Tag: Banca Mondiala

  • Cea mai tare piatră de încercare pentru USL

    Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va propune FMI creşterea salariului minim de la 700 la 800 de lei (faţă de 850 de lei, cât propun sindicatele), măsură de care ar urma să beneficieze aproape opt milioane de oameni şi care ar urma să reducă sărăcia şi să reducă evaziunea fiscală pe piaţa muncii. Justificarea la FMI şi UE ar fi că majorarea nu va duce la creşterea cheltuielilor de personal, întrucât revenirea la salariile din 2010 a dus deja la creşterea peste pragul de 800 de lei a salariului minim din sectorul bugetar.

    În acelaşi timp, urmează să fie discutate cu FMI şi eventuale modificări ale Codului muncii, cel mai probabil urmând propunerile USL de anul trecut, între care dublarea limitei maxime a unui contract colectiv de muncă şi posibilitatea prelungirii acestuia de mai multe ori.

    O altă propunere a Guvernului vizează reducerea TVA la 9% mai întâi pentru pâine, posibil din a doua jumătate a anului, urmând ca dacă proiectul îşi dovedeşte eficienţa pentru limitarea evaziunii fiscale, FMI să poată fi convins să accepte tăierea TVA şi pentru alte alimente de bază. Conform lui Daniel Constantin, ministrul agriculturii, propunerea n-ar figura pe agenda discuţiilor cu creditorii internaţionali, însă cum bugetul discutat cu ei acoperă tot anul, tema va intra inevitabil în atenţia lor.

    Cele mai spinoase capitole de negociere se anunţă însă cele legate de restructurarea şi privatizarea companiilor cu capital de stat, unde toate guvernele au înregistrat până acum întârzieri din ce în ce mai mari. Ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, a promis că va încerca să convingă delegaţia finanţatorilor externi să accepte ca CFR Marfă să nu fie privatizată, urmând ca membrii CSAT să se reunească la sfârşitul lui ianuarie spre a discuta dacă şi cum poate fi eficientizată compania.

  • Aşa a sărăcit Estul: cum stăm cu creditarea

    Totuşi, “există un anumit nivel de rezistenţă în cele mai multe dintre băncile regiunii, care au beneficiat de rate de adecvare a capitalului de peste 10% la finele lui 2011”, precizează instituţia. Dezintermedierea financiară a avut şi ea un rol însemnat în anemierea creditării, printre ţările cu cele mai mari reduceri ale expunerii băncilor străine în perioada iunie 2011-iunie 2012 fiind România (18 mld. dolari, reprezentând 9% din PIB), Serbia (5,4 mld., 12,8% din PIB) şi Bulgaria (4,6 mld., 8,8% din PIB).

  • Am spart Calea Ferată la sfatul Băncii Mondiale. Ce am obţinut după 15 ani de reforme?

    Neplata salariilor de către CFR S.A. la începutul acestui an, una din companiile care au rezultat în urma restructurării Căilor Ferate în anul 1998, nu este decât vârful aisbergului unui sistem aflat la limita funcţionării. Din 2007 şi până în prezent numărul de călători pe calea ferată a scăzut de la 85 de milioane la 50 de milioane. Fiecare dintre cele trei companii care au rezultat din împărţirea fostei societăţi naţionale a căilor ferate din România (SNCFR SA), şi anume CFR SA, CFR Călători şi CFR Marfă, este pe pierdere. În ultimii patru ani, de când şi CFR Marfă a intrat pe minus, aceasta fiind până în 2008 singura dintre cele trei entităţi care a prezentat un bilanţ pozitiv, au avut pierderi totale de 300 de milioane de euro.

    Zilnic trenurile de călători înregistrează întârzieri de zeci şi sute de minute, iar cele de marfă stau cu zilele prin gări. Viteza medie pe calea ferată la trenurile de călători a scăzut de la 86 de km pe oră în 1998 la 43 de kilometri/oră. La trenurile de marfă viteza medie a ajuns la doar 25 de kilometri/oră.

    La 15 ani de la spargerea căilor ferate pentru aşa-zisa eficientizare a sistemului, la sfaturile Băncii Mondiale, rezultatul este un dezastru. Când SNCF francez sau Deutsche Bahn au trenuri cu viteze de 300 km pe oră, noi mergem înapoi.

    Din păcate, Banca Mondială nu vine azi să analizeze rezultatul reformelor pe care le-a propus acum 15 ani pentru calea ferată din România, ci, aşa cum s-a întâmplat într-o conferinţă care a avut loc ieri în Bucureşti, ne transmite că este nevoie în continuare de reforme, şi mai ales de aşa-numitele “reforme structurale”. O poveste fără sfârşit aceste “reforme structurale”, aşa cum a subliniat în prezentarea sa economistul-şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru, prezent la conferinţă.

    Dar după 23 de ani de reformă şi tranziţie cui şi cât mai poţi să “vinzi” ideea că România are în continuare nevoie de reforme structurale? Facem reforme structurale, dar din când în când, măcar o dată la cinci ani, poate că ar trebui să vedem rezultatul acestor reforme structurale.

    Altfel, ca un şcolar care nu este lăsat niciodată singur în faţa foii de hârtie, ci permanent este cineva în spate care îi spune ce este de făcut, statul român a deveni neajutorat. Nici nu mai ştie ce este bine şi ce este rău, nu mai gândeşte cu capul lui. Sunt oameni, tineri, angajaţi în funcţii înalte în statul român care spun chiar că fără să fim permanenţi ghidaţi de la spate de FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană nu putem înainta.

    Posibil, deşi este de mirare ca, din punct de vedere tehnic, doi-trei oameni alocaţi României din aceste instituţii să ştie mai bine ce este de făcut decât 100 dintr-un minister din România. Şi dacă e aşa, este foarte rău. Dar să avem măcar o evaluare a ceea ce ni s-a propus să facem.

    Nu ar fi cazul în sfârşit, după o perioadă rezonabilă de timp (15 ani), să fie evaluat rezultatul acestor reforme structurale? Teoretic ideea ar fi fost ca, odată despărţită partea de infrastructură de cea de călători şi marfă, să fie scoase la iveală pierderile, să fie scoase la iveală zonele de profit, să fie identificate punctele de dezvoltare ale sistemului de căi ferate. Şi să avem în final o creştere a vitezei medii pe calea ferată, să avem mai mulţi călători transportaţi şi nu mai puţini.

    Realitatea nu a corespuns cu ceea ce au gândit dintr-un birou funcţionarii Băncii Mondiale, mulţi dintre ei probabil neutilizatori ai căilor ferate româneşti. Astfel, regionalele de căi ferate, care administrau atât reţeaua feroviară, cât şi transportul de marfă şi de călători până la spargerea SNCFR, pur şi simplu şi-au multiplicat directorii cu trei, precum şi personalul administrativ aferent.

    Pentru o decizie care era luată anterior de directorul regional de căi ferate şi care pleca imediat în sistem către regulatoarele de circulaţie, acum trebuie schimbate hârtii între trei directori.

    La nivelul staţiilor de cale ferată situaţia este chiar hilară. De multe ori, vânzătorii de bilete, personal al CFR Călători, nu ştiu de la ce linii pleacă trenurile pentru că nu îi anunţă impiegatul de mişcare. În fiecare staţie există trei şefi, faţă de unul anterior. Birourile de informaţii s-au desfiinţat, iar în gări mari precum Buzău sau Galaţi nu mai există serviciul de bagaje de călători.

    În iarna grea a anului trecut, când un tren plecat de la Galaţi a ajuns după două zile la Bucureşti, directorul de la CFR SA îşi arunca responsabilitatea către cel de la CFR Călători şi invers. Acum, la cerinţa FMI a fost de trei zile numit management privat la una din aceste companii, CFR SA. Confruntaţi după două zile de la preluarea mandatului cu o situaţie de criză în compania lor, membrii consiliului de administraţie tac mâlc. Bancheri de profesie, ei ar fi teoretic chemaţi să identifice căile de reformare a acestei companii.

    Deocamdată răspunderea i-a revenit tot ministrului pentru a explica această situaţie. Atunci pentru ce au mai fost numiţi manageri privaţi?

    Până acum nicio instituţie nu a făcut o analiză a căii ferate şi a modului cum se poate îmbunătăţi serviciul public de cale ferată. Doar în urma unui astfel de raport, care să fie urmat de propuneri şi de obiective, ar fi trebuit definit mandatul pentru managerii privaţi de la CFR SA.

    Să explice acest raport de ce viteza pe calea ferată s-a înjumătăţit, de ce numărul de călători care folosesc serviciile de căi ferate a scăzut cu 40% şi de ce gările arată deplorabil. Dar cine să facă acest raport? Poate o să apeleze statul român, nu-i aşa, tot la Banca Mondială.

    Mai multe opinii pe zf.ro/opinii

  • Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României la 1,6% pentru 2013

    Pentru anul 2014, banca anticipează un avans al economiei României de 2,2%, faţă de 3,4% la jumătatea anului trecut. În 2015, PIB ar urma să urce cu 3%.

    Prognoza Băncii Mondiale este uşor mai pesimistă decât creşterea economică vizată de Guvern pentru acest an.

    Guvernul şi-a fixat pentru 2013 o ţintă de creştere de 1,8%, dar speră într-o variantă optimistă să atingă un avans de 2%, după ce anul trecut indicatorul a urcat cu 0,7%.

    Comisia Europeană estima la începutul lunii noiembrie un avans economic de 2,2% pentru România în acest an şi de 2,7% pentru anul următor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce cifre pune pe masă Guvernul pentru negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană

    Mesajul transmis de la Guvern este că România vrea să termine “cu bine” acordul actual, parafat în primăvara anului 2011, astfel că nu are rost să vorbim de un nou acord până nu se finalizează acesta. Dacă aspectele legate de ajus­tarea fiscală au fost trecute de premierul Victor Ponta la ca­te­goria “realizări”, selecţia ma­nagerilor privaţi şi pri­vati­zările au fost incluse, evident, la “restanţe”. Misiunea FMI, condusă de olandezul Erik de Vrijer, soseşte astăzi la Bucureşti, principalele teme pentru discu­ţiile cu autorităţile româ­ne, care se vor derula până la sfâr­şitul lunii ianuarie, vizând bugetul pe 2013, precum şi perspectivele economiei, reformele structurale şi politica monetară. Discuţiile Finanţelor cu FMI privind bugetul pe 2013 au început deja înainte ca misiunea Fondului să ajungă la Bucureşti.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ajutor de 900 de milioane de dolari pentru Irak, aprobat de Banca Mondială

    “Susţinerea Băncii Mondiale pentru Irak pe parcursul următorilor patru ani se va concentra pe crearea locurilor de muncă (…) şi implementarea unor instituţii mai puternice”, a declarat într-un comunicat BM, asigurând că a elaborat acest plan alături de autorităţile locale şi societatea civilă irakiană.

    Conform Băncii Mondiale, acest plan trebuie să ofere mai ales mijloace acestei ţări încă afectată de numeroase violenţe pentru a gestiona în mod “corespunzător” vastele resurse petroliere şi miniere.

    “Ca o ţară aflată în conflict, Irakul rămâne fragil şi economia sa este dominată de un vast sector public moştenire a centralizării” puterii, precizează BM, afirmând că strategia sa vizează “diversificarea” surselor de venit ale ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Păuna, BM: România are nevoie de o strategie 2014-2020, de priorităţi şi politici sectoriale coerente

    “Pornind de la strategia Europa 2020, pentru programul 2014-2020 avem nevoie de un cadru strategic pentru a gândi dezvoltarea României. Trebuie să identificăm priorităţile de dezvoltare pe termen mediu şi lung, întrucât suntem departe de nivelul prevăzut în strategia Europa 2020 şi chiar de cel al EU27. Apoi priorităţile trebuie transferate în politici sectoriale coerente, cărora le trebuie şi o resursă ataşată, care să vină din sectorul privat sau public”, a afirmat Păuna la o conferinţă a Comisiei Naţionale de Prognoză. El a arătat că este nevoie de un nou model de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung, întrucât nu mai există condiţiile economice întâlnite în perioada de precriză.

    Mai multe pe zf.ro

  • FMI: Semne foarte rele toamna are

    Riscurile la adresa stabilităţii globale au crescut, iar pieţele financiare sunt marcate de volatilitate, în condiţiile crizei din zona euro, afirmă FMI, care, deşi salută (cum altfel?) măsurile de relaxare monetară cantitativă adoptate de Banca Centrală Europeană, îi îndeamnă pe liderii europeni să ia măsuri urgente pentru rezolvarea crizei, întrucât, în caz contrar, “acumularea presiunilor în sistemul bancar european ar putea avea ca efect pierderi de active de 2.800-4.500 mld. euro până la sfârşitul lui 2013, cea mai însemnată reducere a creditării urmând să aibă loc în ţările de la periferia zonei euro”.

    Concret, FMI cere acţiune în trei direcţii: reducerea datoriilor guvernamentale într-un mod care să susţină creşterea, aplicarea de reforme structurale în economie pentru a reduce dezechilibrele externe şi asanarea sectorului bancar, inclusiv prin recapitalizare şi restructurări radicale. FMI recunoaşte însă că, în ceea ce îl priveşte, a calculat greşit impactul negativ al reducerii cheltuielilor publice asupra economiilor europene. “Austeritatea a avut un efect rapid de multiplicare negativ mai mare decât s-a anticipat asupra economiilor, ceea ce ar putea explica în anumite cazuri scăderea PIB”, arată raportul.

    Pentru România, raportul FMI menţine estimarea de creştere economică de 0,9% pentru 2012 şi de 2,5% pentru anul următor – o prognoză care situează România anului 2013 înaintea Poloniei, pentru care Fondul a redus prognoza de creştere la 2,1%. Şi faţă de media UE, România ar urma să stea confortabil, având în vedere pesimismul clar al instituţiei atât pentru UE în ansamblu (0,1% în 2012, 0,8% în 2013), cât şi pentru zona euro (scădere de 0,4% în acest an, creştere cu 0,2% la anul). Şapte din cele 17 state din zona euro ar urma să înregistreze scăderi ale PIB în acest an şi şase anul următor, cea mai afectată fiind Grecia, cu 6% în acest an şi 4% în 2013.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 octombrie

    9.10
    Reuniunea ECOFIN (Luxemburg)

    10.10
    Concert Therion (Arenele Romane, Bucureşti)

    10.10
    INSSE publică datele privind comerţul exterior în august

    10.10
    CE aprobă politica de extindere a UE pentru 2013

    11.10
    Concert Cranberries (Romexpo, Bucureşti)

    12.10
    Eurostat anunţă statistica producţiei industriale a UE în august

    12-14.10
    Reuniunea anuală FMI-Banca Mondială (Tokyo)

    12-14.10
    Festivalul “Namaste India” (Muzeul Satului, Bucureşti)

    14.09-14.10
    Expoziţia “Muzeul Copilăriei: Descoperirea lumii, acasă şi la şcoală” (MŢR, Bucureşti)

  • Ialomiţianu: Creşterea economică de 1,1-1,2% pentru 2012 ar putea fi revizuită în jos, în toamnă

    Fostul ministru al Finanţelor a fost întrebat de jurnalişti care a fost cifra avansată de oficialii organismelor internaţionale în ceea ce priveşte creşterea economică pentru acest an. “În jur de 1,1-1,2%, dar este sub semnul întrebării. Este posibil ca în toamnă ea să fie revizuită dacă nu se continuă cu investiţii, exporturile vor înregistra reduceri, este posibil ca în toamnă această cifră să fie revizuită în jos”, a precizat deputatul PDL. Proiectul privind rectificarea bugetară ia în calcul o creştere economică de 1,2% în acest an, revizuită de la 1,5% anterior.

    Mai multe pe mediafax.ro