Tag: bere

  • Experţii au decis: acestea sunt cele mai bune beri din lume

    Pe 5 august a fost ziua internaţională a berii, iar site-ul ratebeer.com a realizat o listă cu cele mai bune beri din lume, scrie Business Insider.

    5. Lambic d’Aunis (Cantillon)

    Această bere belgiană este creaţia Contillon în colaborare cu producătorul francez de vinuri Les Vins Contes. Este preparată cu struguri Pinot d’Aunis, ceea ce îi dă roşeaţa tulbure berii.

    4. Pliny the Younger (Russian River)

    Această băutură este realizată de Russian River Brewing Company. Pliny the Younger are în compoziţie de trei ori mai mult hamei decât o bere obişnuită, ceea ce îi oferă un gust deosebit.

    3. Dark Lord Imperial Stout (Three Floyds)

    Această bere este servită doar într-o singură zi din an şi are în compoziţie cafea, vanilie şi zahăr indian. Are o concentraţie de alcool de 15%.

    2. Cuvée Armand & Gaston (3 Fonteinen)

    Şi această bere este realizată în Belgia, are o culoare oranj şi aromă de strugure alb, măr verde, lămâie şi citrus.

    1. Westvleteren XII (Abdij St. Sixtus)


    Şi această băutură este produsă tot în Belgia, iar compania producătoare este vizitată anual de mii de turişti care vin special pentru a degusta această marcă de bere brună, pentru care ai nevoie de rezervare. Ea este produsă în cantităţi foarte mici şi are o aromă de fructe amare.

  • Un prânz în Bucureşti costă mai mult decât unul în Varşovia, dar o bere costă de trei ori mai puţin decât la Londra

    O cafea consumată în oraş, o bere consumată la terasă sau o vizită făcută la un cabinet medical privat este mai ieftină în Bucureşti  decât în alte oraşe europene, însă Capitala are preţuri mai mari decât Varşovia sau Praga la un meniu de prânz sau la un litru de benzină, arată o analiză privind costul vieţii în diferite oraşe ale lumii publicată de portalul Expatistan.

    În acelaşi timp, în Bucureşti o persoană are nevoie de 4,87 de euro pentru a consuma un cocktail într-un local, în comparaţie cu 12 euro cât ar avea nevoie pentru aceeaşi bău­tură în Londra sau Paris, potrivit aceleiaşi statistici. În plus, o bere în Bucureşti costă 1,78 euro, în timp ce o bere în Londra are un preţ de peste trei ori mai mare, 5,82 euro.

    „Serviciile pe zona de personal casnic sunt extrem de apreciate de străini, comparativ cu preţurile medii din ţările lor de provenienţă. În România, expaţii îşi permit să plătească o menajeră, baby-sitter, preţurile fiind mai rezonabile în comparaţie cu vestul Europei“, a spus Elena Antoneac, head of operations în cadrul Nestlers Group, com­panie care oferă servicii de mutare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât valorează Brexitul în România? Unde şi cât investesc britanicii în ţara noastră

    Un eventual Brexit al oamenilor de afaceri britanici din România ar însemna evaporarea a aproximativ 2,6 miliarde de euro din economie, arată un studiu efectuat de analiştii de la KeysFin, pe baza datelor companiilor cu acţionar majoritar din Regat.

    De la construcţii şi imobiliare la industria berii, domeniul farmaceutic, IT, tutun sau comerţ, britanicii sunt prezenţi în aproape toate segmentele economiei româneşti, astfel că efectele unei ieşiri din piaţă a firmelor cu capital majoritar din UK ar fi semnificative, în ciuda asigurărilor optimiste date de autorităţi.

    Britanicii fac cele mai mari afaceri în România în sectorul farmaceutic, de peste 2 miliarde lei, urmate de piaţa berii, cu 1,41 miliarde lei şi fabricarea articolelor din fire metalice (lanţuri şi arcuri metalice) – 963 milioane lei.

    Potrivit datelor KeysFin, afacerile celor 1098 de firme cu acţionariat majoritar britanic din România au crescut în ultimii ani în mod susţinut, de la 10,7 miliarde de lei în 2010, la 10,9 miliarde în 2011, 11,3 miliarde în 2013 şi au depăşit 11,89 miliarde lei în 2014. Singurul an în care trendul a fost descendent a fost punctul de maxim al crizei, din 2011, când business-ul cu pedigree englez a atins 10,39 miliarde lei.

    Cei mai importanţi investitori britanici în economia românească sunt, potrivit datelor statistice de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, cei de la SABMiller, care controlează Ursus Breweries SA, care au realizat în 2014, în industria berii, o cifră de afaceri de 1,41 miliarde de lei. Urmaţi de Sews Romania SRL, cu 963,6 milioane de lei, Europharm Holding SA, cu 870, 9 milioane lei, Bricostore Romania SA cu 572,4 milioane lei şi Glaxosmithkline SRL, cu 514,7 milioane lei.

    “La prima vedere, judecând teoretic, închiderea acestor firme ar evapora din piaţă 2,6 miliarde de euro, însă trebuie luate în calcul efectele pe orizontală, pe lanţurile de furnizori, clienţi etc. Practica economică arată că retragerea unei firme importante în piaţă duce, dincolo de la evaporarea ofertei, la blocaje financiare, pierderi de locuri de muncă, venituri în scădere din taxe şi impozite etc., astfel că eventualele consecinţe trebuie multiplicate cu un ordin de mărime superior”, spun analişti de la Keysfin.

    “Britanicii se află printre investitorii străini cei mai bine ancoraţi în realităţile din România. Sunt implicaţi în mod direct în business-uri cu potenţial, iar perspectivele investiţionale, până să vină Brexitul, erau dintre cele mai pozitive. Nu credem că, în viitor, trendul se va schimba. În cel mai rău caz, o parte din firme vor trece pe offshore-uri, pentru a evita o posibilă taxare suplimentară celei practicată în prezent”, potrivit Keysfin. 

  • Putin declară război beţivilor. A promulgat o lege care impune restricţii pentru berea la PET

    Presedintele Vladimir Putin a promulgat, vineri, o lege care interzice producerea si vanzarea in Rusia a berii la sticle de plastic de peste 1,5 litri.

    Interdictia va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2017, pentru productie, si de 1 iulie 2017, pentru vanzare, informeaza The Moscow Times.

    Restrictiile se aplicau initial pentru toate sticlele de peste 0,5 litri, dar prevederile au fost schimbate dupa ce mai multi distribuitori mari din Rusia, cum ar fi Carlsberg si Heineken, s-au plans ca le sunt afectate afacerile.

    Mai bine de jumatate din toate cantitatea de bere vanduta in Rusia este comercializata in sticle de plastic, pentru ca astfel este mai ieftina.

    Legea se incadreaza in contextul mai larg al masurilor adoptate de guvernul de la Moscova in vederea reducerii consumului de alcool.

    Deja vanzarea alcoolului dupa ora 23:00 a fost interzisa pe tot teritoriul tarii, in timp ce pretul minim pentru o sticla de vodca de 0,5 l a crescut luna aceasta la 190 de ruble (3 dolari).

    Cea mai mare provocare pentru guvernul rus consta insa in anihilarea vanzarilor de alcool contrafacut, produs si scos pe piata de unele companii rusesti.

    Ministerul Sanatatii a anuntat ca in ultimii cinci ani consumul de alcool a scazut in Rusia cu o treime, oamenii cheltuind mai putin pe bautura si mai mult pe mancare.

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Şut, gol, profit! Cum cresc profiturile companiilor care se asociază cu evenimente sportive

    Suporter înfocat sau nu, orice român a prins de veste că de vineri a început Campionatul European de Fotbal. Pe stradă, în metrou, la televizor ori în magazine, sau chiar pe propriul telefon mobil, consumatorul este bombardat cu mesaje în diverse tonuri şi forme legate de acest eveniment de anvergură. Indiferent că sunt companii care în mod strategic îşi asociază mărcile cu sportul sau oportunişti care au intrat în siajul evenimentor sportive ale verii – inclusiv firme de turism, de ticketing, de curierat sau chiar candidaţi din campaniile electorale care au mizat pe plusul pe care îl pot bifa prin asocierea cu sportivi sau ideea de sport – consumatorii sunt asaltaţi de asocieri cu meciurile de fotbal.

    Marca de chipsuri Pringles se promovează acum cu sloganul Pringooooals; reţeaua de magazine Lidl are o gamă de produse pe care o adresează suporterilor, Billa derulează o campanie prin care se adresează consumatoarelor folosind termeni consacraţi în sport, iar MasterCard a analizat informaţii din social media pentru a identifica cele mai dezbătute momente legate de Liga Campionilor UEFA şi a ajuns la concluzia că unu din doi suporteri români postează pe social media în timpul vizionării meciurilor de fotbal televizate. Iar firma de curierat DPD, subsidiara locală a Poştei Franceze, firma care livrează în mod oficial biletele la Euro 2016, a anunţat că în România s-au vândut aproape 3.260 de bilete la Euro 2016.

    „Campionatul European, dar mai ales Jocurile Olimpice sunt o celebrare a tot ce este mai bun în sport: performanţă, determinare şi în acelaşi timp reprezentare a ţării. Suntem cu toţii de partea performanţei sportive româneşti“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries. Cum se va reflecta interesul pentru sport în vânzarea de bere? Cam 20% din consumatorii de bere urmăresc activ sportul, iar Bârsan se aşteaptă ca meciurile de fotbal, alături de ofertele promoţionale să influenţeze evoluţia din această vară a pieţei. „În ce priveşte Jocurile Olimpice, având în vedere că se vor desfăşura în Brazilia pe un fus orar incomod, nu mă aştept să aibă o influenţă importantă în consumul de bere“, spune reprezentantul Ursus Breweries.

    În domeniul berii însă, în afară de sport, mai există un factor care poate să potenţeze sau să diminueze consumul chiar mai mult în lunile de vară: gradele din termometru. „Vara trecută a fost bună pentru vânzarea de bere, chiar în absenţa vreunui eveniment sportiv major, deoarece a fost foarte călduroasă. Rămâne de văzut ce fel de vară va fi aceasta“, mai spune Mihai Bârsan. Volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane hl în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a urcat la 80 l în 2015, de la 74 l în 2014. „Se poate spune că în piaţa berii evenimentele sportive au un impact mai degrabă pozitiv, dar nu atât de puternic cum se crede; o săptămână ploioasă poate să-l anuleze complet“, afirmă Mihai Bârsan.

    Un alt domeniu în care meciurile se pot traduce în procent clar din cifra de afaceri este horeca. Evenimentele sportive, în special cele legate de fotbal, influenţează pozitiv viaţa teraselor şi restaurantelor; „în primul rând prin emulaţia creată în jurul acestui fenomen şi în al doilea rând prin umplerea anumitor intervale orare în care de regulă numărul clienţilor era mic, de exemplu între prânz şi cină sau târziu, după cină“, declară Daniel Mischie, chief operations officer al City Grill. El se aşteaptă ca efectele în vânzările reţelei de restaurante să fie mai vizibile în cazul Campionatului European de Fotbal faţă de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din pricina diferenţei de fus orar (6 ore în minus) şi a lipsei de interes pentru sporturile olimpice. Daniel Mischie consideră un alt mare minus faptul că la Jocurile Olimpice nu vor fi reprezentanţi ai ţării noastre nici la gimnastică şi nici la caiac.

    Aşa că miza principală este pe fotbal. „Restaurantele din grupul City Grill au un parteneriat cu compania care deţine drepturile de difuzare în România şi vom difuza toate meciurile în restaurantele noastre. Vom avea activări dedicate pentru acest eveniment, iar perioada este foarte favorabilă din toate punctele de vedere: vreme călduroasă, perioadă de creştere a consumului datorită relaxării fiscale, echipa României este calificată“, spune Mischie. El estimează o creştere a traficului bazată în primul rând pe orarul de desfăşurare (între 16.00 şi 22.00), dar şi o creştere a consumului cu 10%-15% graţie evenimentului.

    Faţă de ediţiile anterioare ale Campionatului European de Fotbal, Mischie se aşteaptă acum ca acestea să se reflecte mai clar în vânzări: „În 2008 eram într-o perioadă de boom economic cu atenţie mică spre evenimente sportive, eram concentraţi pe vânzări şi dezvoltare; în 2012 România nu a participat, deci lucrurile evident au stat mai puţin bine. În cazul calificării din grupe, situaţia ar fi extraordinară“, arată reprezentantul City Grill, care mai adaugă că în perioada celor trei luni de vară grupul vinde 35% din volumul total de bere din întregul an. „Temperatura, terasele şi fotbalul sunt elemente care fac casă bună cu berea“, motiv pentru care City Grill are şi un program de marketing – „Statul la terasă“ – prin care susţine vânzarea de bere în mod activ.

    OUL SAU GĂINA

    În mod tradiţional, meciurile de fotbal înseamnă consum de bere, iar Andreea Nemens, director general al GMP Advertising, spune că nu crede că e vreun mister în această asociere, bărbaţii amatori de fotbal fiind aceiaşi care beau bere. „Fotbalul e sportul cel mai popular, iar berea e băutura populară – e potrivirea perfectă şi se manifestă nu doar la urmărirea unui meci de fotbal acasă sau în localuri (nu şi pe stadioane, cel puţin nu pe cele mari), ci şi după meci, indiferent dacă îl priveşti sau îl joci «cu băieţii». În prima jumătate a secolului XX, berea a fost asociată cu muncitorii, studenţii şi entuziaştii mainstream de sport; nu în ultimul rând, barul american a fost prima casă a televiziunii, casa în care se consuma bere şi se consumau şi poveştile din jurul berii.“

    Andreea Florea, managing partner al companiei de branding Brandtailors, crede că asocierea berii – spre deosebire de alte tipuri de băuturi – cu urmărirea unui meci de fotbal este o situaţie de tip „oul sau găina“, unde fie brandurile au observat un comportament de consum preexistent (berea la meciurile de fotbal), pe care l-au redat în comunicare, fie brand-urile de bere au comunicat atât de intens această asociere, încât au reuşit să influenţeze obiceiurile de consum. „O altă explicaţie, mai plauzibilă, poate fi că ambele, atât berea, cât şi fotbalul sunt categorii preponderent masculine, aşa că singura asociere reală dintre ele a fost, la început, publicul-ţintă, aşa cum, în anii ‘90, un model feminin îmbrăcat sumar putea face reclamă la orice produs adresat bărbaţilor, indiferent de asocieri.“

    A

  • O nouă “specie” de producător de bere, nanoberăria

    De ce să te mulţumeşti doar să vinzi berea pe care o produci la microberăria proprie când poţi să vinzi altora cele necesare pentru a-şi vedea de hobby-ul lor? O companie britanică nu de mult înfiinţată, Ubrew, a decis să aplice această strategie, ajutând astfel la crearea unei noi ”specii“ de producător de bere în Marea Britanie, nanoberăria, scrie Financial Times.

    în schimbul unui abonament lunar, Ubrew oferă spaţii cu temperatură controlată, echipamente profesionale, ingrediente şi sfaturi de preparare a berii celor interesaţi din Londra, unii dintre clienţi ajungând chiar să transforme pasiunea în afacere, vânzând ceea ce produc către mici magazine şi localuri. Succesul Ubrew a fost atât de mare, încât firma se gândeşte să se extindă şi la Manchester. 

  • Oraşele cu cea mai ieftină băutură din Europa

    Fiecare când călătoreşte într-o ţară străină are propriile opinii în legătură cu ce să facă acolo sau ce să viziteze. Unii caută cele mai frumoase peisaje, alţii muzee şi unii cea mai ieftină băutura.

    Potrivit, BigPicture.ru, Poşta britanică a realizat un top al oraşelor cu cea mai ieftină băutură din Europa. Topul se bazează pe costul mediu a 12 băuturi alcoolice: o sticlă de bere, un pahar de vin, şampanie, cocktail etc. Noi am zice că şi Bucureştiul ar fi meritat să fie menţionat în clasament. Topul după cum urmează:

    10.Londra – O bere 5.48 de dolari. Costul total al celor 12 băuturi – 88.4 de dolari

    9. Barcelona- un pahar de vin te costă 4.5 dolari, iar costul total al băuturilor ajunge la 88 de dolari

  • Oraşele cu cea mai ieftină băutură din Europa

    Fiecare când călătoreşte într-o ţară străină are propriile opinii în legătură cu ce să facă acolo sau ce să viziteze. Unii caută cele mai frumoase peisaje, alţii muzee şi unii cea mai ieftină băutura.

    Potrivit, BigPicture.ru, Poşta britanică a realizat un top al oraşelor cu cea mai ieftină băutură din Europa. Topul se bazează pe costul mediu a 12 băuturi alcoolice: o sticlă de bere, un pahar de vin, şampanie, cocktail etc. Noi am zice că şi Bucureştiul ar fi meritat să fie menţionat în clasament. Topul după cum urmează:

    10.Londra – O bere 5.48 de dolari. Costul total al celor 12 băuturi – 88.4 de dolari

    9. Barcelona- un pahar de vin te costă 4.5 dolari, iar costul total al băuturilor ajunge la 88 de dolari