BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Christine Lagarde, preşedintele BCE: Relansarea economică din zona euro va fi afectată de reintroducerea restricţiilor

    Restricţiile impuse de ţările europene în contextul creşterii incidenţei infectării cu virusul SARS-CoV-2 generează preocupări privind relansarea economiei zonei euro, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE).

    “Relansarea economiei zonei euro este pe drumul cel bun. Dar pandemia continuă să umbrească relansarea, mai ales că varianta Delta constituie o sursă din ce în ce mai mare de incertitudine”, a declarat Christine Lagarde, conform Agenţiei France-Presse şi postului LCI.

    Creşterea cazurilor de infectare riscă să frâneze redresarea economică “în sectorul serviciilor”, mai ales în domeniul “turismului şi industriei hoteliere”, a atras atenţia preşedintele Băncii Centrale Europene.

  • Banca Centrală Europeană începe prima etapă pentru crearea unui euro digital, a cărui infrastructură ar folosi mai puţină energie decât Bitcoin. Ce presupune implementarea monedei

    Banca Centrală Europeană a făcut miercuri un pas major spre crearea unui euro digital, aprobând aşa numita „fază de investigaţie” care ar putea duce la implementarea unei monede virtuale în aproximativ zece ani, notează Bloomberg.

    Următorul pas va dura 24 de luni şi intenţionează să adreseze probleme cheie ale proceselor de dezvoltare şi distribuire, reiese dintr-o declaraţie a BCE.

    De asemenea, instituţia a spus că nu va anticipa „viitoarele decizii cu privire la posibila emitere a unui euro digital. În orice caz, un euro virtual va veni în completarea cash-ului, nu îl va înlocui”.

    Preşedintele BCE Christine Lagarde şi-a exprimat deja entuziasmul cu privire la moneda digitală a băncii centrale (CBDC), iar BCE a avertizat că lipsa implementării ar putea prejudicia autonomia monetară a blocului comunitar pe măsură ce furnizorii de plăţi, precum giganţii tech, continuă să câştige teren.

    Dacă BCE va lansa o monedă virtuală, cel mai probabil va urma exemplul setat de China, unde testele au început în câteva oraşe. Insulele din estul Caraibelor care împart o bancă centrală, precum Grenada şi St. Kitts şi Nevis, şi-au creat deja propriile lor versiuni. Între timp, Rezerva Federală (banca centrală a SUA) şi Banca Angliei şi-au arătat deja interesul în acest sens.

    „Au trecut deja nouă luni de când am publicat raportul de euro digital. Între timp, am efectuat mai multe analize, am căutat informaţii din partea cetăţenilor şi profesioniştilor, am realizat experimente, rezultatele fiind încurajatoare”, a adăugat Lagarde.

    Un euro digital, conform site-ului BCE, ar arăta „ca o bancnotă, însă în format virtual”. În realitate, o caracteristică importantă a monedelor şi bancnotelor – abilitatea de a efectua plăţi anonime în mediul offline – va fi extrem de greu de replicat.

    Banca suedeză Riksbank a declarat că monedele digitale vor trebui verificate de un creditor extern pentru a se evita falsificarea, situaţie ce ar compromite astfel statutul de anonimitate.

    BCE pare să fie recunoscut acest fapt, anunţând anul trecut că „eurosistemul ar câştiga cu uşurinţă încrederea cetăţenilor europeni ca instrument de plată în offline”, însă „anonimitatea ar putea fi scoasă din calcule”. Totodată, BCE a mai declarat că infrastructura pentru euro digital ar fi mai „verde” decât cea folosită de Bitcoin, folosind mai puţină energie prin comparaţie cu cea mai valoroasă criptomonedă din lume.

     

  • BCE îi cere gigantului Deutsche Bank să îşi găsească rapid un nou preşedinte. Paul Achleitner se va retrage după zece ani dificili

    Banca Centrală Europeană (BCE) i-a cerut gigantului Deutsche Bank de mai multe ori în ultimele luni să numească un succesor pentru Paul Achleitner, preşedintele băncii, întrucât mandatul acestuia se apropie de final, conform unor surse citate de Reuters.

    Achleitner se va retrage din funcţie anul viitor în luna mai, după o perioadă dificilă de zece ani, în care CEO-ul a fost schimbat de două ori, banca a înregistrat pierderi de miliarde de euro şi a primit amenzi usturătoare.

    Paul Achleitner, 64 ani, a supravieţuit celor trei momente în care acţionarii au votat dacă să îl înlocuiască, şi a anunţat că va pleca anul viitor.

    Timpul până la plecarea preşedintelui este scurt, iar BCE a început să pună din ce în ce mai multă presiune pe cea mai mare bancă germană pentru a-i găsi un succesor.

    Sursele citate de Reuters au declarat că Andrea Enria, chief supervisor în cadrul BCE, a întrebat de mai multe ori banca dacă a găsit un înlocuitor.

    Deutsche Bank a reuşit să revină pe profit, însă rămâne sub supravegherea atentă a autorităţilor de reglementare care veghează la sănătatea sistemului financiar global. Banca germană este o componentă importantă a sistemului, fiind unul dintre cei mai mari creditori din lume.

    Autorităţile se uită cu atenţie la o serie de goluri care există în sistemele de control împotriva spălării banilor aplicate de Deutsche Bank. În aprilie, autoritatea de supraveghere financiară BaFin i-a ordonat băncii să implementeze mecanisme suplimentare şi a emis un mandat special de monitorizare a acestor implementări.

  • Şefa BCE, Christine Lagarde, spune că nu vor fi schimbări importante în politica monetară la următoarea şedinţă

    Preşedinta Băncii Centrale Europene, franţuzoaica Christine Lagarde, a indicat o posibilitate redusă ca instituţia să efectueze schimbări majore în politica sa monetară în afara setărilor actuale ale programelor de stimulare atunci când factorii de decizie se vor întruni luna viitoare, scrie Bloomberg. Ea a făcut aceste observaţii în condiţiile în care inflaţia accelerează în zona euro, UE şi SUA.

    „Este mult prea devreme şi de fapt nu este necesar să se dezbată probleme pe termen lung“, a declarat Lagarde la Lisabona, răspunzând la o întrebare dacă revenirea economică a Europei poate determina BCE să reducă programul său de urgenţă de achiziţii de obligaţiuni.

    „Angajamentul nostru faţă de zona euro este să menţinem condiţii de finanţare favorabile pe toată perioada pandemiei“, a spus ea.

    O intensificare a eforturilor de vaccinare şi o scădere a infecţiilor au alimentat speculaţiile că oficialii BCE ar putea începe în curând să discute retragerea treptată a sprijinului.

    Banca centrală a zonei euro şi-a intensificat achiziţiile de obligaţiuni în acest trimestru pentru a contracara o creştere a costurilor de finanţare  determinată de recuperarea mai rapidă a SUA. Consiliul guvernatorilor BCE se va reuni pe 10 iunie. 

     

  • Lagarde: BCE ar putea avea o monedă digitală în patru ani

    BCE urmează să publice o analiză a celor 8.000 de răspunsuri primite ca parte a unui proces de consultare publică privitor la lansarea unei monede digitale.

  • Euro digital s-ar putea materializa peste cinci ani

    Banca Centrală Europeană ar putea decide la mijlocul acestui an dacă va merge mai departe cu proiectul privind lansarea unui euro digital, însă lansarea oficială a monedei ar putea avea loc nu mai devreme decât peste cinci ani, potrivit lui Fabio Panetta, membru al boardului băncii, scrie Reuters. Şeful băncii centrale americane Jerome Powell a declarat recent că monedele digitale de bancă centrală trebuie să fie integrate în sistemele existente de plăţi, pe lângă cash, notează Bloomberg.

  • BCE cere detalii băncilor europene cu privire la expunerea lor pe fondul britanic Greensill şi GFG Alliance, condus de şeful Liberty Galaţi (Sidex), Sanjeev Gupta

    Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut detalii creditorilor continentului în legătură cu expunerea lor pe compania de servicii financiare Greensill şi GFG Alliance, principalul client al grupului britanic, notează Financial Times.

    Greensill a început să demareze săptămâna trecută procedurile de insolvenţă după ce Credit Suisse a suspendat o linie de finanţare de 10 miliarde de euro către fondul britanic, iar BaFin – autoritatea de supraveghere financiare din Germania – a îngheţat conturile unei subsidiare din Bremen a fondului.

    Supervizorii BCE le-au cerut băncilor să ofere informaţii cu privire la împrumuturile restante către Greensill şi GFG Alliance, grup care operează mai multe oţelării la nivel global, bazându-se masiv pe Greensill.

    O sursă citată de FT a menţionat că măsură iniţiată de BCE este una standard şi nu reflectă un grad ridicat de îngrijorare în cadrul instituţiei europene. BCE, Greensill şi GFG Alliance au refuzat să comenteze.

    Între timp, BaFin a menţionat că Greensill Financial, parte a grupului cu sediul în Londra, este mult prea mic pentru a declanşa un prejudiciu grav în interiorul sistemului monetar.

    Principalul produs financiar din cadrul Greensill este cunoscut drept un „lanţ de aprovizionare al finanţelor”, care ajută business-urile să obţină împrumuturi pentru a-şi acoperi costurile. Însă criticii spun că mişcarea ar fi folosită pentru a deghiza o serie masivă de datorii.

    Indiferent de impactul pe care l-a generat asupra sistemului monetar internaţional, declinul suferit de Greensill începe să afecteze GFG, imperiu construit de antreprenorul Sanjeev Gupta, cu venituri de 20 de miliarde de dolari şi peste 30.000 de angajaţi.

    Una dintre companiile miliardarului, Liberty Steel, a finalizat în 2019 achiziţia fostului combinat Sidex de la Galaţi, devenind între timp Liberty Galaţi, într-o tranzacţie estimată la 740 de milioane de euro.

    Liberty Steel, deţinută de GFG Alliance, numără aproximativ 17.000 de angajaţi în Europa, potrivit Reuters.

    Incertitudinile generate de relaţia GFG-Greensill nu sunt noi. În 2018, GAM Holding – grup elveţian care administrează zeci de miliarde de euro – a îngheţat un fond de 12 miliarde de dolari după ce un avertizor de integritate (whistleblower) a ridicat mai mult semne de întrebare cu privire la modul în care au fost evaluate activele Greensill, incluzând aici active nelichide legate de business-urile lui Sanjeev Gupta, în valoare de sute de milioane de euro.

     

  • Christine Lagarde avertizează că pachetele de stimulare trebuie ridicate „treptat”. Ce recomandă şeful Băncii Centrale Europene în contextul crizei generate de coronavirus

    Preşedintele Băncii Centrale Europene a declarat că economia regiunii va avea nevoie ca stimulentele fiscale şi monetare să fie ridicate „treptat”, evitându-se astfel greşelile ultimelor crize când suportul a fost retras mult prea rapid, notează Financial Times.

    Christine Lagarde a adăugat că autorităţile se vor confrunta cu o „situaţie complicată” din momentul în care va lua sfârşit pandemia de coronavirus şi economia va începe să revină la normal. O recomandare în acest sens ar consta într-un „suport flexibil” şi nu în „retragerea simultană a tuturor ajutoarelor”.

    „Devotamentul nostru pentru euro nu cunoaşte limite. Vom acţiona pe măsură ce pandemia va provoca o criză de-a lungul zonei euro”, a mai spus Lagarde.

    După un declin de 6,8% în 2020, economia zonei euro nu se va întoarce la nivelurile pre-COVID-19 decât la mijlocul anului viitor, în timp ce produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite va atinge acest prag la mijlocul lui 2021.

    Lagarde crede că „recuperarea economică din Europa a fost amânată, nu anulată”. BCE este convinsă în continuare că „2021 este un an al recuperării”.

    Recent, analiştii din cadrul companiei de asigurări Allianz au avertizat că Europa se înfruntă cu o „întârziere de cinci săptămâni pe frontul vaccinării care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea genera costuri suplimentare de 90 de miliarde de euro”.

    Datele se bazează pe faptul că fiecare săptămână de restricţii lansate pe fondul coronavirusului reduce creşterile înregistrate de PIB-ul nominal cu 0,4 puncte procentuale.

     

  • BCE prelungeşte acordul cu BNR privind furnizarea de lichiditatea în euro până în martie 2022: Banca Naţională va putea împrumuta până la 4,5 mld.euro

     

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a României (BNR) au prelungit aranjamentul-cadru de furnizare de lichiditate în euro, prin intermediul unei linii repo, până în martie 2022.

    În baza liniei repo, BNR va putea împrumuta până la 4,5 miliarde euro de la BCE.

    Aranjamentul convenit anul trecut a fost realizat pentru a preveni o eventuală apariţie a unui necesar de lichiditate în euro, în contextul disfuncţionalităţilor pieţei, manifestate pe fondul continuării pandemiei de Covid-19.

    În cadrul unei linii repo, BCE furnizează lichiditate în euro unei bănci centrale străine în schimbul unor garanţii adecvate.

    Iniţial, s-a convenit ca linia repo să rămână în vigoare până la data de 31 decembrie 2020. Aranjamentul financiar a fost prelungit mai întâi până la sfârşitul lunii iunie 2021, iar acum până în martie 2022.

     

     

  • Christine Lagarde, şefa BCE: Probabil că economia zonei euro s-a contractat pe finalul anului trecut. Care sunt instrumentele cu care BCE vrea să treacă prin criză

    Christine Lagarde, preşedintele BCE, a declarat că economia zonei euro s-a contractat probabil la finalul anului trecut, ceea ce înseamnă că blocul se îndreaptă acum spre o economie mai adâncă, potrivit Bloomberg.

    Economiştii lansează din ce în ce ai multe estimări potrivit cărora economia va înregistra un declin şi în primul trimestru din 2021, în contextul în care guvernele au înăsprit restricţiile de călătorie şi de circulaţie pentru a opri răspândirea virusului. Aceste decizii au prins avânt odată cu apariţia diferitelor tulpini ale coronavirusului.

    Lagarde a lansat declaraţiile după o şedinţă în care Banca Centrală Europeană a decis să nu modifice dobânzile.

    Banca centrală a zonei euro consideră că pachetul de stimul, care a fost extins luna trecută, va furniza suficient sprijin pentru a ajuta economia zonei euro să treacă prin această criză.

    Care sunt instrumentele cu care merge BCE prin criză:

    1. Achiziţia de active – un program de 1.850 de miliarde de euro valabil până în martie 2022, concomitent cu un program derulat anterior pandemiei care opereaz la nivelul de 20 de miliarde de euro pe lună.
    2. Împrumuturi pentru bănci – Băncile pot obţine finanţare pe termen lung la dobânzi de până la minus 1% până la mijlocul anului 2022.
    3. Dobânzi – Facilitatea pentru depozite a rămas la minus 0,5%, ca înainte de pandemie
    4. Colateral – Regulile de garanţii colaterale au fost relaxate pentru ca băncile să poată avea mai uşor acces la lichidităţile BCE