BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Economiştii cred că Banca Centrală Europeană trebuie să ia noi măsuri pentru a impulsiona economiile europene

    Banca Centrală Europeană trebuie să deschidă drumul săptămâna viitoare pentru a acţiona o scădere a dobânzii de referinţă în luna septembrie, potrivit economiştilor citaţi de CNBC.

    Consiliul de Administraţie al BCE se va întâlni săptămâna viitoare în Frankfurt după ce inflaţia în luna iunie a crescut peste aşteptări la 1,3%, deşi a rămas în ţinta băncii de sub 2%.

    BCE trebuie să gestioneze politicile monetare într-o perioadă învăluită în incertitudine politică şi încetinire economică.

    Economiştii Marion Amiot şi Sylvaian Broyer de la S&P Global Ratings se aşteaptă ca BCE să reducă facilitatea de depozit cu 0,1% după întâlnirea din septembrie, şi chiar să reia achiziţia de obligaţiuni sub forma unui program de 15 miliarde de euro. Facilitatea de depozit, reprezentând dobânda pe care băncile o primesc pentru a depozita bani peste noapte, este negativă din iunie 2014.

    „Economia europeană evoluează încă într-un ritm lent şi două viteze, cu o activitate de servicii robustă pe o parte, dar fără a înregistra o revenire şi a sectorulu de producţie”, notează cei doi economişti.

    Economia Germaniei şi a Italiei, considerate a fi principalele centre de producţie ale Europei, se apropie încet de un teritoriu de recesiune şi rămân susceptibile riscurilor externe precum Brexit, conflictul comerical SUA-China, Iranul, şi încetinirea economică a Chinei.

     

  • Dezastru pentru Marea Britanie: Lira sterlină se prăbuşeşte la minimul ultimilor doi ani

    Lira sterlină s-a depreciat la minimul ultimilor doi ani pe fondul perspectivelro eocnomice slabe într-o piaţă care pariază că banca centrală va fi nevoită să reducă dobânzile, potrivit Bloomberg.

    Moneda a atins cel mai slab nivel din aprilie 2017 în contextul în care statisticile pe vânzările sectorului de retail din Marea Britanie arată o încetinire şi pe fondul sugestiilor economiştilor potrivit cărora economia se îndreaptă spre cel mai prost trimestru din 2012 până în prezent.

    Pieţele financiare se aşteaptă ca Banca Angliei să reducă dobânzile anul viitor pe fondul condiţiilor economice slabe.

    Astfel, lira sterlină s-a depreciat cu 0,6% la o paritate de 1,2443 faţă de dolar, cel mai scăzut nivel din aprilie 2017 până în prezent.

    Stabilitatea lirei sterline a fost ameninţată în uiltimele săptămâni de temerile politice generate de Brexit şi de alegerea unui nou premier.

    Per total, lira sterlină a scăzut cu circa 2% de când premierul Theresa May a dat de înţeles că urmează să se retragă din funcţie.

     

     

     

     

  • Ce scrie presa internaţională despre „minţile briliante” din BNR, după ce banca centrală a făcut un profit de 1,2 miliarde lei anul trecut

    Bancherul central din România a câştigat multe aprecieri într-o carieră care este setată să se extindă pe mai mult de trei decenii, însă el nu îşi asumă meritul pentru profitul ridicat pe care l-a înregistrat BNR în anul 2018, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Profitul de 1,2 miliarde lei înregistrat de BNR se bazează în principal pe gestionarea rezervelor de valută, spune guvernatorul Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.

    Mai mult, meritele revin unei echipe de circa 30 de oameni care au fost nevoiţi să echilibreze lichiditatea cu profitabilitatea şi au „navigat” printr-o lume a dobânzilor negative.

    „Această echipă de oameni cu minţi briliante stau în faţa monitoarelor lor, urmărind întreaga lume pentru a găsi operaţiuni profitabile”, spune Guvernatorul Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.

    Banca Naţională a obţinut în 2018 un profit de 1,18 mld. lei, de 6,3 ori mai mare comparativ cu câştigul raportat pentru anul 2017, rezultatul fiind influenţat în principal de rezultatul obţinut din administrarea activelor şi pasivelor în valută.

    BNR plăteşte, conform legii, o cotă de 80% din veniturile nete la bugetul de stat, iar anul trecut suma direcţionată de banca centrală la buget a fost de 946,7 mil. lei.

    Câştigul operaţional al BNR a fost de circa 1,5 mld. lei în 2018, cu 58% peste cel din 2017.

     

     

     

     

  • Declin al lirei turceşti, după ce Recep Erdogan l-a înlocuit pe guvernatorul băncii centrale

    Înlocuitorul lui Murat Cetinkaya va este Murat Usyal, un fost guvernator adjunct al Băncii Turceşti.

    Moneda turcească a scăzut cu peste 3%, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată după cea din luna martie. Scăderea vine după o perioadă de două luni în care lira turcească se apreciase în raport cu dolarul. Timothy Ash, un strateg din cadrul companiei Blue Bay Asset Managemet, o companie care se ocupă cu gestionarea activelor, consideră că băncile de stat din Turcia vor începe să vânda valuta străina.

    După demiterea lui lui Cetinkaya, Erdogan le-a transmis parlamentarilor din cadrul partidului de guvernământ că toţi politicienii şi biocraţii ar trebui să înţeleagă faptul că dobânzile mai mari pot duce la inflaţie. De-asemenea, Erdogan a ţinut să avertizeze parlamentarii în privinţa consecinţelor pentru cei care sfidează politica economică a guvernului.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, lira turcească a atins un minim de 5.8247 în raport cu dolarul. În raport cu leul lira s-a tranzacţionat la o valoare de 0.7352.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie, ar putea ajunge noul şef al Fondului Monetar Internaţional

    Guvernele europene negociază în mod activ numirea unui nou şef la Fondul Monetar Internaţional, după ce actuala şefă, Christine Lagarde, a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene.

    Potrivit Bloomberg, varianta favorită pentru a conduce mai departe Fondul Monetar Internaţional este Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie.

    Ultimii 11 directori ai Fondului Monetar Internaţional au provenit din Europa, inclusiv Christine Lagarde care este din Franţa.

    Chiar dacă ar mai putea apărea propuneri, experienţa lui Carney este greu de combătut. Acesta a lucrat timp de 13 ani pentru Goldman Sachs în Londra, Tokyo şi Toronto, iar apoi fost viceguvernator al băncii centrale din Canada.

    Din 2008 a fost adjunctul ministrului de Finanţe din Canada, de unde a plecat pentru a prelua conducerea băncii centrale canadiene în perioada 2008-2013. Începând cu anul 2013, Carney a fost guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii.

     

     

  • Macron o propune pe Christine Lagarde pentru şefia Băncii Centrale Europene

    Oficialul francez a propus-o de asemenea şi pe Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Cehia şi Slovacia se opun în continuare propunerii ca socialistul Frans Timmermans să devină preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O femeie ar putea prelua conducerea Băncii Centrale Europene într-o premieră istorică. Printre numele vehiculate este şi Christine Lagarde, şefa FMI

    Banca Centrală Europeană ar putea fi condusă de o femeie pentru prima dată în istoria suprainstituţiei, în contextul în care liderii Uniunii Europene trebuie să aleagă următorii oameni în poziţii cheie de conducere, potrivit Bloomberg.

    Francezii consideră că preşedinţia Băncii Centrale Europene reprezintă o ţintă viabilă pentru ei, şi ar prefera ca o femeie să preia acest rol. Potrivit aceloraşi surse, printre femeile din Franţa pregătite pentru o astfel de funcţie se numără şi Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional.

    Mai multe nume au fost vehiculate în trecut, precum viceguvernatorul băncii centrale din Franţa, Sylvie Goulard, şi economistul-şef al OECD, Laurence Boone. O altă opţiune ar putea fi şefa Trezoreriei franceze, Odile Renaud Basso.

    Franţa nu îşi promovează în mod activ candidaţii pentru şefia Băncii Centrale Europene în acest moment. Ei ar începe să facă asta dacă negociatorul pentru Brexit Michel Barnier, un alt francez, nu reuşeşte să devină şeful Comisiei.

    Dacă francezii preiau conducerea, ar fi a doua oară când un cetăţean din Franţa deţine şefia BCE. Jean-Claude Trichet a condus Banca Centrală Europeană din 2003 şi până în 2011.

    Pentru actuala cursă, până acum favoriţii sunt mai mulţi bărbaţi, printre care şeful Bundesbank, Jens Weidmann şi guvernatorul băncii centrale din Franţa, Francois Villeroy de Gallhau.

     

  • Lovitură de teatru: Una dintre economiile lumii se pregăteşte brusc pentru o RECESIUNE puternică

    Islanda se pregăteşte pentru o recesiune puternică după ce turismul s-a prăbuşit, anunţă Mar Gudmundsson, guvernatorul băncii centrale, citat de Bloomberg.

    „Suntem pregătiţi pentru posibilitatea unei recesiuni mai adânci, iar cifrele pe care le vedem cu privire la turism ne rată că acest lucru este din ce în ce mai aproape. Cifrele din turism au scăzut la nivelul din 2016, iar asta ar putea avea un efect semnificativ asupra sectorului imobiliar, dar sperăm să ieşim din acest impas până la începutul anului viitor”, transmite Mar Gudmundsson într-un interviu din Dubrovnik, Croaţia.

    Falimentul operatorului aerian low-cost Wow Air a trimis o undă de şoc către economia islandeză, determinând banca centrală să reducă dobânda de referinţă cu o jumătate de punct procentual până la 4%. În acel moment, banca centrală a anunţat că economia s-ar putea contracta cu 0,4% în 2019.

    „Nu am fost niciodată în istorie atât de bine pregătiţi pentru situaţii dificile aşa cum suntem acum. Avem spaţiu de decizii monetare”, spune Gudmundsson.

     

     

     

  • Investitori fericiţi: Bursele americane deschid şedinţa de tranzacţionare la maxime istorice după şedinţa de politică monetară a băncii centrale

    Indicii bursieri S&P 500 şi Dow Jones au atins maxime istorice astăzi după ce şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane, potrivit Financial Times.

    Performanţa burselor vine după o evoluţie de tip raliu a obligaţiunilor guvernamentale, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani ajungând la randamente de sub 2% pentru prima dată înultimii trei ani.

    La scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare, indicele S&P 500 a înregistrat un avans de 1% până la un maxim istoric de 2.954,20 puncte, depăşind nivelul de 2.945,83 puncte din 30 aprilie. Astfel indicele este în creştere cu 17,8% de la începutul anului.

    Indicele industrial Dow Jones a crescut cu 0,9%, depăşind maximul record din 23 aprilie, ajungând astfel la un nou maxim de 26.761,01 puncte.

    Indicele Nasdaq, al companiilor din tehnologie, a crescut cu 1% – dar rămâne totuşi cu 1,2% sub maximul record din data de 3 mai.

    „S&P deschide la maxim record”, a scris preşedintele american Donald Trump pe contul său de Twitter.

    Miercuri, banca centrală americană (Fed) a prezentat o poziţie favorabilă pentru investitori, anunţând că are loc de măsuri de politică monetară dacă acestea vor fi necesare.

    Astfel, decizia se aseamănă cu poziţia Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară – încât Mario Draghi, preşedintele BCE a dat de înţeles că ar putea relansa programul de achiziţie de titluri de stat dacă inflaţia şi creşterea economică nu se îmbunătăţesc.

     

     

     

  • Se adună nori negri asupra Europei: Lira sterlină scade rapid după ce Banca Angliei a anunţat că se aşteaptă la creştere economică zero pentru T2 2019

    Banca Angliei a anunţat joi că menţine nivelul de dobândă la 0,75% în contextul în care există posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord, potrivit CNBC.

    Banca centrală a redus şi previziunea de creştere economică pentru al doilea trimestru din 2019 la zero, şi a scos în evidenţă din nou riscurile globale generate de conflictul comercial SUA-China, corelate cu şansele slabe de a încheia un acord Brexit.

    Lira sterlină s-a depreciat cu 0,4% după anunţul Băncii Angliei.

    Oficialii băncii centrale au mai vorbit în trecut de necesitate unor costuri de împrumut mai ridicate în viitorul apropiat, însă guvernatorul Mark Carney a spus că Comitetul de Politică Monetară a votat în unanimitate menţinerea dobânzilor la 0,75%.