BusinessMagazin

Tag: BCR

  • Profit net de 305 mil. lei pentru BCR în primul trimestru

    Rata de adecvare a capitalului s-a menţinut în mai 2017 (bancă) la 23,2%, în timp ce capitalul de Rang 1 + 2 (Grup BCR) se ridică la o valoare foarte solidă de 7,5 miliarde LEI în martie 2017

    “Astăzi, BCR se bucură de capitalizare substanţială, de  lichiditate excelentă şi, mai ales, de o expertiza unică pentru a sprijini cele mai relevante proiecte de dezvoltare a infrastructurii, de susţinere financiară a companiilor, de creştere a calităţii vieţii oamenilor din România şi, în general, de creare a capitalului de încredere în economie. Privind din aceasta perspectivă, în mod particular, sunt încântat că BCR a reuşit să propună cea mai buna ofertă financiară pentru programul de sprijin al ecosistemului antreprenorial, Start-up Nation, şi privesc cu încredere către rezultatele programului.”, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Banca Comercială Română (BCR) a obţinut în semestrul I 2017 un profit net de 305 milioane lei (67,4 milioane euro), susţinut de performanţa operaţională şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii portofoliului. În raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se consemnează o scădere determinată, în principal, de efectul de bază rezultat din înregistrarea, în bilanţul din primul semestru al lui 2016, a unor venituri consistente din vânzarea unor participaţii, precum şi a unor reluări de provizioane de risc generate de recuperări din credite neperformante.

    Rezultatul operaţional a fost de 729,8 milioane lei (160,9 milioane euro), cu 3,6% mai mare decât în anul precedent, 704,7 milioane lei (156,8 milioane euro), în principal datorită cheltuielilor operaţionale mai mici.

    În activitatea bancară dedicată persoanelor fizice, BCR a acordat volume noi de credite în valoare totală de 2,6 miliarde lei, ca urmare a vânzarilor solide de credite negarantate şi garantate. Creditele garantate au fost susţinute în mod consistent de programul Prima Casă în baza noilor alocări de plafoane de garantare.

    Pe segmentul de finanţări acordate companiilor, BCR a acordat 1,5 miliarde lei noi volume de credite. Co-finanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene a fost de asemenea solidă, BCR deţinând o cota de piaţă de peste 30% şi un portofoliu de peste 7,74 miliarde lei co-finanţări acordate. Creşterea portofoliului de finanţări corporate este susţinută, în continuare, de un flux solid de afaceri de o calitate mai ridicată, în special pe categoriile de produse precum descoperit de cont, capital de lucru şi finanţarea producţiei şi a lanţurilor de furnizori.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 6,0 %, la 878,73 milioane lei (193,71 milioane euro), de la 934,7 milioane lei (euro 208,0 milioane) în semestrul I 2016, luând în calcul rezolvarea continuă a portofoliului de credite problematice şi un mediu dominat de o rată mai mică a dobânzii.

    Veniturile nete din comisioane au scăzut cu 4,3%, la 338,88 milioane lei (74,7 milioane euro), de la 354,1 milioane lei (78,8 milioane euro) în semestrul I 2016, pe seama veniturilor mai scăzute din operaţiuni bancare.

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut cu 21,3%, la 189,60 milioane lei (41,80 milioane euro), de la 156,3 milioane lei (34,8 milioane euro) în semestrul I 2016 datorită unui efect pozitiv rezultat din reevaluarea participaţiilor valutare.

    Venitul operaţional a scăzut cu 2,3% la 1,439,53 milioane lei (317,33 milioane euro), de la 1.473,0 milioane lei (327,7milioane euro) în semestrul I 2016, în special din cauza veniturilor nete din dobânzi şi din comisioane mai reduse, parţial compensat de un rezultat din tranzacţionare mai ridicat.

    Cheltuielile administrative generale în semestrul I 2017 au scăzut cu 7,6%, la 709,65 milioane lei (156,43 milioane euro), de la 768,4 milioane lei (170,9 milioane euro), în semestrul I 2016, ca urmare a ajustării metodologice privind contribuţia la Fondul de Garantare a Depozitelor.

    Referitor la deprecierea activelor financiare care nu sunt măsurate la valoarea justă prin profit şi pierdere, în semestrul 1 2017 s-a înregistrat o valoare de 61,6 milioane lei (13,6 milioane euro), faţă de o reluare netă de provizioane de risc de 69,3 milioane lei (15,4 milioane euro) în semestrul I 2016, fiind în acelaşi timp continuate eforturile de a îmbunătăţi calitatea portofoliului.

    Rata  NPL de 11%, la 30 iunie 2017, a continuat să scadă de la 14%, la 30 iunie 2016 şi 23,1% la 30 iunie 2015, graţie reducerii portofoliului de credite neperformante determinată de recuperări, vânzări de portofolii NPL şi scoateri în afara bilanţului. Rata de acoperire cu provizioane a NPL s-a îmbunătăţit până la nivelul de 92,1%, aceasta situându-se la un nivel foarte bun de 125,3%, incluzând valoarea garanţiilor.

    Rata de adecvare a capitalului conform standardelor locale (doar banca) în mai 2017 se afla la nivelul de 23,2%, semnificativ peste cerinţele obligatorii ale Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata de adecvare a capitalului calculată în conformitate cu standardele de raportare IFRS de 22,1% (Grup BCR), în martie 2017, arată clar puternica adecvare a capitalului BCR şi susţinerea sa continuă de către Erste Group. În acest sens, BCR se bucură de una din cele mai solide poziţii de capital şi finanţare dintre băncile româneşti.

    BCR îşi menţine în continuare rata de solvabilitate ridicată, dovedind astfel capacitatea şi angajamentul de susţinere a creşterii intermedierii financiare pentru persoane fizice şi clienţi corporate, consolidând şi mai mult capacitatea de generare a veniturilor din activităţile de bază.

    Creditele si avansurile acordate clienţilor au crescut cu 0,5%, la 32.437 milioane lei, la 30 iunie 2017, de la 32.291 milioane lei,  la 31 decembrie 2016, ca urmare a unor volume de creditare crescute pe segmentul retail.

    Depozitele de la clienţi  au scăzut cu 2,1% la 47.208,1 milioane lei (10.370,2 milioane euro) la 30 iunie 2017, faţă de 48.235,2 milioane lei (10.626,8 milioane euro) la 31 decembrie 2016, ca urmare a unei reduceri a depozitelor corporate. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, în timp ce banca beneficiază de surse de finanţare diversificate, incluzând compania mamă. 

    BCR se concentrează pe creditarea în lei, cu scopul de inversa pe termen mediu şi lung mixul de valute din portofoliul de credite în favoarea monedei locale şi pentru a utiliza la maximum capacitatea puternică de auto-finanţare în lei.

    Banca Comerciala Romana (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR este banca Nr.1 în România după valoarea activelor (14,8 mld euro), al numărului de clienţi şi pe segmentele de economisire şi creditare.

    BCR are o reţea de 22 de centre de afaceri si 18 birouri mobile dedicate companiilor şi 514 unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din România pe piaţa tranzacţiilor bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.000 de bancomate şi POS – 15.200 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking şi E-commerce. 

     

  • Erste: România ar putea adopta euro în umătorii 10 ani dacă îşi menţine acelaşi ritm de creştere

    “Adoptarea monedei euro a fost o ţintă în mişcare pentru România în ultimii zece ani, care nu a fost abordată prea în serios. În lipsa unei agende clare, oficialii s-au mulţumit cu faptul că România trebuie să ajungă la nivelul PIB-ului mediu pe cap de locuitor şi că trebuie făcute mai multe eforturi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea productivităţii pentru a creşte sustenabil potenţialul economic al ţării (reformele structurale, creşterea absorbţiei fondurilor UE, dezvoltarea infrastructurii etc). PIB-ul României pe cap de locuitor a ajuns la 55,8% din cel al zonei euro în 2016, de la 48,2% în urmă cu cinci ani”, se arată în documentul Erste Group.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In România se vând cele mai vechi locuinţe din Europa. În ţara noastră există circa trei milioane de apartamente construite înainte de `89

    Dar, pentru a putea să-şi renoveze locuinţa, 41% dintre români trebuie să facă economii, în vreme ce doar 29% pot miza pe venituri, conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).

    De altfel, 84% dintre cei ce au răspuns sondajului au menţionat cel puţin o problemă cu locuinţa, iar 91% au cumpărat cel puţin un produs necesar pentru reparaţii: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianţă, ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuinţa apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3000 de lei pe gospodărie.

    Cu toate că preţul materialelor de construcţie folosite la renovarea caselor este similar cu cele din ţările din regiune, salariul brut mediu lunar în ţara noastră este de peste şase ori mai mic decât în Austria şi de aproape două ori mai mic decât în Slovacia.

    Nu întâmplător, datele care rezultă din studiul IRSOP arată că, majoritatea clienţilor Bauspar (sistemul de economisire-creditare) care au economisit pe o perioadă de cinci ani sunt la limita sărăciei si au venituri extrem de modeste.

    Unul din trei clienţi au răspuns că nu au apelat la credit până acum pentru că nu puteau face faţă ratelor unui credit, se arată în sondaj IRSOP, efectuat pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de cinci ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit. Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In România se vând cele mai vechi locuinţe din Europa. În ţara noastră există circa trei milioane de apartamente construite înainte de `89

    Dar, pentru a putea să-şi renoveze locuinţa, 41% dintre români trebuie să facă economii, în vreme ce doar 29% pot miza pe venituri, conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).

    De altfel, 84% dintre cei ce au răspuns sondajului au menţionat cel puţin o problemă cu locuinţa, iar 91% au cumpărat cel puţin un produs necesar pentru reparaţii: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianţă, ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuinţa apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3000 de lei pe gospodărie.

    Cu toate că preţul materialelor de construcţie folosite la renovarea caselor este similar cu cele din ţările din regiune, salariul brut mediu lunar în ţara noastră este de peste şase ori mai mic decât în Austria şi de aproape două ori mai mic decât în Slovacia.

    Nu întâmplător, datele care rezultă din studiul IRSOP arată că, majoritatea clienţilor Bauspar (sistemul de economisire-creditare) care au economisit pe o perioadă de cinci ani sunt la limita sărăciei si au venituri extrem de modeste.

    Unul din trei clienţi au răspuns că nu au apelat la credit până acum pentru că nu puteau face faţă ratelor unui credit, se arată în sondaj IRSOP, efectuat pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de cinci ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit. Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase bănci româneşti vor acorda finanţări pentru IMM în valoare de 400 de milioane de euro

    Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri 2014-2020 (POIIMM), cu cofinanţare de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în valoare de 100 de milioane de euro, sprijină întreprinderile mici şi mijlocii prin garanţii pentru credite noi de investiţii şi capital de lucru. Instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată este susţinut prin resurse atât ale POIIMM, cât şi ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Uniunii Europene prin programul Horizon 2020. Valoarea totală a creditelor va fi de peste 500 milioane Euro, prin efectul de multiplicare specific instrumentului.

    Acordul de colaborare dintre Grupul BEI, Comisia Europeană şi Guvernul României a fost semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2016. Finanţările pentru IMM vor fi acordate de băncile selectate prin apel deschis.

  • Programul Prima Casă ar urma să fie suplimentat în această săptămână

    “Se prefigurează suplimentarea plafonului programului Prima Casă, dar cel mai probabil suma nu va depăşi 500 de milioane de lei, la fel ca anul trecut”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Prima Casă a atins un record – 500 de români şi-au depus actele zilnic pentru o locuinţă cu avans mic şi garanţii de la stat.

    Cele mai multe bănci înscrise în program susţin că au epuizat fondurile. De exemplu, cea mai mare bancă din România, BCR, a finalizat încă din martie plafonul alocat pentru Programul Prima Casă 2017 din punct de vedere al aprobării financiare. Banca nu mai primeşte noi dosare.

    “Plafonul primit de BCR din fondul alocat prin Programul Prima Casă 2017 a fost finalizat din punct de vedere al aprobării financiare la numai o lună după ce l-am primit, în martie. În momentul de faţă am trimis către Fond (Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri – FNGCIMM) aproape întreaga sumă. Avem o întârziere pe aprobările de la Fond. În acest moment nu mai luăm dosare de credit prin Prima Casă”, a precizat Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv al BCR.

  • Atenţie la ce publici online! Băncile ar putea aproba creditele după postările pe Facebook ale clienţilor. Declaraţie în exclusivitate a reprezentantului BCR

    “Sunt ţări din jurul nostru care utilizează informaţiile postate pe reţelele de socializare de către potenţialii clienţi pentru evaluarea creditelor. Deocamdată băncile din România nu ţin cont de acest tip de informaţii pentru acordarea creditelor. Însă, nu neg că toţi ne uităm la ceea ce înseamnă evoluţie. Suntem în faza în care legislaţia în România este destul de sofisticată în sens diferit faţă de legislaţia europeană şi lucruri care pot fi aplicate în alte ţări din păcate nu pot fi aplicate în România”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking BCR.

    Aceasta a explicat de ce băncile din România nu utilizează deocamdată acest tip de informaţie.

    “Există modele care se dezvoltă din ce în ce mai mult în piaţă, foarte interesante, dar care trebuie privite cu mare atenţie pentru că suntem într-o lume destul de volatilă din punct de vedere al socializării. Este adevărat că, dacă ne uităm la accesul pe reţelele de socializare al tinerilor, al oamenilor, este mult mai ridicat decât accesul online la servicii financiare. Cu siguranţă însă, că reţelele de socializare conturează anumite comportamente: dacă potenţialii clienţi merg în excursii, dacă aceştia accesează ştiri financiare online etc. Sunt detalii importante care pot fi colectate din mediile online de socializare, care pot îmbunătăţii destul de mult modelul de acceptare din partea băncii. Dar trebuie ţinut cont că există un nivel de risc mai mare care poate afecta acest grad de acceptare. Deci, nu poţi să-i dai o pondere mare în modelul de raiting”, arată vicepreşedintele BCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie la ce postezi! Băncile ar putea aproba creditele după postările pe Facebook ale clienţilor. Declaraţie în exclusivitate a reprezentantului BCR

    “Sunt ţări din jurul nostru care utilizează informaţiile postate pe reţelele de socializare de către potenţialii clienţi pentru evaluarea creditelor. Deocamdată băncile din România nu ţin cont de acest tip de informaţii pentru acordarea creditelor. Însă, nu neg că toţi ne uităm la ceea ce înseamnă evoluţie. Suntem în faza în care legislaţia în România este destul de sofisticată în sens diferit faţă de legislaţia europeană şi lucruri care pot fi aplicate în alte ţări din păcate nu pot fi aplicate în România”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking BCR.

    Aceasta a explicat de ce băncile din România nu utilizează deocamdată acest tip de informaţie.

    “Există modele care se dezvoltă din ce în ce mai mult în piaţă, foarte interesante, dar care trebuie privite cu mare atenţie pentru că suntem într-o lume destul de volatilă din punct de vedere al socializării. Este adevărat că, dacă ne uităm la accesul pe reţelele de socializare al tinerilor, al oamenilor, este mult mai ridicat decât accesul online la servicii financiare. Cu siguranţă însă, că reţelele de socializare conturează anumite comportamente: dacă potenţialii clienţi merg în excursii, dacă aceştia accesează ştiri financiare online etc. Sunt detalii importante care pot fi colectate din mediile online de socializare, care pot îmbunătăţii destul de mult modelul de acceptare din partea băncii. Dar trebuie ţinut cont că există un nivel de risc mai mare care poate afecta acest grad de acceptare. Deci, nu poţi să-i dai o pondere mare în modelul de raiting”, arată vicepreşedintele BCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţare de 250 de milioane de euro pentru IMM-uri şi startup-uri din România

    Primele trei acorduri ale iniţiativei pentru IMM-uri din România au fost semnate, miercuri, la Bruxelles, între Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi băncile comericale Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) şi ProCredit Bank, potrivit unui comunicat emis miercuri de Reprezentanţa Comisiei Europene.

    „Peste 4.300 de IMM-uri, microîntreprinderi şi start-up-uri din România vor beneficia de un acces mai bun la finanţare în cadrul celor trei acorduri, care ar trebui să genereze o finanţare totală de 246 de milioane de euro, adică aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Iniţiativa pentru IMM-uri”, se arată în comunicatul publicat.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Sergiu Manea, preşedinte executiv, preşedinte al comitetului executiv al BCR

    A preluat anul trecut conducerea de la Tomas Spurny, cel care în aprilie 2012 a fost adus personal de Andreas Treichl, preşedintele Erste, acţionarul majoritar al BCR, să restructureze cea mai mare bancă locală.

    Cariera şi-a început-o în 1994 la BRD la secţia Instituţii Financiare, diviza internaţională, apoi a mai trecut pe la bănci precum ING, Bank AustriaCreditanstalt sau ABN AMRO.

    În toamna lui 2005 s-a mutat la Viena în divizia pieţe internaţionale a Bank Austria, la 33 de ani fiind numit şef pe vânzările de produse fixed income şi derivative în Europa Centrală şi de Est şi Austria. După un an a avansat ca director executiv pe zona Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.

    În vara lui 2010 s-a retras la Ithuba Capital, unde a lucrat doi ani, iar apoi a fost numit vicepreşedinte executiv trezorerie în cadrul BCR.