BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Cum au reuşit două surori din România să facă o afacere din dorinţele bărbaţilor cu bani mulţi

    Într-o vreme în care singurele cadouri de lux pentru bărbaţi erau băuturile fine, trabucurile sau cămăşile şi cravatele „de firmă”, surorile Elena Miu şi Corina Cristian s-au gândit să se nişeze pe segmentul de cadouri de lux dedicat publicului masculin, aducând însă un alt plus: serviciul de gift concierge. Astăzi au ajuns la venituri de peste jumătate de milion de lei şi continuă să atragă sute de clienţi noi an de an.

    „Modelul nostru de business constă într-un magazin de cadouri diferite de tot ce se află pe piaţă, cu exclusivitate pe tot ceea ce vindem, care a început cu o colecţie dedicată bărbaţilor şi mai apoi s-a extins şi către femei. Suntem prezenţi atât online, ca e-commerce, cât şi fizic, printr-un showroom, astfel încât clienţii să poată vedea produsele. Fiecare produs are o poveste şi este ideal să o ştii pe fiecare. Doar aşa poţi să recomanzi un cadou potrivit pentru povestea pe care clientul o are pentru tine”, spune Elena Miu, cofondatoarea magazinului de cadouri de lux MyMan.

    Elena Miu a urmat Finanţe-Bănci şi, după absolvire, a început o carieră în imobiliare. Ulterior a decis să intre, în paralel, în lumea antreprenoriatului alături de sora sa, Corina. „Chiar de atunci am simţit că viitorul comerţului va fi online, aşa că ni s-a părut o idee numai bună să clădim ceva al nostru, în paralel cu joburile noastre.” MyMan a fost lansat în 2007 şi „a apărut dintr-o pasiune personală pentru produsele pe care azi le avem în magazin”, spune antreprenoarea.

    Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în 2018 compania a înregistrat venituri de circa 545.000 de lei şi un profit de aproape 50.000 de lei. Miu spune că cifra de afaceri este în creştere an de an – „ne situăm pe la 30% creştere anuală”. Pentru anul acesta speră însă la o creştere de minimum 50%. Echipa businessului este încă mică: o foarte mare parte din vânzare şi consiliere este făcută de ea şi sora sa, cele două gift concierge ale showroomului, iar zona de site este acoperită de o echipă de development şi promovare care lucrează în regim remote, contabilitatea şi marketingul fiind, de asemenea, externalizate.

    Miu povesteşte că pe vremea când a lansat afacerea cadourile de lux nu erau o nişă bine acoperită. „Îmi aduc aminte că am făcut un research şi singurele cadouri mai speciale, mai ales pentru bărbaţi, erau băuturile fine sau trabucurile, cravatele sau cămăşile de brand.” De altfel, aşa a pornit şi MyMan: cum a dat tonul piaţa – cu băuturi fine, pipe, trabucuri, accesorii şi vinuri vechi româneşti. „Însă lucrurile acestea au devenit banale şi am vrut să mergem într-o direcţie mai creativă, să abordăm producători de produse de lux de altă natură.” Au căutat mult timp producători în România, însă atunci când găseau produse care să le placă era foarte greu de colaborat cu aceştia. „Aşa am ajuns la ideea de a începe să căutăm în Europa produse care nu se găsesc în România şi care ar fi apreciate de clienţi.”

    Deşi la început nu le-a fost deloc uşor, cum „niciun lucru care merită în viaţă nu este”, spune că nopţile nedormite au dat roade şi proiectul a prins încă de la început, aşa că au fost şi mai motivate să meargă înainte şi să dezvolte şi mai mult businessul. Aşadar, cu toate că iniţial compania a funcţonat doar în online, ulterior, „ca o etapă nouă, venită natural din cererea clienţilor”, în vara lui 2017 s-au hotărât să deschidă şi un showroom fizic, pe bulevardul Ferdinand I, cu o investiţie de 25.000 euro. Deschiderea noii unităţi a impulsionat creşterea numărului de clienţi, anul trecut acesta evoluând cu 1.200 de persoane. „Numărul clienţilor a crescut an de an, însă creşterea semnificativă a fost din momentul în care am deschis showroomul. Practic, acest pas în dezvoltarea magazinului a dus la creşterea încrederii în brandul nostru.”
    Potrivit Elenei Miu, clientela afacerii este diversă. „Având decoraţiuni speciale şi machete sau miniaturi, precum şi mici obiecte de mobilier pentru casă sau birou, s-a conturat şi un profil de clientelă de colecţionari. Totodată, unii clienţi îşi cumpără pentru propria plăcere, pentru propriul cămin un obiect de decor care ţine fie de o pasiune, fie de o completare inedită a spaţiului de acasă sau de la birou”, descrie cofondatoarea businessului preferinţele clienţilor MyMan. Ca interval de vârstă, „25-45 de ani este majoritar, iar ca proporţie domni versus doamne, doamnele sunt predominante ca procent pentru că ele sunt, de obicei, cele desemnate, fie de colegii de muncă, fie de familie, să aleagă cadoul pentru sărbătorit”.

    O parte dintre clienţi vin din zona corporate, unde Miu spune că s-a căutat mereu factorul unicitate, deosebit, altfel. „Pentru noi a fost un succes zona aceasta – pentru că avem şi serviciul de Gift Concierge, dar şi produse de import care să iasă din paleta clasică de cadouri, prin design şi raritate. Suntem importatori unici pentru 90% dintre produsele noastre, de peste 10 ani deja. Restul cadourilor le producem în România, iar lucrurile prind contur, clienţii sunt încântaţi.” Până acum spune că au oferit cu succes servicii de Gift Concierge unor companii medii şi mari din domeniul pharma, asigurări, finanţe, real estate, industria uşoară şi grea şi unor companii de stat. „Un exemplu de proiect de decorare pentru un client din real estate a constat în decorarea unei vile de pe malul lacului Snagov, unde am livrat o selecţie rară de decoraţiuni nautice, în temă cu locul în care se afla imobilul.”

    Cu toate că o parte din produsele din portofoliul companiei pot fi achiziţionate drept cadou unisex, de curând cele două surori au lansat, cu o investiţie de 5.000 de euro, o nouă linie de produse, de data aceasta dedicată femeilor – MyWoman – care include, printre altele, genţi, rucsacuri, portofele şi seturi de scris.

    Dacă la începuturile businessului cele două surori-antreprenoare s-au axat exclusiv pe zona de produse high end, cu articole de lux precum seturi de şah persan cu preţuri de peste 2.300 de lei, pe parcurs au introdus şi produse accesibile, mergând chiar spre pragul de 50-100 de lei. „Spre exemplu, avem acum o linie de accesorii din plută, cum ar fi brăţările, care intră în această categorie.” După ce o vreme a activat doar pe segmentul de retail, în 2017 compania a început să dezvolte uşor şi partea de distribuţie, businessul intrând în lanţul de librării Eminescu cu o parte dintre produse, cele mai apreciate de clienţii librăriei fiind seturile de scris cu pană şi statuetele.

    Unii clienţi ştiu din start ce doresc, spune Miu, în timp ce alţii aleg la faţa locului. „Rolul nostru, ca gift concierge, este să ascultăm povestea clientului şi să ştim câteva caracteristici ale sărbătoritului. Apoi, facem sugestii de cadou care să se potrivească şi cu bugetul alocat. În cazul în care clientul nu îl cunoaşte aşa de bine bine pe sărbătorit, recomandăm cadouri care ne-au dovedit, în timp, că se potrivesc şi celor mai pretenţioşi.” În opinia antreprenoarei, România este la început inclusiv în zona de servicii concierge. „Însă, cu un efort susţinut, creştem, evoluăm, atât noi cât şi clienţii noştri. Chiar şi aşa, credem că românii sunt pregătiţi financiar pentru serviciile de gift concierge şi cadourile de lux. Clienţii au mereu în vedere raportul calitate/preţ. Nu putem oferi, totuşi, o statistică, dar din observaţiile noastre clienţii sunt orientaţi către calitate şi sunt conştienţi că acest atribut are nişte costuri mai ridicate.”

    Miu spune că în prezent nu au un competitor direct, pentru că vând produse unice în România, care nu se găsesc în alte magazine, şi deocamdată serviciul de gift concierge pentru produse de lux poate fi găsit doar la MyMan. „Putem spune că avem, mai degrabă, competitori indirecţi, pentru că orice produs poate fi oferit ca şi cadou, deci aici ne referim la magazinele online de cadouri. Însă poziţionarea noastră este diferită prin tipul de produse rare sau unice, prin disponibilitatea showroomului în care poţi veni şi vedea produsele online şi, mai ales, prin serviciul de gift concierge.”

    Despre 2020 spune că va fi un an cu provocări. „Vom merge atât pe dezvoltarea zonei de distribuţie a produselor noastre, cât şi pe creşterea vizibilităţii brandului MyMan.” Iar când vine vorba de cele mai mari provocări cu care s-a confruntat de-a lungul anilor de activitate, antreprenoarea menţionează categoric inovarea şi învăţarea: „De la cum să alegi cei mai buni furnizori de produse până la cum să mulţumeşti clienţii mai pretenţioşi, care par să le aibă pe toate”. Însă, indiferent de provocările apărute, spune că s-au străduit să le rezolve cât mai bine cu putinţă. „Practic, nu lăsăm clienţii să plece nemulţumiţi de la noi, indiferent că vin în magazin sau cumpără de pe site. Ne plac şi clienţii pretenţioşi, pentru că atunci când reuşim să le oferim o soluţie şi cumpără cadouri de la noi, odată ce i-am «cucerit», devin clienţii noştri fideli.”

  • Oraşul din România care vine tare din urmă şi depăşeşte Clujul sau Oradea la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare

    Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a declarat, marţi, că oraşul a reuşit să atragă cei mai mulţi bani din fonduri europene pe cap de locuitor din regiunea de Nord-Vest şi se află pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte sumele atrase pentru reabilitarea termică a blocurilor.

    Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă în care a prezentat proiectul de buget pentru anul 2020, că în oraş sunt în implementare proiecte cu fonduri europene în valoare de peste 95 de milioane de euro, ceea ce situează Bistriţa pe primul loc în regiunea de dezvoltare în Nord-Vest, surclasând cele două mari oraşe din regiune-Oradea şi Cluj Napoca.

    „O latură obligatorie pentru orice autoritate publică locală este dezvoltarea şi asta o putem face pe bani europeni. Echipele care se ocupă la Primăria Municipiului Bistriţa de atragerea banilor europeni sunt fruntaşe în regiunea de Nord-Vest şi la nivel de ţară. Suntem pe locul întâi pe regiune la sumele atrase raportat la numărul de locuitori. Am depăşit cu puţin municipiul Oradea, am depăşit cu ceva mai consistent Clujul şi Zalăul şi am surclasat cu totul Satu Mare şi Baia Mare”, a spus Ovidiu Creţu.

    Bistriţa a reuşit să se claseze pe locul întâi la nivel naţional în ceea ce priveşte fondurile atrase pentru realitarea blocurilor, a mai anunţat Ovidiu Creţu.

    „Cu un total de 74 de blocuri de locuinţe cu aproximativ 3.200 de apartamente, municipiul Bistriţa se situează de departe – raportându-ne tot la numărul de locuitori – pe primul loc în ţară în accesarea fondurilor pentru reabilitarea termică a blocurilor. Vom merge înainte pe această linie pentru că este un avantaj extrem de important pentru cetăţeni: factura la gaz să scadă la jumătate la apartamentele care sunt reabilitate şi de asemenea, oraşul are un aspect plăcut” a mai spus primarul oraşului Bistriţa.

  • Parcurile industriale deţinute de primăria Oradea au atras investiţii de peste 40 mil. euro în 2019

    Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), companie publică deţinută de primăria municipiului Oradea, a atras în 2019 investiţii totale de aproximativ 40,7 mil. euro în cele patru parcuri industriale pe care le administrează, potrivit unui comunicat de presă al primăriei din Oradea. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea SA administrează patru parcuri industriale amplasate pe Calea Borşului (130,02 ha) – Parcul Industrial Oradea I, strada Ogorului (83,5 ha) – Parcul Industrial Oradea II, strada Uzinelor – Parcul Industrial Oradea III (17,8 ha), respectiv strada Corneliu Baba – Parcul Industrial Oradea IV (6,5 ha).

    Anul trecut s-au organizat 11 sesiuni de licitaţie pentru terenurile din parcurile industriale în urma cărora au fost atribuite 10 parcele de teren în suprafaţă totală de 62.420 mp, şi au avut loc şapte proceduri de negociere directă cu două companii străine din Germania, o companie din Franţa şi patru companii româneşti, ocupându-se patru parcele de teren în parcul industrial EBP I, în suprafaţă totală de 46.913 mp şi două parcele de teren în parcul industrial EBP II, în suprafaţă de 33.277 mp, potrivit comunicatului de presă transmis de primăria Oradea.

    ’’Valoarea totală a investiţiilor atrase în parcurile industriale pe anul 2019 este de peste 40 de milioane euro, dintr-un total de 387 milioane de euro atrase până în prezent, acestea urmând a genera un număr total de 8.500 de locuri de muncă până în anul 2021. Investiţia mare atrasă prin negociere directă în anul 2019 în parcurile industriale din Oradea are o valoare totală de 5 milioane de euro, aceasta urmând a genera un număr de 100 de locuri de muncă. Investiţia, constând în hale de închiriat va fi realizată de Global Invest Project Development pe o suprafaţă de 22.484 metri pătraţi de teren în Parcul Industrial Oradea I de pe strada Borşului. Partea operaţională va fi asigurată de compania Iwis Engine System, cu o investiţie în utilaje şi echipamente în valoare de 9 milioane de euro’’, a declarat Alina Silaghi, directorul ADLO.

    Printre investiţiile atrase recent de parcurile industriale deţinute de primăria Oradea se află şi proiectul companiei clujene Braintronix, care activează în domeniul cercetare-dezvoltare, care va investi 5 mil. euro într-o unitate de producţie a roboţilor industriali în parcul industrial Eurobusiness II Oradea, pe o suprafaţă de teren de 20.000 mp. Proiectul presupune construirea unei hale de producţie/linii tehnologice/birouri în suprafaţă totală de aproximativ 12.000 mp, unde se vor produce roboţi (piese şi asamblare). Proiectul iniţiat de compania Braintronix este susţinut de International Technology Solutions, firma de investiţii în tech a antreprenorului Adrian Diaconu, şi de milionarul George Haber, un antreprenor de succes din Sillicon Valley, care este originar din Oradea.

    Un alt proiect este cel al companiei Atnom, care activează în domeniul inginerie şi consultanţă tehnică, deţinută de antreprenorul Octavian Mircea Crişan, care va investi peste 6 mil. euro, din care 4,6 mil. euro reprezintă finanţarea europeană, într-o fabrică de acumulatori pentru maşini electrice, avioane şi aplicaţii industriale (telekom, UPS, energie regenerabilă) pe o suprafaţă de teren de 20.000 mp din parcul industrial Eurobusiness II din Oradea. Alături de această fabrică, Atnom mai are în plan şi construcţia unui centrul de cercetare-dezvoltare, tot în parcul industrial din Oradea, investiţie estimată la 2 mil. euro.

    Totodată, dezvoltatorul de soluţii plas­tice tehnice Reinert Kunststof­ftechnik, achiziţionat la finalul anului trecut de germanii de la CCBA Verwal­tungs, a anunţat la începutul acestui an că va investi 5 mil. euro în extin­derea fabricii de mase plastice din parcul industrial Eurobusiness Oradea, unde activează din 2015.

     

     

  • Ce locuri de muncă au căutat românii în prima lună a anului

    Dată fiind stagnarea activităţii din perioada Sărbătorilor de iarnă, luna ianuarie a adus un volum record (+80%) de aplicări la joburi comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

    Potrivit unui sondaj al BestJobs, cele mai multe căutări de joburi din luna ianuarie au fost în domenii precum: transport – peste 37.000 de căutări, financiar contabil – peste 34.000 de căutări, inginerie – peste 21.000 de căutări şi vânzări – peste 20.000 de căutări. Surpriza lunii ianuarie vine din domeniul medical şi farma, unde angajaţii specializaţi au înregistrat peste 19.000 de căutări de joburi, fiind mai preocupaţi de perspectiva unui job nou decât cei din domenii precum BPO sau resurse umane.

    În luna ianuarie a acestui an, primele zece companii care au primit cele mai multe aplicări la joburile postate pe BestJobs au fost Regina Maria (2.337 aplicanţi), Rompetrol (2.277 aplicanţi), Deichmann (2.120 aplicanţi), Enel (1.842 aplicanţi), DRÄXLMAIER (1.792 aplicanţi), Continental Automotive Group România (1.715 aplicanţi), Takko Fashion (1.695 aplicanţi), Hella România  (1.649 aplicanţi), Pepco Retail (1.571 aplicanţi) şi Banca Transilvania (1.556 aplicanţi).

    Companiile care au primit cei mai mulţi aplicanţi direcţi, pe pagina companiei de pe BestJobs.ro, în luna ianuarie, sunt: Takko Fashion, cu 167 aplicanţi direcţi,  Deichmann, – 88 aplicanţi direcţi, Rompetrol – 84 aplicanţi direcţi, BCR – 81 aplicanţi direcţi, British American Tobacco – 78 aplicanţi direcţi, Hella România – 73 aplicanţi direcţi, Penny Market – 71 aplicanţi direcţi, DRÄXLMAIER – 70 aplicanţi direcţi, Flanco – 75 aplicanţi direcţi şi Braun Medical – 61 aplicanţi direcţi.

     


     

     

  • Dincolo de artă

    Mai nou, aceştia sunt invitaţi să urmărească restauratorii la lucru, scrie New York Times.
    În mod normal neaccesibile publicului, laboratoarele de restaurare sunt acum deschise vizitelor celor interesaţi. În Europa, un muzeu din Amsterdam, Rijksmuseum, a demarat anul trecut acţiunea de restaurare a picturii lui Rembrandt intitulată „Rondul de noapte”, la care publicul poate asista pe bază de rezervare. Pe continentul american, la Chicago, un centru de restaurare de opere de artă, The Conservation Center, primeşte pe bază de programare grupuri de curioşi care vor să-i vadă pe experţi cum restaurează tablouri, hârtie sau piese de mobilier. Dallas Museum of Art le permite vizitatorilor să vadă restauratorii la lucru, precum şi o expoziţie dedicată cercetărilor întreprinse în vederea conservării operelor de artă, pe diverse proiecte. The Penn Museum din Philadelphia, care găzduieşte colecţii arheologice, a deschis The Artifact Lab, unde vizitatorii pot urmări munca restauratorilor şi chiar discuta cu aceştia despre proiectele la care lucrează. Printre primele instituţii care au venit cu ideea de a arăta publicului cum se realizează conservarea operelor de artă şi a diferitelor obiecte se numără Smithsonian American Art Museum, al cărui Lunder Conservation Center s-a deschis în urmă cu treisprezece ani şi care, pe lângă vizite şi activităţi pentru familii, organizează ateliere pe tema restaurării ori a impactului schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural. 

  • Start-up-ul care digitalizează viaţa animalelor

    Carnet de sănătate digital pentru câinii, pisicile, şerpii sau celelalte animale pe care le au românii în casele lor şi posibilitatea de a primi notificări pe mobil cu privire la următoarea vaccinare sau deparazitare a animalului sunt câteva funcţionalităţi care par departe de realitatea pieţei de cabinete veterinare din România. Cu toate acestea, o echipă de tineri din mai multe colţuri ale ţării a fondat la începutul anului 2018 start-up-ul Digitail, care dezvoltă şi operează platforma cu acelaşi nume. Digitail este o platformă de tip Software as a Service (SaaS – plăteşti utilizarea platformei pe bază de abonament  –  n.red) care oferă pentru cabinetele veterinare din România diverse beneficii prin care le ajută să îşi organizeze activitatea şi să reducă birocraţia în activitatea lor. „Noi fiind şi proprietari de animale, am învăţat pe propria piele importanţa medicinei preventive şi dorim să ajutăm ecosistemul să fie motivat să inoveze pe zona de prevenţie şi să aibă toate uneltele necesare pentru a se asigura că acest lucru se întâmplă. E mult mai uşor să faci o deparazitare lunară, decât să tratezi un căţel de babesioză (n.r.: afecţie provocată de căpuşe). Ne bucură că România are noroc de medici grozavi care pun accent pe bune practici şi prevenţie”, povesteşte Sebastian Gabor, cofondator şi CEO al Digitail, într-un interviu cu Business MAGAZIN.
    În prezent, echipa Digitail este formată din 9 persoane care au venit în proiect cu experienţă anterioară în sectorul de tehnologie, fie din agenţii digitale, fie din alte start-up-uri. Sebastian Gabor spune că toată lumea în prezent face parte din echipa de bază şi are putere de decizie deplină pe zona care se specializează. Astfel, echipa este formată din români care provin din mai multe colţuri ale ţării, precum Gabor care este din Iaşi, la fel ca Ruxandra Pui, specializată pe produs. Ceilalţi membri ai echipei sunt Alex Gheorghiţă din Galaţi şi Georgiana Ciochină din Râmnicu Sărat, ambii fiind medici veterinari, George Roman din Galaţi, care este specializat pe tehnologie, echipa fiind completată de ieşenii Narcis Macinoi, Alex Pană, Adrian Peslar, şi de gălăţeanul Andrei Ariton. „Echipa Digitail a trecut prin mai multe transformări de-a lungul timpului – şi aş vrea să îl menţionez pe Alexandru Tabolcea – care ne-a ajutat foarte mult în a aduce Digitail unde este”, transmit reprezentanţii start-up-ului.
    În misiunea lor de a cuceri piaţa cabinetelor veterinare, Digitail a ajuns în prezent la aproximativ 200 de clinici veterinare, atât din România, cât şi peste graniţe. „Avem peste 700 de doctori veterinari din România, dar şi pe plan internaţional care se bazează în fiecare zi pe Digitail. Estimăm că am reuşit să influenţăm direct, cât şi indirect viaţa a peste 150.000 de proprietari de animale”, spune Sebastian Gabor.
     Echipa Digitail consideră că piaţa din România are o dimensiune aparte în regiune, dar în acelaşi timp se confruntă şi cu specificul unei ţări în care activitatea veterinară – în special în mediul rural – se rezumă la soluţia clasică, aceea a pixului şi a hârtiei.
    „Este una dintre cele mai mari pieţe din zonă (n.r.: piaţa veterinară din România). În total sunt 4.000 de cabinete înregistrate, dar acest număr conţine şi circumscripţiile veterinare şi cabinetele din zone rurale. Noi am preconizat că sunt 1.400 de cabinete pe care le putem ajuta. Mai departe, aceste 1.400 de cabinete sunt fragmentate în «au deja o soluţie», «încă folosesc pixul şi hârtia dar vor mai mult», «încă folosesc pixul şi hârtia şi vor să continue aşa»”, adaugă CEO-ul Digitail.
    Soluţiile digitale intervin în această piaţă şi au puterea chiar de a schimba modelul de business al cabinetelor veterinare, din moment ce oamenii sunt mult mai conectaţi cu nevoile medicale ale animalului lor şi pentru că se axează pe nevoia de prevenţie – ceea ce poate aduce mai mult business pentru clinici. Mai mult, în ultimii ani consumatorul a devenit din ce în ce mai pregătit pentru un astfel de tipar de consum prin intermediul platformelor pe bază de abonament, precum Netflix, susţin reprezentanţii Digitail.
     „Ne-a ajutat faptul că Netflix şi Spotify au adus la nivel de consumator modelele SaaS care se dovedesc sustenabile pe termen lung (cel puţin au o şansă mai mare să fie sustenabile)”, spune Sebastian Gabor. Un astfel de model de business în piaţă a atras rapid şi atenţia investitorilor, în contextul în care start-up-ul fondat în ianuarie 2018 a atras o investiţie de 220.000 de euro de la o serie de investitori suedezi.
    Sebastian Gabor mai spune şi că în februarie 2019 Digitail a participat la un accelerator din Malmo, Suedia. Echipa acceleratorului Fast Track Malmo a stat 4 luni alături de fondatorii start-up-ului românesc pentru a-i educa pe aceştia cu privire la mentalitatea unui startup-uri, skilluri de vânzări produs şi marketing, cât şi fundraising. „În fiecare săptămână aveam între 2-3 discuţii cu fonduri de investiţii. În felul acesta am învăţat cum să prezentăm mai bine ce avem şi să putem înţelege cum să îi ajutăm.”
    Tot în 2019, Digitail a reuşit să impresioneze şi în cadrul concursului de idei de business Startarium PitchDay, unde a câştigat un premiu de 50.000 de euro. „Experienţa Startarium a fost în acelaşi timp total neaşteptată, dar şi un ajutor imens, atât financiar, cât şi de know-how şi networking. Adina Creţu şi echipa din spatele Startarium au o responsabilitate grea de a ajuta ecosistemul de start-up-uri românesc, dar din discuţiile şi interacţiunile pe care le-am avut pot spune că suntem norocoşi să primim ajutorul lor”, explică Gabor.
    Digitail trece printr-un „efort constant” de a căuta finanţări – potrivit fondatorilor – ceea ce înseamnă că ar mai putea anunţa că a atras investitori pe parcursul anului 2020. În prezent Digitail este deţinută de doi asociaţi cu părţi egale: Sebastian Gabor, CEO, şi Ruxandra Pui, CPO product.
    Totuşi, CEO-ul companiei atrage atenţia că au un convertible note care îi va transforma şi pe ceilalţi 7 membri ai echipei în acţionari. „Luptăm pentru a crea un model meritocratic, atât pentru a stimula creşterea individuală, cât şi pentru a recompensa cele mai bune idei. Astfel, deciziile nu sunt luate de funcţii, ci de persoanele care sunt cel mai în temă şi sunt specializate pe domeniul sau cauza respectivă.” Pe lângă investiţia de 220.000 euro, construcţia platformei Digitail – care a fost dezvoltată în bucătăria internă a start-up-ului – a presupus investiţii de timp semnificative şi riscuri, încât fondatorii s-au lovit de ideea că produsul lor nu ar rezolva o problemă reală din piaţă. „Cred destul de mult că în start-up-urile tech care nu fac «moonshot projects» (n.r.: proiecte de o anvergură atât de mare încât pot reforma total o piaţă la nivel global), banii nu ajung să fie factorul care să te blocheze. Orice idee poate fi testată uşor cu uneltele existente şi în funcţie de idee, uneori poţi ajunge la clienţi care chiar vor soluţia ta şi sunt dispuşi să plătească încă de la începuturi”, apreciază el. Tinerii care au fondat Digitail vor să mai atragă investiţii pentru a putea îmbunătăţi în continuare platforma, dar şi pentru a extinde forţa de retail a produsului. „Momentan punem accent pe creşterea în Iaşi, iar pe viitor încă analizăm opţiunile între SUA, Barcelona şi Malmo”, potrivit reprezentanţilor start-up-ului. Pentru clinicile veterinare din România produsul Digitail poate fi utilizat prin intermediul a trei pachete diferite, Starter, Growth şi Enterprise, cu preţuri cuprinse între 29 euro pe lună şi 99 euro pe lună, permiţând adăugarea de utilizatori suplimentari – pe modelul platformelor de sharing.
     Printre funcţiile pachetului de bază se numără istoric medical digital, scrisoare medicală şi sumar de vizită, notificări şi remindere legate de animal, agendă electronică şi programări online, posibilitatea de a acorda consimţământul în format electronic şi facturi personalizate. În cazul celorlalte opţiuni, clinicile pot avea acces la funcţii precum inventar şi management de stoc sau chiar rapoarte personalizate. „La nivel B2C, scopul este să ajutăm clinica să ofere o experienţă mai bună proprietarilor de animale. Aplicaţia este un instrument pe care clinica îl poate oferi clienţilor ei pentru a face acest lucru. Sperăm să putem deschide aplicaţia şi către proprietarii de animale care nu sunt în prezent clienţi ai clinicilor care utilizează Digitail”, spune Sebastian Gabor. Pentru aplicaţia mobilă Digitail, disponibilă atât pentru Android cât şi pentru iOS, echipa vrea să introducă funcţionalităţi noi precum comunicarea cu medicul veterinar prin mesaje şi apel video şi posibilitatea de a comanda direct din aplicaţie produse de la clinica lor. La nivel de business, pentru 2020 Digitail îşi propune să îmbunătăţească platforma şi relaţia dintre clinică şi proprietarul de animal. „Aici avem cele două direcţii – platforma pentru clinicile veterinare digitail.io şi aplicaţia pentru proprietarii de animale pet.digitail.io. De menţionat că în România avem norocul să avem un partener puternic precum Vetro, cu care ne-am înţeles încă de la început. Dumitru Fodor şi echipa sa au pus mare acces pe ajutarea doctorilor şi a ecosistemului veterinar. Această aliniere ne-a permis să putem lucra îndeaproape pentru un scop comun. Astfel, ţintele pentru business sunt consolidarea poziţiei în România şi apoi creşterea pe plan internaţional.”
     Digitail nu a ajuns încă pe breakeven, însă aceasta este una dintre priorităţile fondatorilor, astfel că ei şi-au propus să acopere cel puţin costurile operaţionale din fiecare lună. „Momentan acoperim cam jumătate din cheltuielile lunare pe care le avem. Astfel, ţintele majore pentru 2020 sunt să ajungem la breakeven pentru formatul actual al echipei şi ulterior să accelerăm creşterea prin atragerea unei investiţii. Businessurile în tehnologie sunt afectate de serviciile Facebook şi de mentalitatea de tip «am un prieten care îmi face un software pentru 1.000 de euro». Deoarece aceste două variante ascund multe lucruri pe care nu le poţi vedea la început şi care te fac să crezi că orice altă variantă este scumpă”, explică Sebastian Gabor.
     El spune că anul acesta Digitail vrea să genereze venituri lunare destul de mari pentru a-şi putea menţine componenţa echipei în forma actuală. „În acelaşi timp, vrem să accelerăm creşterea, ceea ce presupune mai multe investiţii, creşterea echipei, a bugetelor de vânzare şi marketing etc. Cele două mari priorităţi ar fi să ştim că avem bazele financiare pentru a susţine echipa actuală în orice context şi să galopăm în continuare către a deveni un jucător global.”
    În acest sens, start-up-ul vrea pe termen lung să îşi formeze o echipă de vânzare pentru piaţa din SUA cu bugete de Europa de Est şi orientarea către pieţe cu acelaşi specific ca cel al României. 

  • Cum a construit bulgăroaica Ruja Ignatova una dintre cele mai mari scheme de fraudă din acest secol: Investitorii au pierdut 4 miliarde de euro

    Efervescenţa pieţei monedelor digitale la nivel global a atins punctul maxim cunoscut până acum pe parcursul anului 2017, când valoarea bitcoin a ajuns spre pragul de 20.000 de dolari, iar companii de care nimeni nu a auzit lansau zilnic noi criptomonede pe piaţă, alături de promisiunea că se vor îmbogăţi rapid. În toată această efervescenţă, unii oameni au reuşit să construiască cele mai mari scheme piramidale din acest secol şi să dispară după ce au atras milioanele investitorilor.

    Una dintre aceste ţepe s-a dovedit a fi moneda digitală OneCoin, lansată de o bulgăroaică în 2014, care promitea că va ajunge mai cunoscută decât bitcoinul şi chiar mai valoroasă.

    La finalul lunii martie 2019 inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF, au identificat un prejudiciu de 1,94 milioane lei compus din taxă pe valoare adăugată şi impozit pe venit, cauzat bugetului de stat de către reprezentanţii unei firme din România, informează direcţia. 

    Reprezentanţii companiei au încasat, fără a declara, 7,59 milioane de lei din vânzarea în sistem de vânzări de tip piramidal (Multi Level Marketing – MLM) a unor pachete care conţin produse „educaţionale”, dispozitive de „minare” şi investiţii pentru o pseudo-monedă virtuală denumită OneCoin. Respectiva monedă este recunoscută exclusiv pe o platformă online cu acces restricţionat, dedicată tranzacţiilor dintre membrii comunităţii OneCoin.

    Pentru a păstra aparenţa legalităţii, reprezentanţii firmei declarau şi plăteau taxe doar la valoarea comisioanelor percepute, în timp ce sumele încasate erau virate ulterior către o firmă cu sediul în altă ţară. Această firmă era utilizată doar pentru a transfera sumele de bani încasate urmare activităţii desfăşurate pe teritoriul naţional, fără a avea alte relaţii economice cu firma românească.

    Acum, Ruja Ignatova, antreprenoarea din Bulgaria care a fondat OneCoin în 2014 şi a pus la cale schema piramidală, este de negăsit.

    Ruja Ignatova a fost „glorificată” pentru că ar fi fost alumni Oxford şi pentru că a fost angajată a celebrei firme de consultanţă McKinsey în Europa Centrală şi de Est. Admiratorii ei şi fanii OneCoin au construit o cultură ce se apropia de un cult al personalităţii, împânzind internetul cu discursuri inspiraţionale ale Rujei Ignatova şi cu diverse filmări de la apariţiile ei publice – precum una pe stadionul Wembley din Londra.

    FT notează că acest caz bizar al OneCoin ilustrează modul în care scheme clasice de fraudă şi practic ţepe care au fost cunoscute încă din secolul 19 se pot reinventa în era digitală. Mai mult, astfel de scheme de fraudă scot la iveală educaţia financiară precară de care dau dovadă cetăţenii economiilor emergente, precum şi lipsa de educaţie a celor din economiile dezvoltate – care urmăresc câştiguri nerealiste adunate rapid.

    Ignatova a dispărut în octombrie 2017, exact când era aşteptată la o întâlnire de importanţă critică a promotorilor OneCoin. Ei trebuiau să se întâlnească atunci în Lisabona pentru a stabili dacă vor deschide sau nu un exchange online privat prin intermediul căruia investitorii să îşi schimbe monedele digitale în euro.

    Bulgăroaica de 39 de ani este urmărită penal în SUA, unde este acuzată de fraudă şi conspiraţie pentru spălarea banilor, însă ea este de negăsit.

    Frauda OneCoin a atras peste 4 miliarde de euro de la milioane de investitori în perioada 2014-2018.

    Petya Dimitrova, o femeie de afaceri din Sofia, spune că şi ea a fost înduplecată de „euforia” care s-a creat în jurul momentului când OneCoin a ajuns în Bulgaria în 2015 – după ce câştigase sute de mii de investitori în Asia, printr-o expansiune rapidă în China, India, Malaezia şi Indonezia.

    Compania închiria birouri ieftine în clădiri situate în zone sărace, în timp ce Ignatova îşi cumpăra proprietăţi istorice de milioane de euro în capitala Bulgariei şi chiar un iaht luxos.

     

  • Antreprenorul care a renunţat la corporaţie ca să îşi facă propria afacere în acelaşi domeniu şi a ajuns în doar trei ani la venituri de 400.000 de euro. Librăriile Cărtureşti se numără printre clienţii lui


    „Am pornit la drum cu Mavericks, o agenţie creată de la zero, alături de doi colegi. Mavericks a crescut de la cinci clienţi iniţial în portofoliu la peste 50 de clienţi în momentul acesta, de la mine alături de doi juniori la mine alături de zece angajaţi şi o colegă din Seul care lucrează part-time de la mii de kilometri distanţă şi pe care nu am vrut s-o pierdem”, a spus Dragoş Smeu.
    Printre clienţii Mavericks se află lanţul de librării Cărtureşti, care a fost şi prima companie atrasă de agenţie, Mobexpert sau Office Shoes.
    Investiţia iniţială în Mavericks a fost între 5.000 şi 7.000 de euro, care a inclus plata chiriei, laptopuri, iar după două luni de la deschidere compania recuperase deja investiţia.
    Dragoş Smeu spune că i-a atras pe colegii săi prin promisiunea de dezvoltare constantă, resursa umană în domeniul comunicării fiind cel mai important aspect pentru Mavericks. De altfel, din a treia lună de când a început să ducă firma pe profit, antreprenorul a investit în atragerea de noi oameni în echipă, lucru care i-a permis să atragă mai mulţi clienţi în portofoliu.
    „Până acum am pus accent pe serviciul pe care îl oferim şi nu am investit mult în campanii de promovare, am lăsat calitatea serviciilor să vorbească pentru noi. Am crescut mult organic. Pentru noi este foarte importantă retenţia clienţilor, să rămână în portofoliu”, a mai spus Dragoş Smeu.
    Pentru campaniile de marketing online, Mavericks lucrează atât cu clienţi care au deja campanii dezvoltate, cât şi cu firme care vor să lucreze pentru prima dată cu o agenţie, pentru care oamenii de la Mavericks creează strategii, setează şi monitorizează obiective.

  • Programatorii care au renunţat la codare ca să îşi deschidă propria sală de forţă. Au ajuns într-un an de activitate la venituri de zeci de mii de euro


    Cei trei fondatori ai The Box s-au cunoscut în urmă cu mai mulţi ani chiar în sala de sport pe care o frecventau, mânaţi de dorinţa de a-şi schimba stilul de viaţă.  S-au împrietenit, iar mai târziu au început să se gândească la propriul lor business în zona de sport, mai ales că şi-au dat seama că ar putea contribui la dezvoltarea unei comunităţi de oameni activi. Inspiraţi din călătoriile din străinătate, unde au văzut diferite tipuri de săli de sport şi cluburi sportive, au adus în Cluj un concept de locaţie axat pe exerciţii de forţă.
    „Lucram în IT şi am început să punem pe hârtie ceea ce vrem să facem, pornind de la faptul că va fi o sală de sport pentru noi şi pentru prietenii noştri. Ştiam de proiectul Start-Up Nation, dar nu ştiam cum funcţionează, cât timp va dura, care sunt şansele de reuşită, însă am zis să încercăm. Am obţinut finanţarea nerambursabilă de 40.000 de euro, dar investiţia totală a fost de 100.000 de euro, la care am adăugat fonduri proprii şi un mic credit de la BT Mic“, povestesc Dan Mocan şi Dani Faur, cofondatori ai businessului The Box – Barbell Club din Cluj-Napoca.
    Iniţial au căutat un spaţiu de 150 de metri pătraţi, dar şi-au dat seama că în Cluj este greu să găseşti un spaţiu mic. Astfel, au regândit structura clubului şi l-au deschis într-un spaţiu de 400 de metri pătraţi, situat la 10-15 minute de centrul Clujului.
    Anul trecut, pe 27 august, au deschis clubul sportiv, iar în prima zi peste 20 de persoane au trecut pragul noului spaţiu. O parte dintre participanţi erau prieteni de-ai antreprenorilor, din corporaţiile în care lucrau.
    Fondatorii The Box îşi propun ca în viitorul apropiat să aducă în echipă cel puţin trei sau patru profesionişti în domeniu şi vor să organizeze cea mai importantă competiţie la nivel naţional, formată dintr-o combinaţie de exerciţii cu haltere, exerciţii de gimnastică şi de anduranţă. Aceasta vine din trei sporturi olimpice şi are loc în oraşele mari din lume. Primele competiţii de acest tip sunt deja organizate şi în România.

  • Prima companie din agricultură de la bursa românească: Holde Agri Invest, simbol bursier HAI, atrage 10 mil. lei de la investitori. Urmează listarea în 2020

    Holde Agri Invest, companie antreprenorială care operează terenuri agricole, a încheiat astăzi plasamentul privat în urma căruia a atras 10 mil. lei, acesta fiind deja procesat la bursa de la Bucureşti, ceea ce înseamnă că listarea urmează să fie făcută în următoarele şase luni, potrivit datelor agregat de ZF.

    Vineri, 27 decembrie, în jurul orei 13:00 în sistemul bursei de la Bucureşti au fost procesate tranzacţii de 10 milioane de lei cu acţiuni ale Holde Agri Invest (simbol bursier HAI) pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO la un preţ de 1,1135 lei pe unitate.

    ZF a scris la începutul lunii decembrie că Holde Agre Invest urmează să se listeze la bursa românească, prin intermediul BRK Financial Group.

    Holde Agri Invest este structurată ca un fond de private equity ce investeşte direct în ferme agricole şi a închis prima rundă de finanţare în septembrie 2019, după ce a atras 5 mil. euro de la investitori locali şi fonduri de investiţii.

    Finanţarea a fost direcţionată către extinderea suprafeţei exploatate, care astăzi însumează 3.500 de hectare, achiziţionarea unui siloz cu capacitate de depozitare de 10.000 de tone, precum şi echipamente şi utilaje, cum ar fi combine, tractoare şi implemente agricole, toate dotate cu sisteme pentru agricultură de precizie.