul în care bijuteria intră în conceptul de modularitate, iar aici testăm uşurinţa utilizării ei, rezistenţa mecanismului patentat şi multe altele. Abia la final, acesta ajunge la producător, pentru a realiza produsele finale pe care le vedeţi pe site şi în magazine.”

    În producţia pieselor se folosesc materiale rezistente, precum inoxul, dar şi proceduri care sporesc valoarea pieselor, cum ar fi placarea cu aur în straturi multiple. „Bijuteriile noastre, dincolo de designul lor, sunt şi garantate la folosire în diferite medii, inclusiv la plajă, în apă sau în mediul casnic.” 

    În prezent, antreprenoarea spune că, deşi brandul este lansat la nivel internaţional, se concentrează îndeosebi pe ţările unde produsul a căpătat notorietate, adică Eleveţia şi România. De curând, Carlette a fost extins şi în Franţa şi Belgia, iar pe viitor are în plan intrarea pe pieţele din Marea Britanie şi Germania, două ţări cu potenţial. „Încă suntem la început, încă testăm pieţele europene, încă ne adaptăm diferenţelor dintre clienţii din ţările pe care le targetăm. Suntem într-un proces continuu de testare şi extindere, dar lucrurile se petrec treptat pentru o creştere stabilă şi organică.”

     

    Preţul, factorul determinant pentru români

    Clientul „ideal” al brandului Carlette, după cum îl descrie fondatoarea businessului, este femeia cu vârsta între 18 şi 45 de ani, interesată de bijuterii, iubitoare de frumos şi cu un stil de viaţă activ. Echipa de bază a companiei este formată în prezent din 20 de persoane, cărora li se adaugă diverse posturi în zona de producţie, transport, distribuţie, dar şi o serie de parteneri. Pe site-ul companiei, unde sunt oferite articole din trei colecţii, Feminine collection, Glamour collection şi Every Day, există atât coşuri de cumpărături online care depăşesc 2.000 de lei, „o valoare pe care am considerat-o mereu psihologică, pentru că vorbim de 400 de euro”, dar sunt şi cumpărături individuale care însumează 300 de lei. „Încercăm să ne adaptăm tendinţelor din industria de fashion şi să schimbăm colecţiile principale de cel puţin două ori pe an”, notează Lazăr.

    Legat de preţurile bijuteriilor, ea spune că acesta nu este unul ridicat, mai ales pentru ţările occidentale, „dar am observat că în România cumpărătorii au tendinţa de a considera preţul un criteriu esenţial în selecţia anumitor produse”, tocmai de aceea, pe plan local a adoptat şi politica reducerilor. „Dar, ca şi antreprenor în industria bijuteriilor şi ca femeie a cărei pasiune sunt bijuteriile, nu consider preţul un criteriu determinant în achiziţie, ci calitatea şi versatilitatea produsului.” Elveţia, în schimb, notează ea, este o ţară unde cumpărătorul nu are această preocupare, „Cât costă?” e mai puţin important decât „Ce calitate au produsele? Cât şi cum îl pot folosi? Unde pot purta aceste bijuterii?”. „În România se întâmplă cumva invers, iar calitatea produselor nu este primordială pentru marea masă a cumpărătorilor.”

    Lavinia Lazăr, fondatoarea Carlette: „E mult mai uşor să porneşti un business în Elveţia decât în România. Dincolo de costurile mai ridicate în Elveţia, autorităţile locale sprijină businessurile care sunt stabilite în regiunea respectivă. Vorbim aici de anumite facilităţi sau autorizaţii pe care le obţin doar pentru faptul că am businessul cu sediul într-un anumit canton.”

    E drept, adaugă antreprenoarea, acest fapt nu este general valabil, existând o parte dintre clienţii români pentru care preţul nu contează. „Dar majoritatea se uită la eticheta produsului pentru a verifica acest lucru.”

    Când vine vorba despre competiţie, Lavinia Lazăr spune că, dacă ar considera competiţia doar în ceea ce priveşte modularitatea bijuteriilor, probabil ar răspunde că nu există competitori, mai ales pe piaţa din România. „Dar competiţia în această piaţă se defineşte în alţi termeni şi folosind criterii diverse.”

    Deşi „pentru cei mai mulţi luxul are legătură cu preţul”, în ceea ce o priveşte, Lavinia Lazăr susţine că luxul presupune în primul rând o anumită calitate. „Produsul de lux este un produs de top, un produs de o calitate şi un design desăvârşit, dar care este versatil în acelaşi timp şi care nu se limitează la a fi folosit doar în anumite împrejurări, pentru care eşti dispus să plăteşti o sumă mai mare de bani pentru a-l avea. Produsul de lux poate fi şi un produs care nu se găseşte în cantităţi suficiente, un produs rar sau un produs de nişă ce deserveşte cererea specifică.”

    De altfel, ea nu consideră, în acest moment, bijuteriile Carlette ca fiind un produs de lux, ci „un produs de calitate, inovator şi care defineşte un nou trend în industria de fashion”.

    Antreprenoarea spune că cel puţin în această perioadă a dezvoltării proiectului, nu are în plan deschiderea unor magazine fizice. „Dar avem parteneri şi căutăm în continuare parteneri din industria de fashion care să-şi completeze oferta lor cu bijuteriile Carlette. Avem deja colaborări şi oferim bijuteriile la vânzare şi în magazinele partenere, o situaţie din care şi noi, dar şi partenerii avem de câştigat.”

    Îşi doreşte, de asemenea, să dezvolte colaborări şi cu designeri din fiecare piaţă pe care intenţionează să se extindă, pentru a avea o mai mare apropiere de consumatorul final.

    Am întrebat-o pe Lavinia Lazăr şi ce bijuterii consideră că nu ar trebui să lipsească din colecţia unei doamne. „Cred că este cea mai dificilă întrebare pe care am primit-o în acest interviu. Din punctul meu de vedere, fiecare femeie ar trebui să poarte bijuteriile pe care ea le consideră că o pun în valoare. Bijuteriile sunt destinate să pună în valoare purtătoarea şi să o facă mai încrezătoare în calităţile ei. Fiecare femeie ar trebui să poarte bijuteriile care îi aduc acel plus de care oricare dintre noi avem nevoie pentru a reuşi într-o lume încă dominată de prejudecăţi şi concepte pe care încă încercăm să le schimbăm.” De aceea, încheie ea, bijuteriile modulare se adaptează stării de spirit a celei care le poartă şi să o completeze, „sau încearcă să îţi schimbe în bine starea pe care o ai la un anumit moment”.

  • Povestea grecului care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei. Cu toate acestea, românii o ignoră

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL