BusinessMagazin

Tag: avans

  • Decizie şoc în Marea Britanie: Una dintre cele mai mari bănci dă credite imobiliare fără să ceară niciun fel de avans. Dobânda este de 2,99%

    Barclays, una dintre cele mai mari bănci britanice, a devenit prima instituţie financiară care a lansat după criză un credit ipotecar de 100% din valoarea locuinţei fără niciun fel de avans, potrivit Financial Times. 

    Decizia vine în condiţiile în care piaţa deja dă semne de revenire la obiceiurile de creditare riscante. Majoritatea băncilor din sistem cer cel puţin un avans de 5-10%, însă Barclays a decis că va plăti 100% din valoarea locuinţei fără să ceară niciun fel de depozit.

    Singura cerinţă a băncii este ca un membru al familiei sau tutore să facă un plasament de 10% din valoarea creditului, pe care să îl ţină la bancă pentru trei ani şi pe care va primi dobândă.

    Noul tip de credit ipotecar a fost gândit de britanici în ideea de a elimina dificultăţilor pe care le întâmpina doritorii la contractarea creditului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Decizie surpriză a uneia dintre cele mai mari bănci. Credit ipotecar de 100% din valoarea locuinţei, fără nicio garanţie şi avans! Dobândă de 2,99%

    Decizia vine în condiţiile în care piaţa deja dă semne de revenire la obiceiurile de creditare riscante. Majoritatea băncilor din sistem cer cel puţin un avans de 5-10%, însă banca a decis că va plăti 100% din valoarea locuinţei fără să ceară niciun fel de depozit.

    Singura cerinţă a băncii este ca un membru al familiei sau tutore să facă un plasament de 10% din valoarea creditului, pe care să îl ţină la bancă pentru trei ani şi pe care va primi dobândă.

    Noul tip de credit ipotecar a fost gândit de britanici în ideea de a elimina dificultăţilor pe care le întâmpina doritorii la contractarea creditului. 
     

  • Lupta pentru jumătate dintre clicuri

    Cred că generaţia de tineri care intră acum în organizaţii – în sistemul bancar, dar şi în companiile client – vor înclina clar balanţa în dreptul mobile banking, ei fiind obişnuiţi să-ţi ţină mereu telefoanele inteligente în preajmă“, spune David Rose. Completează însă că şi seniorii sunt prinşi de tehnologie, pentru că mobilul sau tableta le uşurează munca: pot de pildă să avizeze o tranzacţie sau să vadă balanţele în timp ce sunt într-o întâlnire, lucruri pe care le puteau face doar la calculator până în urmă cu numai câţiva ani.

    Tehnologia avansează rapid, iar industria bancară se află într-o veritabilă cursă în ceea ce priveşte aplicarea noilor tehnologii, care uşurează operaţiunile. „E uluitor cum accelerează tehnologia. Nu cred că mulţi oameni şi-au imaginat în urmă cu 20-25 de ani această evoluţie“, afirmă Rose, care este originar din Africa de Sud şi a ajuns la Londra în urmă cu zece ani. Are o formaţie tehnică şi anterior venirii sale la Citi a lucrat în domeniul computerelor, apoi a devenit product manager în cadrul instituţiei financiare. În vremea studenţiei sale nu şi-a imaginat ce avea să urmeze în domeniul tehnologic şi este încredinţat că felul în care s-au dezvoltat mobilele şi au acaparat felii tot mai importante din viaţa utilizatorilor a surprins pe toată lumea. „Puterea mobilelor este probabil mai mare decât a calculatoarelor în urmă cu zece ani. Acum poţi conecta telefonul la televizor şi să îl foloseşti pe post de desktop.“ În prezent este director regional pentru platformele Citi pentru online & mobile banking în EMEA, fiind responsabil de 50 de ţări; spune însă că nu călătoreşte spre toate aceste destinaţii şi chiar în România, în ziua discuţiei cu Business Magazin, era la prima sa vizită.

    Când a devenit industria bancară conştientă de cât de importantă este digitalizarea? Nu crede că a fost vreun moment cheie, ci a fost o evoluţie lentă. „Când am intrat în Citi, în urmă cu zece ani, abia se puneau bazele platformei anterioare, construită în limbaj Java, lansată în 2000. Înainte de asta sistemul se baza doar pe internet“. Prezentul se caracterizează prin faptul că tehnologia permite interconectarea mai multor unelte de lucru, iar pe parcursul ultimilor patru – cinci ani mobilul a produs schimbări majore de comportament, adoptarea tehnologiilor fiind mult mai rapidă, punctează Rose. „Când am decis să conectăm mobilele la platformă, iniţial schimbarea a fost lentă, dar apoi adopţia a fost accelerată, mult mai rapidă decât ne‑am aşteptat, astfel încât am atins deja, de câteva săptămâni, pragul de 1000 de miliarde de dolari în ce priveşte tranzacţiile în cadrul aplicaţiilor pe mobil.“ Lansată în 2012, CitiDirect BE Mobile este extensia platformei CitiDirect BE pentru dispozitivele mobile. Astfel, trezorierii şi directorii financiari ai marilor companii au acces în timp real la informaţiile de business şi pot executa şi aproba tranzacţii chiar şi când nu sunt la birou sau în faţa unui computer; de exemplu pot iniţia şi autoriza plăţi (cum ar fi plata salariilor către angajaţi), pot vizualiza soldul conturilor companiei şi statusul diferitelor tranzacţii, având posibilitatea de a primi notificări prin SMS cu privire la acestea. Platforma a fost dezvoltată de Citi Innovation Lab din Dublin, un centru de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul tehnologiilor bancare, şi este disponibil în 90 de ţări şi 17 de limbi; în 2013 a fost lansată şi versiunea adaptată tabletelor.

    Rose completează însă că sunt şi companii – şi instituţii financiare dar şi clienţi – care nu au inclus încă mobilul în activitate, „dar vedem schimbări destul de rapide“.

    Iar pentru că tehnologia evoluează cu viteză, şi utilizatorii trebuie să se adapteze. În cazul Citi, acest lucru se traduce prin lansarea unei noi platforme de online şi mobile banking, în dezvoltarea căreia au fost investiţi 80 de milioane de euro. „Vrem să dezvoltăm mai mult platforma astfel încât să fie cât mai uşor şi rapid de folosit, de pildă clientul să ajungă din trei clicuri în loc de şase în fereastra care îl interesează. Pentru asta discutăm foarte mult cu clienţii şi le urmărim comportamentul. Îi întrebăm de pildă unde vor anumite butoane şi adesea se întâmplă să indice un loc, chiar dacă privirea lor arată spre altă zonă a ecranului“.

    În România noua platformă va fi lansată în următoarele câteva luni. „Upgradarea este permanentă, cu trei-patru modificări în fiecare an, dar schimbări importante se întâmplă cam la 15 ani. Acum ne mutăm la tehnologii mai noi care ne vor permite să facem modificări mai rapid. De exemplu pentru aplicaţiile mobile am făcut, de la lansarea lor, o upgradare importantă în fiecare an“, spune Rose. El completează că România se numără printre primele pieţe în care a fost lansată aplicaţia de mobile banking. În 2014, Citi se plasa pe poziţia a 14-a în sistemul bancar românesc în funcţie de active, cu o cotă de 2,4%, în creştere cu 34% faţă de 2013. În 2013, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail a Citi care includea active de circa 90 de milioane de euro şi pasive de peste 175 de milioane de euro, după ce americanii au hotărât să iasă din zona operaţiunilor cu persoane fizice.

    Pentru noua platformă sunt mai multe scenarii de lucru, de pildă folosirea în paralel a celor două variante, până la abandonarea celei vechi din start. În general companiile preferă să folosească vreme de câteva luni în paralel ambele platforme, pentru a nu pierde informaţii. „Poţi crea o tranzacţie într-o platformă şi să o aprobi în cealaltă. Noua platformă este mai rapidă dar şi mai intuitivă, existend mai puţine frustrări pentru utilizator, care are nevoie de un număr redus la jumătate de clicuri.“ Reprezentantul Citi estimează că în 18 luni tranziţia spre noua platformă va fi încheiată, dar crede că departamentul pe care îl coordonează va avea permanent de lucru, fiind mereu funcţionalităţi de îmbunătăţit.

    Iar dacă tehnologia avansează alert, cum îşi imaginează David Rose viitorul? El se aşteaptă să fie o sinergie şi mai mare între device-uri şi funcţionalităţi: „De pildă să te poţi loga să lucrezi la desktop şi să finalizezi tranzacţia de pe mobil. Nu suntem acolo încă, dar aceasta este direcţia spre care ne îndreptăm“. Şi apetitul cllienţilor pentru informaţii este tot mai ridicat, iar Rose dă ca exemplu faptul că la apariţia unei crize într-o ţară, directorii financiari vor să vadă care este expunerea în zona respectivă, într-un mod foarte uşor. „Iar acesta este unul dintre planurile noastre pentru tablete, vrem să facem uşor de văzut această informaţie, pe toate conturile.“ Cea mai importantă cerinţă a clienţilor în acest moment este să poată vedea dintr-un singur loc o balanţă pe toate conturile, din toate ţările, cu echivalent la moneda locală.

    Ţările în curs de dezvoltare au cel mai mare apetit de adoptare al noilor tehnologii, de pildă cele din Africa, unul dintre motive fiind intrastructura bancară săracă, prin comparaţie cu majoritatea ţărilor europene. „O mulţime din clienţii corporate îşi plătesc angajaţii pe mobil. În Kenya sau alte ţări în care angajaţii nu au conturi bancare, putem vira salariile în portofelul electronic. În aceste pieţe, banca este un facilitator.“ În schimb, ţările dezvoltate acceptă mai lent noile tehnologii, cel puţin în privinţa folosirii platformelor bancare pe mobil. Nordicii, de pildă, spre deosebire de alte naţii, nu vor să folosească device-urile personale pentru muncă, explică David Rose.

    Cât priveşte securitatea, reprezentantul Citi spune că băncile au investit foarte mult în sistemele de securitate, iar cele mai mari vulnerabilităţi vin din partea utilizatorilor. „Poţi pune zece lacăte la un sistem, dar nu este de folos dacă oamenii lasă cheile peste tot.“

    În viitor, completează reprezentantul instituţiei financiare, banii lichizi vor fi tot mai rari, existând deja ţări care fac paşi spre eliminarea cash-ului, iar sucursalele bancare pe termen de 10-15 ani se vor schimba foarte mult, „modelul din cărămidă şi mortar, al sucursalelor fizice, va pierde tot mai mult teren. Pentru unele operaţiuni de retail băncile ar putea folosi parteneri. De pildă portofelul electronic poate juca un rol important. Iar cashul cu siguranţă va fi din ce în ce mai puţin“, apreciază Rose, care face referire şi la decizia Citi de a renunţa la operaţiunile de retail pe piaţa românească.

  • Veşti bune pentru românii cu credite în euro: referinţa costului creditului îşi continuă traseul în teritoriul negativ

    Indicatorul Euribor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru costul creditelor în euro, îşi continuă tot mai determinat avansul în teritoriul negative la minus 0,2% pe an. Astfel, tendinţa descendentă a indicatorului (Euribor a păşit în teritoriu negativ în luna aprilie din 2015) creează premisele ieftinirii creditelor acordate în euro de băncile din România.

    Dobânda medie pentru un credit în euro pentru populaţie era la finele lunii ianuarie de 4% pe an, faţă de un nivel de 5,6% în aceeaşi lună din 2015. Pe de altă parte, costul mediu la care bancherii vând credite noi în lei era în ianuarie de 7%, cu circa un punct procentual sub nivelul din aceeaşi lună din 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • PIB-ul a crescut anul trecut cu 3,7%, la 710,26 miliarde lei, susţinut în principal de consum

    Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 3,7% faţă de 2014, la 710,266 miliarde lei, ca serie brută, după ce a consemnat acelaşi avans în ultimul trimestru al anului, ajungând la 209,996 miliarde lei, creşterea fiind susţinută în principal de comerţ, reparare auto şi hoteluri şi restaurante, informează Mediafax.

    Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului s-a plasat la circa 180,05 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul anterior şi cu 3,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni reali, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    La creşterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

    Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hotelurile şi restaurantele au avut o contribuţie de 1% la creşterea economică, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%.

    Impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,7%, cu o pondere de 12,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.

    Construcţiile au contribuit cu 0,6%, având o pondere de 7,4% la formarea PIB, iar volumul lor de activitate s-a majorat cu 8,8%. Cu acelaşi procentaj au contribuit şi informaţiile şi telecomunicaţiile, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (11,8%).

    Indutria a contribuit cu 0,5% la creşterea economică, având o pondere de 23,2% la formarea PIB, iar volumul său de activitate s-a majorat cu 2%.

  • Preţurile apartamentelor au depăşit în februarie 1.000 euro/metru pătrat pentru prima dată în 4 ani

    Preţurile apartamentelor scoase la vânzare la nivel naţional au crescut în februarie cu 4,5% faţă de ianuarie şi cu 9,8% raportat la februarie anul trecut, preţul mediu fiind de 1.015 de euro/metru pătrat util, prima dată în patru ani peste pragul psihologic de 1.000 de euro, potrivit Imobiliare.ro.

    “După un avans de 2,1% în luna ianuarie, preţurile apartamentelor scoase la vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) au consemnat în februarie un salt de 4,5%, ajungând astfel să depăşească pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat util – sub care s-au situat începând din mai 2012. Astfel, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, preţul mediu cerut de vânzători se situează în prezent la 1.015 euro pe metru pătrat, faţă de 971 de euro pe metru pătrat la finele lunii trecute; valoarea actuală este cu 9,8% mai mare decât cea consemnată în perioada similară a anului trecut, respectiv 924 euro pe metru pătrat. În toate marile oraşe analizate au avut loc creşteri de preţ, iar Bucureştiul conduce în clasamentul scumpirilor din ultima lună”, potrivit datelor furnizate de portalul de anunţuri imobiliare.

    n Bucureşti, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 3,3% în februarie, de la 1.054 la 1.089 de euro pe metru pătrat utill, şi cu 5,3% în ultimele 12 luni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Managerii companiilor din România estimează o creştere a activităţii până în aprilie şi preţuri în stagnare

    Managerii companiilor din România estimează, pentru perioada februarie-aprilie, o creştere a activităţii în comerţul cu amănuntul şi una moderată în industrie, construcţii şi servicii, precum şi a numărului de salariaţi în comerţul cu amănuntul, dar şi o stabilitate a preţurilor, potrivit INS, informează Mediafax.

    Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru cele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +10%), cu un avans mai semnificativ aşteptat în activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor şi în activitatea de tipărire şi reproducere pe suporturi a înregistrărilor (solduri conjuncturale +24%), potrivit anchetei de conjunctură din februarie realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rebrandingul NN Asigurări de Viaţă a înjumătăţit profitul de anul trecut al companiei, până la aproximativ 5 milioane de euro

    Rezultatul care include cheltuiala excepţională realizată în procesul de rebranding al companiei în NN demarat la începutul anului 2015, de 17,1 milioane de lei, precum şi investiţiile în dezvoltarea operaţiunilor de business pe plan local, plasează profitul brut al NN Asigurări de Viaţă la 22,8 milioane de lei în 2015. Profitul din activitatea curentă al NN Asigurări de Viaţă, fără a lua în calcul cheltuielile excepţionale, a înregistrat o creştere de 28% în 2015 până la 39,9 milioane de lei, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Planurile financiare pentru protecţie au fost cel mai important motor de creştere în segmentul asigurărilor de viaţă, compania raportând un avans de 2,4% al primelor brute subscrise în 2015 faţă de anul anterior. Totodată, în segmentul pensiilor private, NN Asigurări de Viaţă şi NN Pensii au înregistrat creşteri de două cifre pentru toţi principalii indicatori.

    “2015 marchează o evoluţie pozitivă atât pentru NN România, pe toate liniile de business, cât şi pentru industriile de asigurări de viaţă şi pensii private în ansamblu. Iniţiativele demarate pentru impulsionarea dezvoltării acestor segmente, alături de tendinţele de creştere a preocupării românilor pentru asigurarea unui viitor mai bun prin instrumente financiare potrivite nevoilor şi planurilor lor, au fundamentat această evoluţie şi au pus bazele creşterii sustenabile din următorii ani. Prin strategia noastră din 2015, ne-am consolidat poziţia pe cele două pieţe şi ne-am pregătit operaţiunile pentru 2016, un an de la care există aşteptări ridicate la nivel de industrie, în contextul perspectivelor de creştere economică şi a măsurilor de susţinere a asigurărilor şi pensiilor private. Astfel, în acest an vom continua să fim alături de clienţi şi să investim pentru a le oferi noi soluţii de economisire şi protecţie pentru viitor, sprijinindu-i totodată să se gândească din timp la siguranţa lor financiară”, a declarat Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, valoarea activelor financiare administrate a depăşit nivelul de 3 miliarde de lei la sfârşitul anului 2015, în creştere cu 7,1% faţă de anul precedent. În aceeaşi perioadă, volumul primelor brute subscrise a înregistrat un avans de 2,4% faţă de 2014 până la aproximativ 629 de milioane de lei, ca urmare a creşterii vânzărilor de planuri financiare pentru protecţie.

    Prima brută medie pentru contractele încheiate de NN Asigurări de Viaţă în 2015 s-a situat la 1.744 de lei, în creştere cu 2,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce suma medie asigurată a avut un avans de 13,2% faţă de 2014, până la 56.311 lei.

    NN Asigurări de Viaţă a plătit asiguraţilor un volum al indemnizaţiilor pentru evenimente asigurate de 32 de milioane de lei în 2015, cu 16% mai mult comparativ cu anul precedent.

    Pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale, NN a plătit clienţilor peste 106 milioane de lei, cu aproape 8% mai mult decât în 2014. Numărul contractelor răscumpărate sau reziliate s-a diminuat cu aproximativ 13%, o evoluţie similară fiind înregistrată şi în ceea ce priveşte valoarea plătită pentru acestea, care s-a redus cu aproape 14% în 2015, până la 175,5 milioane de lei. Marja de solvabilitate a NN Asigurări de Viaţă a fost de 1,27 la finalul anului 2015,  în timp ce coeficientul de lichiditate a fost de 4,8.

    Pe segmentul pensiilor facultative, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat o creştere de 22,1% a activelor nete administrate în 2015 în beneficiul clienţilor, până la un volum de 618,6 milioane de lei cumulat de fondurile NN Activ şi NN Optim, reprezentând 49,4% din totalul activelor administrate la nivelul pieţei pensiilor facultative. Numărul de participanţi la cele două fonduri facultative din administrarea NN Asigurări de Viaţă s-a ridicat la 164.082 în 2015, cu 11,8% mai mult decât în anul precedent, compania având o cotă de 42,9% din piaţă în funcţie de participanţi, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Peste 48% dintre angajaţii care au decis să înceapă să economisească suplimentar pentru pensie în 2015  au optat pentru unul dintre cele două fonduri de pensii facultative administrate de NN Asigurări de Viaţă. Participanţii care au ales fondul de pensii facultative cu grad de risc dinamic (Activ) au plătit o contribuţie medie lunară de 130 de lei în 2015, cu 27,1% mai mult faţă de nivelul de 102,3 lei din perioada similară a anului trecut. Participanţii la fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (Optim) au economisit, în medie, 124,5 lei pe lună anul trecut faţă de 113,2 lei pe lună în 2014.

    De la înfiinţare, în 2007, şi până la finalul anului 2015, fondul cu grad de risc dinamic NN Activ a obţinut o performanţă anualizată de 8,03%, iar fondul cu grad de risc echilibrat NN Optim a avut o performanţă anualizată de 8,63%, faţă de o medie anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,49%. (Sursa: calcule NN/APAPR pe baza statisticilor ASF).

     

    “Pensiile private obligatorii au înregistrat creşteri de peste 25% în 2015 atât din punctul de vedere al activelor administrate în beneficiul participanţilor, cât şi al contribuţiilor, un semnal pozitiv pentru următorii ani, susţinut şi de iniţiativele dedicate din industrie şi de tendinţele de creştere a interesului românilor faţă de nivelul lor de trai la vârsta pensionării. Pentru evoluţia sustenabilă viitoare a acestei industrii, mizăm pe creşterea contribuţiilor în următorii ani concomitent cu dezvoltarea pieţei de capital, precum şi pe apariţia tot mai multor iniţiative pentru dezvoltarea unei culturi de economisire pentru pensie în România, care să ajute participanţii să-şi asigure un trai mai bun la bătrâneţe. Noi, la NN Pensii, am continuat să informăm permanent participanţii despre necesitatea planificării financiare pentru viitor şi să investim economiile lor pentru pensie în mod responsabil şi eficient, contribuind prin performanţele obţinute, peste media pieţei, la creşterea încrederii lor în sistemul privat de pensii”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general NN Pensii.

    În ce priveşte NN Pensii, compania avea în administrare active nete în valoare de 9,1 miliarde de lei la finalul anului trecut, în creştere cu 27,9% faţă de nivelul înregistrat în 2014, reprezentând o cotă de piaţă în funcţie de active de 37%, conform datelor ASF. Numărul participanţilor la fondul administrat privat de NN Pensii s-a cifrat la 1,8 milioane la finalul anului 2015, cu 2,5% mai mult decât în anul anterior, reprezentând 28,7% din numărul total de participanţi din piaţa pensiilor private obligatorii.

    Participanţii NN Pensii au avut o contribuţie medie brută de 127,5 lei în 2015, cu 25,7% mai mult faţă de nivelul de 101,4 lei de la finalul anului trecut. Portofoliul investiţional al NN era compus la finalul anului 2015 din titluri de stat (65,2%), acţiuni listate (18,8%), precum şi conturi bancare, fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative, municipale şi supranaţionale (în total 16%), potrivit datelor ASF.

    Fondul de pensii administrat privat de NN a realizat de la lansare, în mai 2008, şi până la finalul anului 2015 o performanţă anualizată de 10,59%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,08% (Sursa: calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor ASF). 

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Care sunt diferenţele dintre un credit imobiliar standard şi Prima casă?

    Prima casă vine la pachet cu restricţii, dar şi cu dobândă şi avans mai mici. Pe de altă parte creditele imobiliare standard au avans mai mare, dar vin fără restricţii. Prin urmare: credit standard sau Prima casă?

    Cele mai ieftine cinci oferte pentru un credit imobiliar standard afişează în pre­zent dobânzi în jurul ni­velului de 4% pe an, în timp ce pentru un credit Prima casă do­bân­da anuală efectivă (DAE) a in­trat sub pragul de 4%. Unele bănci vând în pre­zent credite Pri­ma casă chiar şi la do­bânzi de 3,2-3,3% pe an. Calcu­lul ZF este valabil pen­tru un îm­prumut de 270.000 de lei (echi­valentul a 60.000 de euro) con­tractat pe o perioadă de 30 de ani.

    Suma totală de plată pe care o va avea clientul care alege un credit imo­biliar standard este de 456.000 de lei după 30 de ani, comparativ cu o sumă de 417.000 de lei la Prima casă. Prima rată este în primul caz de aproape 1.200 de lei, în timp ce la la programul guver­na­mental aceasta ajunge la 1.090 de lei.

    Avansul în cazul unui credit imo­biliar standard ajunge la 15% din pre­ţul locuinţei (două bănci mari din sistem chiar au dublat acest avans pe seg­men­tul creditelor în lei, iar analiştii se aş­teap­tă ca şi altele să le urmeze exem­plul), în timp ce în cazul creditelor acor­date prin programul guverna­mental Prima casă, avansul solicitat de bancă este de 5%, dacă preţul locuinţei este mai mic de 75.000 de euro. În caz con­trar, avansul va fi diferenţa până la 75.000 de euro (pentru locuinţele mai scumpe de 75.000 de euro).

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Viceguvernator al BNR: Dacă acum cineva strânge avansul la Prima casă într-un an, în viitor îl va strânge în opt ani

     BNR susţine că includerea programului Prima casă în legea dării în plată va înseamna creşterea de la unu la opt a numărului de ani necesari pentru strângerea avansului, un cost pe care tinerii nu ar avea de ce să îl plătească.

    „Pe noi ne preocupă impactul acestei legi asupra sistemului bancar, deci şi a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) şi în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima casă se va închide pentru că este inclusă în legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânşi în opt ani (la un avans de 35%)“, spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR.

    Banca Naţională solicită din nou scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisia juridică şi cea economică din Senat. De altfel, toate amendamentele BNR la legea dării în plată au fost respinse: limita maximă pentru darea în plată să fie de 150.000 de euro, iar cei care pot fi consideraţi cazuri sociale să aibă un raport între rata de plată şi veniturile obţinute mai mare de 65%.

    Discuţiile pe marginea acestei legi controversate vor continua la Camera Depu­taţilor, care este for decizional.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro