BusinessMagazin

Tag: apartamente

  • Care este noua preferinţă a românilor în materie de locuinţe. De câţiva ani, nu mulţi, se dezvoltă ideea complexului ca shaorma „cu de toate”

    „Închis până trece balamucul”. Aşa stătea scris, pe 1 noiembrie, pe geamul unui spaţiu comercial din zona parcului Carol, căzut pradă succesiunii închidere-deschidere-închidere, aplicate din primăvară până acum, din cauza pandemiei. De această formă de „balamuc” suntem cu toţii conştienţi şi o trăim fiecare în parte, într-un fel sau în altul. Pentru unii de pildă, el se traduce în haosul de acasă, unde mama, tata, copilul (copiii?), căţelul şi/sau pisica încearcă să aibă loc cu toţii laolaltă pentru activităţile indispensabile pe care fiecare trebuie să le întreprindă, fie ele job, şcoală online, cursuri de orice fel sau… nevoie de joacă.

    Mai mult ca niciodată, balamucul e la el acasă peste tot, aşa că a apărut nevoia de spaţiu. Mai mult, mai mare, mai liber, mai liniştit. De zece ani încoace, poate şi mai bine, piaţa rezidenţială tot experimentează noi transformări – de la interes pentru locuinţe mari, la disponibilitatea de a face un compromis pentru o locuinţă mai mică, dar mai centrală, apoi la „setea” de spaţiu verde, chiar dacă la mai bine de o oră de oraş. De câţiva ani, nu mulţi, se dezvoltă ideea complexului ca shaorma „cu de toate”: farmacie, grădiniţă, şcoală, coafor, sală de sport, clinică medicală, supermarket. Cât mai aproape de scara blocului.

    În ceva mai mult de un deceniu, din 2007 până în 2019, numărul apartamentelor nou-livrate cu două şi trei camere, cumulat, s-a dublat. Dacă în 2007 au fost date în folosinţă 20.751 de apartamente cu două şi trei camere, în 2019 numărul total a ajuns la 40.730, arată datele Institutului Naţional de Statistică, centralizate de Business Magazin. Acestea sunt, de altfel, „vedetele” pieţei rezidenţiale din ultima perioadă.

    Acum, că pandemia a venit să mai schimbe nişte obiceiuri, se vor schimba oare şi preferinţele locatarului-cap de familie din formula mamă-tată-copil-căţel/pisică?

    „Sunt două mari variabile care influenţează acum piaţa rezidenţială: pandemia şi dublarea plafonului pentru credite la locuinţele noi. Prin faptul că oamenii vor avea nevoie de spaţiu mai mare, de o cameră pe care s-o poată transforma în birou pentru a lucra de acasă, coroborat cu creşterea plafonului pentru locuinţe, se va ajunge probabil la creşterea ponderii locuinţelor cu trei camere”, spune Gabriel Voicu, condominium sales director la firma de consultanţă imobiliară SVN România.

    Gabriel Voicu, condominium sales director la firma de consultanţă imobiliară SVN România
    „Dublarea plafonului pentru locuinţele achiziţionate prin Noua casă va face să fie posibilă achiziţia unor apartamente cu trei camere în zone semi-centrale, fapt care nu era posibil până acum. Astfel, va creşte şi apetitul dezvoltatorilor pentru a face asemenea tipuri de locuinţe.”

    Impactul se va vedea însă puţin în 2021 şi mai puternic abia din 2022, pentru că până la livrare, dezvoltatorii trebuie să treacă prin etapele de autorizare şi construcţie.

    „Dublarea plafonului pentru locuinţele achiziţionate prin Noua casă va face să fie posibilă achiziţia unor apartamente cu trei camere în zone semicentrale, fapt care nu era posibil până acum. Astfel, va creşte şi apetitul dezvoltatorilor pentru a face asemenea tipuri de locuinţe”, mai spune Gabriel Voicu.

    Varianta modificată a programului Prima casă, redenumit Noua casă, stabileşte dublarea plafonului pentru creditele destinate cumpărării de locuinţe noi, până la 140.000 de euro, precum şi triplarea avansului minim care trebuie plătit la bancă, de la 5%, la 15%. La celelalte categorii de locuinţe care pot fi cumpărate cu credit prin programul Noua casă, plafonul maxim de credit urcă la 70.000 de euro, în timp ce avansul minim se menţine la 5%.

    Revenind la statistici, în 2019, locuinţele cu două şi trei camere au reprezentat 60% din totalul livrărilor, faţă de 44% cât a fost ponderea lor în 2007. Ca număr, vedem dublare. Ce a făcut ca numărul locuinţelor noi cu două şi trei camere livrate anual să se dubleze în decurs de aproximativ un deceniu?

    „Comportamentul clienţilor s-a schimbat pentru că şi oferta s-a schimbat. Şi invers. Dezvoltatorii s-au orientat nu doar către ce şi-ar dori clienţii – evident, oricine ar vrea un spaţiu cât mai mare în locuinţă –, ci şi către ce îşi permit ei.” Aşa se explică faptul că segmentul apartamentelor cu două camere este cel care a crescut cel mai mult în ultimul deceniu. În 2007, spre exemplu, cele mai multe locuinţe finalizate aveau cinci camere sau mai mult, arată datele de la INS. Acum, acestea se află abia pe locul al patrulea.

     

    Dulce, nouă casă

    Pentru o familie la început de drum, fără copii, de cele mai multe ori, startul este dat fie de o garsonieră, fie de un apartament cu două camere. Există însă şi excepţii, iar Maria P. este una dintre ele.

    „Am ales un apartament cu trei camere gândindu-mă că achiziţionarea unei locuinţe este o investiţie pe termen lung. Nu oricine îşi permite să schimbe locuinţa odată la câţiva ani. M-am gândit bineînţeles la viitor şi din perspectiva întemeierii unei familii şi a apariţiei unuia sau a mai multor copii”, spune Maria.

    Ea şi soţul ei stau în zona nouă din Popeşti-Leordeni, oraşul de lângă Bucureşti în care se mută anual câteva mii de persoane, ca urmare a numărului mare de ansambluri rezidenţiale care se dezvoltă acolo. Maria P. s-a mutat acolo în 2019, într-un complex rezidenţial finalizat în acelaşi an.

    „Cel mai important aspect de care am ţinut cont atunci când am ales apartamentul a fost existenţa unei staţii de metrou în zonă, pentru că Bucureştiul este un oraş extrem de aglomerat, iar din punctul meu de vedere, la ora actuală, niciun alt mijloc de transport nu este mai comod şi mai rapid decât metroul. În al doilea rând, mi-am dorit ca apartamentul să fie într-un bloc nou. Am stat cu chirie în blocuri vechi şi nu am mai vrut să mă confrunt cu problemele devenite deja obişnuite în Bucureşti, legate de apa caldă sau încălzire. Mai mult, am considerat că voi fi avantajată şi de faptul că mă pot muta imediat, fără să mai fie nevoie de renovarea spaţiului.”

    S-a ghidat însă şi după un alt criteriu: în cartierul nou în care s-a mutat locuiau deja mai multe persoane apropiate ei, astfel că a putut să obţină de la ele feedbackuri relevante şi reale referitoare la condiţiile de locuire în zonă.

    Mai important decât să fie poziţionat central, pentru Maria a fost ca apartamentul pe care îl cumpără să fie spaţios. Aşa că acum locuieşte în unul de 83 de metri pătraţi, decomandat în aşa fel încât spaţiul de odihnă este amplasat într-o parte a apartamentului, iar livingul şi bucătăria în partea cealaltă. Acum, odată cu pandemia, această „aşezare” s-a dovedit a fi un avantaj.

    „Lucrez de acasă încă de la jumătatea lunii martie şi nu pot spune că m-am plictisit de apartamentul meu. Cred că perioada aceasta a fost benefică din punctul acesta de vedere, pentru că m-a ajutat să-mi dau seama că pentru perioadele pe care le petrec în Bucureşti, apartamentul actual este tot ceea ce îmi trebuie. În weekend oricum fug în provincie, unde mă pot relaxa la ţară, în casa şi curtea bunicilor. Poate că dacă nu aş fi avut acest «refugiu» în afara Bucureştiului m-aş fi gândit la achiziţionarea unei case în Capitală sau în împrejurimi”, spune Maria.

  • Ce este mai bine să ai în România, ţara unde a fi proprietar este mai presus de orice: casă sau apartament?

    „Tipul de locuinţă la care visăm – apartament sau casă – este o temă recurentă în discuţiile românilor, cunoscuţi pentru a fi cei mai mari proprietari ai Europei şi având o predispoziţie aproape ancestrală pentru statutul de proprietar. La ce trebuie să te uiţi când se depăşeşte stadiul de discuţie şi eşti pus în faţa unei astfel de alegeri am discutat în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk. by Storia.ro.

    Cred că ne gândim la această temă încă de la romanul Ion al lui Liviu Rebreanu – cred că este ceva ancestral în această zonă a lumii. În general, la oameni, dorinţa de a avea o casă pe pământ vine din dorinţa de a avea o grădină. Chiar dacă majoritatea dintre noi locuim în apartamente, rămânem cu această dorinţă, mai ales acum cu pandemia, s-a exacerbat şi mai mult dorinţa aceasta de a fi într-o casă şi cred că vom vedea în viitor evoluţii interesante în contextul Work from Home, care ne va permite să fim şi mai mobili, chiar să locuim şi mai departe de oraşele mari”, răspunde Daniel Tudor, CEO şi fondator al agenţiei imobiliare The Concept.

    El observă că avantajele şi dezavantajele există când vine vorba de ambele tipuri de locuinţă. Pe de o parte, la casă te bucuri de o grădină, de o construcţie unde teama de cutremur dispare, dar şi de dorinţa de recunoaştere, în contextul în care majoritatea oamenilor stau la apartament. În momentul în care oamenii se mută într-o casă, automat cresc însă şi costurile, fie că vorbim despre reparaţii, încălzire, întreţinere, asigurare etc.; lipsa comunităţii – casele sunt înconjurate de nişte garduri, în zona aceasta a lumii chiar foarte înalte – adaugă Daniel Tudor – în timp ce la bloc, locuind împreună cu mai mulţi oameni, ai ocazia să legi o comunitate.

    La apartamente în schimb, în afară de avantajul comunităţii, beneficiezi de proximitatea de ceea ce te interesează – există facilităţi urbane multiple, retaileri, spitale etc; pe termen lung apartamentele vor avea o valoare crescută mai repede decât valoarea unei case – şi probabil că sunt şi mai uşor de cumpărat. Dezavantajele vin din faptul că vecinii pot fi deseori gălăgioşi, iar cei care se tem de cutremure sunt mai predispuşi să le fie frică într-o astfel de locuinţă.

    „Majoritatea tinerilor se gândesc mai degrabă la un apartament fiindcă vor să fie mai flexibili, o casă te face puţin mai inflexibil, eşti mai departe, nu ai la fel de multe opţiuni şi este mai probabil ca tinerii să se gândească la achiziţia unui apartament. Pe măsură ce trec anii, iei în calcul casa pentru că ai acumulat şi o sumă de bani pe care te bazezi – poate ai o familie, vrei să se joace copiii în grădină, astfel, clienţii pentru case sar de 35 de ani; apartamentele se vând clienţilor cu vârstele în jur de peste 20-40 de ani, iar casele, celor cu vârste de 35-50-60 de ani”, descrie Tudor şi profilul clienţilor pe tipuri de locuinţă.  

    În ceea ce priveşte preţurile, observă că preţul unui apartament cu două camere dintr-o zonă bună, upper medium, costă circa 100.000 – 120.000 de euro, preţ la care poate fi găsită de altfel şi o casă într-o zonă aflată în apropierea oraşului. „Este o alegere pe care trebuie să o faci: dacă eşti ok cu a locui mai departe, a avea mai puţină flexibilitate în opţiuni şi în a face drumul acesta oraş – locuinţă, atunci este clar o opţiune foarte bună – în acelaşi timp, bugetează-ţi şi o creştere a costurilor fiindcă nu vei avea aceleaşi costuri ca la apartament. Dacă vrei flexibilitate, cred că în continuare a sta în oraşe şi în locaţii bune cărora să le crească şi valoarea în timp este o opţiune foarte bună – a crescut foarte mult cererea de case, dar a crescut de la foarte puţin, la puţin, nu de la mediu, la majoritar.” Preţurile caselor din interiorul Bucureştiului (şi nu Ilfov) se plasează la peste 250.000 euro – 300.000 de euro fără probleme, terenul fiind foarte scump.

    Daniel Tudor, fondator şi CEO The Concept: „În imobiliare, ca să faci o investiţie cu adevărat bună, trebuie să fii la locul potrivit, înaintea momentului potrivit – astfel ai şansa să beneficiezi de o creştere mai mare a randamentului.”

    Locuinţe vechi vs. locuinţe noi? „Nu există apartamente, locuinţe vechi mai bune decât locuinţele noi sau invers. Există o locuinţă nouă mai bună decât o locuinţă veche sau invers – adică trebuie să iei punctual lucrurile, nu poţi să generalizezi. Şi acum 30 – 35 de ani se construia şi prost, şi bine, cum la fel şi astăzi se construieşte şi bine, şi prost. Diferenţa între o locuinţă nouă şi între o locuinţă veche este dată, pentru locaţii similare, doar de cât s-a avut grijă de respectiva locuinţă veche.” Astfel, dacă vorbim despre o locuinţă bine întreţinută, ea trebuie să aibă aceeaşi valoare ca o locuinţă nouă. „Dacă nu optezi pentru o locuinţă nouă, în momentul în care îţi alegi o locuinţă veche, trebuie să mergi cu nişte oameni tehnici care se pricep să analizeze lucrurile din punct de vedere tehnic, cum arată respectiva locuinţă – dacă instalaţiile sunt ok, dacă finisajele trebuie schimbate, dacă închiderile perimetrale sunt ok – apoi analizezi, luând în calcul şi timpul pe care îl ai de investit.”  

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor şi modul în care au evoluat acestea în contextul pandemic, Daniel Tudor sesizează că orientarea lor este în continuare mai ales către apartamente, dar îşi doresc în schimb terase mai largi; el spune că au avut clienţi care au intrat în showroomuri şi au spus din start că vor apartamentele cu terasa cea mai mare.

    Apoi, a observat tendinţa ca oamenii să caute o cameră pe care să o folosească pe post de birou – nu în living, ci un loc separat unde să facă lucrurile concentrat. „Marea problemă cu Work from Home este cum îi faci pe oameni să îşi păstreze concentrarea la maximum, ca şi cum ar fi la birou – e important să aibă o ancoră spaţială – când au intrat în locul respectiv, să ştie că sunt pe modul de muncă”. 

    Iar dacă ne-am luat deja o locuinţă şi luăm deja în calcul alegerea unei case de vacanţă, Daniel Tudor recomandă ca o astfel de achiziţie să fie realizată în cunoştinţă de cauză. „Aş recomanda în primă fază închirierea, sunt implicaţii pe care cumpăratul unei locuinţe le are: costurile – o casă nu este ca o acţiune la bursă, pe care dacă ai cumpărat-o, nu te mai interesează, unei case trebuie să îi asiguri o mentenanţă, trebuie să îi repari ceea ce se strică. Trebuie să plăteşti taxe şi impozite, costuri pe care dacă nu o foloseşti, ele curg. Casei de vacanţă nu îi pasă dacă stai sau nu în ea şi atunci este bine să vezi dacă stilul acesta de viaţă ar fi benefic pentru tine încercând mai multe luni să închiriezi în loc să cumperi.” Apoi, pot interveni costuri legate de managementul acelei case de vacanţă, atunci când proprietarul nu o foloseşte – poate alege folosirea unei firme specializate care să se ocupe de închirierea locuinţei respective pentru turişti.

    „Un mix interesant este să găseşti o formulă mai flexibilă de astfel de case, în care să poţi să ai o casă care să funcţioneze independent, atât ca loc pentru tine să locuieşti în ea, cât şi ca loc pe care să îl poţi închiria în acelaşi timp – să stai la parter şi să închiriezi sus de exemplu. Sunt genul de locuinţe mixte, atât rezidenţial, cât şi investiţional, în acelaşi timp. Altminteri ai nevoie de management şi acesta ar trebui să fie profesionist, datul şi luatul cheii nu este management.”

    Preţurile acestor locuinţe sunt similiare cu ale unor apartamente în oraş sau chiar le întrec: „Majoritatea locuinţelor de acest tip de pe litoral sunt asemănătoare camerelor de hotel ca suprafaţă – nu cred că poţi să stai trei luni într-o astfel de locuinţă cu familia. Iar dacă alegi drept casă de vacanţă o proprietate asemănătoare celei în care locuieşti acasă, va fi foarte scump şi s-ar putea să nu aibă sens achiziţia”.  

    Daniel Tudor adaugă că o investiţie de genul acesta se recuperează între 11-12 ani şi 20 de ani, la un randament cuprins între 5% şi 9% net. 

    Iar când vine vorba despre investiţii bune, în general, el punctează: „În imobiliare, ca să faci o investiţie cu adevărat bună, trebuie să fii la locul potrivit, înaintea momentului potrivit – astfel ai şansa să beneficiezi de o creştere mai mare a randamentului”. Locurile potrivite sunt cele în care circulă oamenii şi banii, zone de business, zone comerciale, zone aflate lângă parcuri, şcoli, grădiniţe, universităţi – să fie lângă infrastructură existentă sau potenţială. „În Drumul Taberei de exemplu era ideal să cumperi înainte de deschiderea metroului; în general, cumpără în zone unde economia şi populaţia cresc, campioanele fiind oraşele mari”, exemplifică Tudor. De asemenea, el crede că o zonă unde preţul în imobiliare ar putea intra pe un trend ascendent este al locurilor cu potenţial turistic mare, cum este Transilvania.

    „În contextul Work from Home, pentru multe joburi şi profesii, poţi lucra acum de oriunde. Putem adresa o populaţie globală şi cred că Transilvania, mai ales zona sudică, are potenţial mare. În Viscri, de exemplu, am văzut o familie de nemţi, pensionari, care cu pensia lor de câteva mii de euro în Germania pot trăi foarte bine în România.”

    este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

     

    1. Sunt în căutarea unui apartament cu trei camere şi văd diferenţe foarte mari între zona Pallady şi Sectorul 4 din Capitală. Infrastructura este asemănătoare, de unde vine această diferenţă?

    Din două direcţii: istoric, sectorul 3 este mai bogat decât sectorul 4, apoi, sectorul 4 este mai aglomerat decât sectorul 3 şi, automat, dacă oferta este foarte mare, raportat la o cerere destul de mare, oferta ţinând pasul, sunt şanse mai mici să crească rapid preţul. În sectorul 3, Pallady, nu sunt la fel de multe opţiuni şi atunci, cererea fiind mare, preţurile cresc mai repede. Apoi, mai este un al treilea factor, legat de felul în care arată sectoarele – mie mi se pare că sectorul 3 este mai îngrijit – sunt parcuri mai mari, mai frumoase sau cel puţin mai celebre. 

     

    2. Ce cartier din Bucureşti oferă cel mai mare randament la închirierea unui imobil?

    Nu cred că randamentul poate fi calculat pe cartiere, este un cost foarte simplu, este matematică pură: trebuie să împarţi venitul net obţinut pe parcursul unui an, la totalul investiţiei, iar dacă reuşeşti ca într-un cartier care nu are apartamente excepţionale să scoţi un «deal» foarte bun, atunci randamentul este puţin mai mare. 

    Dar dacă ne uităm la localizare, ar trebui să luăm în calcul mai ales, locaţiile din preajma infrastructurii de transport, metroului, de pildă, dar şi aeroportului, locaţiile unde circulă banii şi oamenii sunt cele cu randamente mai bune. 

     

    3. Cum vor evolua preţurile, mai ales după această iarnă?

    Pot fi fluctuaţii mici, şi în plus, şi în minus, nu văd în schimb ceea ce toată lumea se aşteaptă – o prăbuşire a preţurilor. Nu se va întâmpla asta fiindcă piaţa imobiliară este una foarte lentă. În 2008, economic piaţa nu era sustenabilă, acum este în schimb mult mai echilibrată. Pot exista mici scăderi, dar o prăbuşire este puţin probabilă. Pandemia a dus la amânarea a foarte multe proiecte noi, automat oferta se ajustează în pas cu cererea, avem o cerere mai mică, dar şi o ofertă care se ajustează. Chiar şi în contextul pandemiei, au fost proiecte de anvergură care au ales să crească cu câteva procente preţul pentru că vânzările au mers foarte bine. Dacă ai un minimum simţ de business şi de economie, îţi dai seama că nu va exista o prăbuşire a preţurilor. Piaţa se autoreglează, pot exista mici scăderi. Duceţi-vă să negociaţi lucruri – decât să stai să aştepţi, este mai bine să mergi activ, să te întâlneşti cu oameni, cu proiecte, fă videocalluri dacă simţi că riscul este prea mare şi vezi ce îţi oferă oamenii şi ce poţi să negociezi. Sunt şanse bune să găseşti ceva de calitate într-o zonă corectă.

     

    4. Dacă te gândeşti pur investiţional la achiziţia unei locuinţe, spre ce tip de locuinţă ar trebui să te orientezi?

    Este bine să te orientezi eminamente înspre apartamente cu două camere şi studiouri – sunt cele mai bune investiţii. Pe termen lung, fiindcă populaţia mai îmbătrâneşte, este posibil ca apartamentele cu trei camere să devină în câţiva ani o nouă vedetă, dar momentan randamentele acestora sunt mai mici fiindcă sar de TVA-ul de 5% de cele mai multe ori.

     

    5. Oferă-ne câteva ponturi în procesul de negociere. 

    Trebuie să fii la locul potrivit, înaintea momentului potrivit. Contextul contează foarte mult, trebuie să fii în contextul care să îţi permită negocierea. Un moment foarte potrivit poate fi în fazele incipiente ale construcţiilor noi, în presales. Atunci este mai multă flexibilitate, fiindcă dezvoltatorii vor să îşi valideze produsul, vor să simtă că lucrurile merg, e o energie care trebuie să se creeze. Sunt bănci finanţatoare care le cer un număr de prevânzări şi atunci dezvoltatorii trebuie să le obţină ca să poată lua finanţarea şi acolo poţi găsi din start promoţii şi chiar pe lângă ele să mai poţi şi negocia puţin.Noi cumpărăm eminamente în scopuri de investiţie în proiectele partenerilor noştri. E şi o formă de curtoazie pe care o aducem în relaţia cu ei, dar pe lângă asta, avem încredere în ei – am văzut ce fac şi îi putem urmări în timp real ce/cum construiesc. Mă uit în primul rând la astfel de dezvoltări unde pot avea încredere 100% că sunt făcute la nivelul calitativ pe care mi-l doresc şi apoi mă uit la cele trei criterii despre care spuneam mai devreme – să fie o locaţie cu economia în creştere, cu circulaţie mare de oameni şi bani şi cu potenţial de creştere a infrastructurii. Ideal este să te uiţi la zone unde va exista un potenţial proiect de infrastructură important în viitor. De când este anunţat până când este făcut, şansele de creştere sunt foarte mari şi, în plus, cumpărând proprietăţi în presales, în momentul în care se poate negocia cel mai bine, mai adaugi un câştig suplimentar (de regulă peste 10-15%).

  • Cum îţi poţi cumpăra sau vinde instant o locuinţă in Bucuresti chiar şi acum in condiţii de pandemie

    Ne adresăm proprietarilor care au la vânzare un apartament în Bucureşti şi vor să îl vândă cât mai rapid, la un preţ corect în raport cu piaţa. Apartamentele spre care ne îndreptăm deocamdată atenţia sunt din Bucureşti, situate în zone tradiţionale de locuit, cu o valoare medie de aproximativ 75.000 de euro, cu o situaţie juridică clară şi în principal din clădiri finalizate înainte de 2019”, descrie Horea Crăciun, directorul general al Casta.ro, profilul clienţilor cărora se adresează prin serviciul nou lansat.

    Platforma Casta este o agenţie imobiliară online care a lansat serviciul Instabuy; acesta oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site. Pe lângă acest serviciu, Casta asigură şi servicii de brokeraj de credite ipotecare, asistându-i în identificarea celei mai bune oferte de creditare din piaţă.

    Prin intermediul Instabuy, reprezentanţii platformei garantează ca în termen de trei zile de la solicitarea vânzătorului, în condiţiile în care anunţul este complet, să trimită o ofertă de achiziţie.

    „Evaluarea o facem intern, cu ajutorul unei echipe experimentate în domeniu, cât şi cu ajutorul unui sistem integrat de evaluare a proprietăţilor care analizează atât aspecte care ţin de apartamentul evaluat, cât şi de condiţiile de piaţă şi ofertele similare. Ulterior, proprietatea este verificată şi în cadrul unei vizite, urmând ca juriştii noştri să efectueze şi o evaluare juridică pentru confirmarea tranzacţiei. Vânzarea efectivă se poate face, în condiţii normale, în trei zile de la obţinerea acordului juridic.”

    Platforma a fost lansată oficial pe 8 octombrie anul curent şi reprezentanţii platformei au primit deja undeva la peste 200 de apartamente în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy în interval de două săptămâni; circa 20 de oferte acceptate erau în curs de procesare pentru achiziţia lor directă de către Casta, prin serviciul InstaBuy, în acelaşi interval de timp. În ceea ce priveşte monetizarea, Horea Crăciun spune că şi-au propus o aliniere cu preţurile practicate de agenţiile imobiliare tradiţionale din piaţă şi percep un comision de achiziţie, calculat în funcţie de anumiţi factori, precum timpul mediu de vânzare a unui apartament, zona şi tipul de apartament achiziţionat.

    CONTEXT:
    Chiar şi în contextul actual, nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară nu dă semne de contractare.

    DECIZIE:
    Lansarea unui serviciu care oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site.

    CONSECINŢE:
    În interval de aproximativ două săptămâni de la data lansării, peste 200 de apartamente au fost introduse pe site în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy.

    „Suplimentar, ne bazăm pe o creştere graduală a pieţei cât şi pe achiziţii în zonele emergente ale Bucureştiului care aduc un plus de valoare imobilelor achiziţionate”, adaugă el.

    Chiar dacă trecem printr-un context de piaţă marcat de incertitudine, aşteptările directorului general al Casta sunt optimiste. „Am găsit o piaţă, cel puţin pe zona de  rezidenţial, foarte dinamică, iar în contextul epidemiologic actual, s-a menţinut încrederea în piaţa rezidenţială, pe fondul restrângerii tot mai mari a activităţilor sociale. Oamenii au conştientizat că locuinţa în care trăiesc a devenit foarte importantă pentru ei şi mulţi au decis să facă o achiziţie în ultimele luni. Dorinţa lor a fost susţinută, desigur, şi de un sistem bancar solid, foarte lichid, care a avut resurse mai mult decât suficiente să acorde credite”, spune el.

    De asemenea, notează avantajul avut în calitate de start-up, care în condiţiile actuale de piaţă se poate adapta foarte rapid. „Putem accelera achiziţiile sau putem reduce portofoliul în funcţie de evoluţia situaţiei economice în care ne aflăm. Până la finalul anului, avem în plan achiziţionarea unui număr de cel puţin 2 apartamente pe săptămână şi un capital de lucru de aproximativ
    1 milion de euro.”

    Tendinţele pe care le-au observat prin prisma activităţii platformei Casta pe piaţa imobiliară spun că piaţa va continua să crească: „La nivel macro,  nu vedem motive de îngrijorare în următoarele 6 luni pe segmentul rezidenţial. Dimpotrivă, există şanse mari să ne aşteptăm la o creştere treptată a preţurilor la apartamentele noi din Bucureşti, cel puţin până în primăvara anului următor, deoarece costurile de dezvoltare au rămas neschimbate”.

    El citează statisticile care spun că 17% din populaţia Europei trăieşte în apartamente supraaglomerate, iar în România, procentul depăşeşte 46%, în timp ce mai mult de jumătate din locuinţe au o vechime mai mare de 34 de ani. „Lumea va dori să îşi achiziţioneze apartamente mai mari cu atât mai mult cu cât criza sanitară actuală pune presiune pe populaţie din perspectiva petrecerii timpului mai mult indoor decât outdoor.”

    Cât de prielnic este momentul actual pentru achiziţia unei locuinţe?

    „Nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară este una extrem de inelastică. Cei care au nevoie să cumpere vor cumpăra şi cei care au nevoie să vândă vor vinde. În cele din urmă piaţa se va regla acolo unde se va regăsi echilibrul dintre cerere şi ofertă. În plus, dacă ne uităm la preţuri, vedem că în ultimii ani, deşi au crescut, suntem încă sub 2008, una din puţinele ţări din UE care se află în situaţia asta.

    Cu toate acestea nu cred că pot oferi un sfat general valabil. Dacă eşti cu bugetul la limită, dacă simţi că jobul tău ar fi ameninţat în viitorul apropiat, poate nu ar fi rău să te mai gândeşti la achiziţia plănuită. Altfel, dacă ai găsit ceea ce trebuie şi îţi convine, mergi mai departe.”

  • România, o ţară de garsoniere: Dezvoltatorii imobiliari au livrat în 2019 peste 5.500 de garsoniere, dublu faţă de 2017, nivel maxim în 20 de ani

    Numărul de garsoniere nou-livrate în România s-a dublat în ultimii doi ani, după ce în 2019 au fost finalizate 5.528 de locuinţe cu o singură cameră, cu 28% mai mult faţă de anul precedent. Ritmul de creştere a fost mare şi în 2018, când s-au livrat 4.308 garsoniere, plus 61% faţă de 2017, potrivit datelor centralizate de ZF de la Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul de garsoniere livrate anul trecut este cel mai mare din ultimele două decenii. Doar în doi ani – 2008 şi 2009 – s-au mai livrat peste 5.000 de locuinţe, însă niciodată mai mult de 5.500.

    „Garsonierele sunt unităţile care au cel mai bun ran­da­ment din punct de vedere investiţional. Diferenţa dintre chi­ria pentru o garsonieră şi cea pentru un apartament cu două ca­mere este mică, aşa că pentru un cumpărător este avan­tajos să achiziţioneze o garsonieră pentru care va primi o chirie apropiată de cea pentru un apartament cu două ca­me­re. În plus, este o nevoie organică a pieţei, deoarece sto­cul de garsoniere este mic şi învechit“, spune Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

    În total, în 2019 s-au livrat în România 67.488 de lo­cuinţe noi, cu 13% mai mult comparativ cu anul anterior.

  • Deşi suntem într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, preţurile apartamentelor continuă să crească. Oraşele unde preţul apartamentelor a crescut în luna septembrie

    După un avans de 0,5% în august faţă de iulie, suma medie solicitată de către vânzătorii de apartamente a consemnat un recul de 0,9% în septembrie 2020, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, care consemează uşoare scăderi în Timişoara şi Iaşi şi creşteri de preţ în Cluj-Napoca, Braşov şi Constanţa.

    În medie, preţul a ajuns la 1.304 euro pe metru pătrat util, faţă de 1.316 euro pe metru pătrat util în ultima lună de vară.
    Preţul apartamentelor. Braşov

    În Braşov, indicele Imobiliare.ro a înregistrat, în luna septembrie, un avans de 0,9%, de la un nivel de 1.197 de euro pe metru pătrat util, la unul de 1.208 euro pe metru pătrat. Evoluţii pozitive au avut loc pe ambele segmente de piaţă analizate – chiar dacă variaţiile au fost, desigur, diferite. Astfel, apartamentele vechi s-au apreciat cu 0,5% (de la 1.178 la 1.184 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce locuinţele din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale au consemnat un avans mai semnificativ, respectiv 1,4% (de la 1.244 la 1.262 de euro pe metru pătrat).

    Preţul apartamentelor. Cluj-Napoca
    Şi Cluj-Napoca a fost caracterizat, luna trecută, de o evoluţie ascendentă a preţurilor apartamentelor: pretenţiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 0,8%, ajungând la o medie de 1.825 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.811 euro pe metru pătrat la finele lui august). Valoarea de listare a locuinţelor din blocurile vechi a ajuns la 1.792 de euro pe metru pătrat (de la 1.794 de euro pe metru pătrat, reprezentând un minus de 0,1%), în vreme ce pe piaţa rezidenţială nouă a avut loc un avans de 1,6% (de la 1.828 la 1.858 de euro pe metru pătrat).

    Preţul apartamentelor. Constanţa
    În Constanţa a avut loc, în luna septembrie, o creştere de 0,9% a preţului mediu solicitat de către proprietari şi dezvoltatori rezidenţiali, până la 1.245 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.234 de euro pe metru pătrat la finele lui august). Spre deosebire de lunile anterioare, valoarea de listare pentru apartamentele vechi s-a majorat uşor, anume cu 0,2%, de la 1.226 la 1.228 de euro pe metru pătrat. Locuinţele nou-construite au înregistrat, ca şi luna trecută, un avans de peste 2% – de la 1.253 la 1.282 de euro pe metru pătrat (este vorba, mai exact, de un plus de 2,3% la 30 de zile).

    Preţul apartamentelor. Bucureşti
    Preţul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns la 1.355 de euro pe metru pătrat util în Bucureşti, în condiţiile unui recul de 0,1% faţă de luna august (când o asemenea unitate locativă putea fi achiziţionată cu 1.357 de euro pe metru pătrat). Interesant este că cele două segmente majore ale pieţei rezidenţiale locale au avut o evoluţie contrastantă: locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1% în perioada analizată, ajungând la o medie de 1.328 de euro pe metru pătrat (de la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile locative nou-construite au consemnat o scădere tot de 1% (de la 1.390 la 1.376 de euro pe metru pătrat).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deşi suntem într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, preţurile apartamentelor continuă să crească. Oraşele unde preţul apartamentelor a crescut în luna septembrie

    După un avans de 0,5% în august faţă de iulie, suma medie solicitată de către vânzătorii de apartamente a consemnat un recul de 0,9% în septembrie 2020, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, care consemează uşoare scăderi în Timişoara şi Iaşi şi creşteri de preţ în Cluj-Napoca, Braşov şi Constanţa.

    În medie, preţul a ajuns la 1.304 euro pe metru pătrat util, faţă de 1.316 euro pe metru pătrat util în ultima lună de vară.
    Preţul apartamentelor. Braşov

    În Braşov, indicele Imobiliare.ro a înregistrat, în luna septembrie, un avans de 0,9%, de la un nivel de 1.197 de euro pe metru pătrat util, la unul de 1.208 euro pe metru pătrat. Evoluţii pozitive au avut loc pe ambele segmente de piaţă analizate – chiar dacă variaţiile au fost, desigur, diferite. Astfel, apartamentele vechi s-au apreciat cu 0,5% (de la 1.178 la 1.184 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce locuinţele din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale au consemnat un avans mai semnificativ, respectiv 1,4% (de la 1.244 la 1.262 de euro pe metru pătrat).

    Preţul apartamentelor. Cluj-Napoca
    Şi Cluj-Napoca a fost caracterizat, luna trecută, de o evoluţie ascendentă a preţurilor apartamentelor: pretenţiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 0,8%, ajungând la o medie de 1.825 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.811 euro pe metru pătrat la finele lui august). Valoarea de listare a locuinţelor din blocurile vechi a ajuns la 1.792 de euro pe metru pătrat (de la 1.794 de euro pe metru pătrat, reprezentând un minus de 0,1%), în vreme ce pe piaţa rezidenţială nouă a avut loc un avans de 1,6% (de la 1.828 la 1.858 de euro pe metru pătrat).

    Preţul apartamentelor. Constanţa
    În Constanţa a avut loc, în luna septembrie, o creştere de 0,9% a preţului mediu solicitat de către proprietari şi dezvoltatori rezidenţiali, până la 1.245 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.234 de euro pe metru pătrat la finele lui august). Spre deosebire de lunile anterioare, valoarea de listare pentru apartamentele vechi s-a majorat uşor, anume cu 0,2%, de la 1.226 la 1.228 de euro pe metru pătrat. Locuinţele nou-construite au înregistrat, ca şi luna trecută, un avans de peste 2% – de la 1.253 la 1.282 de euro pe metru pătrat (este vorba, mai exact, de un plus de 2,3% la 30 de zile).

    Preţul apartamentelor. Bucureşti
    Preţul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns la 1.355 de euro pe metru pătrat util în Bucureşti, în condiţiile unui recul de 0,1% faţă de luna august (când o asemenea unitate locativă putea fi achiziţionată cu 1.357 de euro pe metru pătrat). Interesant este că cele două segmente majore ale pieţei rezidenţiale locale au avut o evoluţie contrastantă: locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1% în perioada analizată, ajungând la o medie de 1.328 de euro pe metru pătrat (de la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile locative nou-construite au consemnat o scădere tot de 1% (de la 1.390 la 1.376 de euro pe metru pătrat).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este viitorul clădirilor de birouri. Dar al mallurilor?

    Cu trei săptămâni în urmă, compania Genesis Property, deţinută de Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a anunţat că birourile Novo Park din Pipera se transformă în spaţii de co-living.
    Grupul francez Renault tocmai a anunţat că din 50.000 de metri pătraţi închiriaţi pentru birouri va scoate la subînchiriere cel puţin 20.000 de metri pătraţi, în urma evaluării necesarului de spaţiu pentru viitor.
    Estimările actuale indică faptul că cel puţin un sfert din spaţiile pentru birouri de acum vor deveni goale, ca urmare a relocării angajaţilor acasă.
    Acum 1-2 ani, o clădire de clasă B din Pipera care avea vreo 15 ani s-a transformat într-un bloc de apartamente.
    Chiar fostul sediu al Business MAGAZIN, ZF etc., unde am stat 5 ani, s-a transformat dintr-o clădire de birouri de 7 etaje într-un bloc de locuinţe.
    În mod cert, mai sunt şi alte cazuri de acest fel.
    Criza COVID-19 i-a trimis pe angajaţi să lucreze de acasă, cu succes, dar a dus la eliberarea a sute de mii de spaţii de birouri. În Bucureşti sunt peste 3 milioane de metri pătraţi de birouri, iar acum prezenţa fizică este de maximum 30%. Dar chiriaşii plătesc pentru tot spaţiul.
    Cred că anual, în Bucureşti, se plătesc pentru birouri aproape 500 de milioane de euro.
    Dezvoltatorii speră că firmele care au închiriat spaţiile de birouri îşi vor readuce până la urmă angajaţii la locurile de muncă, astfel încât să nu se pună în final problema eliberării reale de spaţii, rezilierea contractelor astfel încât în final spaţiile să devină goale cu totul.
    Proprietarii stau încă bine pe contracte, iar negocierile pentru reducerea chiriilor sunt mai dificile, cel puţin la nivel public.
    Dezvoltatorii spun că şi ei au de plătit credite la bancă pentru clădirile pe care le-au ridicat. Dar la un moment dat tot se va ajunge la un război, mai ales dacă firmele vor folosi 50% din spaţiul deţinut.
    Nimeni nu ştie cum va evolua pandemia, aşa că e greu de spus care va fi viitorul prezenţei angajaţilor la birou ca înainte.
    Dezvoltatorii sunt puşi în faţa unei noi realităţi a businessului lor, având în vedere că cererea de spaţii de birouri va fi mult mai scăzută, dacă nu chiar zero, aşa că trebuie să-şi bată capul cum va arăta viitorul, ce vor face cu zecile, sutele şi chiar milioanele de metri pătraţi care vor sta goale. Cu cine şi mai ales cu ce vor fi umplute.
    Înainte de Covid, la parterul clădirilor de birouri erau restaurante, cafenele, clinici medicale, mici magazine, dar şi acestea îşi vor vedea businessul distrus dacă nu vor mai fi oameni în clădirile de birouri.
    Prima opţiune a proprietarilor va fi să-şi transforme clădirile de birouri în locuinţe, având în vedere că cererea este încă puternică iar finanţarea bancară încă ieftină.
    Unii dezvoltatori îşi imaginează „cămine” pentru corporatişti, bineînţeles în varianta modernă.
    Poate unele etaje din clădirile de birouri mai bine poziţionate vor deveni grădiniţe, şcoli şi, de ce nu, chiar creşe.
    Dacă este adevărat ce se marketează – că aceste clădiri de birouri noi sunt verzi, că au cel mai bun aer – asta înseamnă că sunt bune şi pentru copii.
    Când pleci de acasă nu mai faci
    2-3 drumuri, să duci copiii la grădiniţă sau la şcoală, ci totul ar putea să existe într-un singur spaţiu.
    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care angajaţii vor fi dispuşi să revină la birou. La etajul 1 poate să fie grădiniţa, la etajele 2 şi 3 o şcoală, iar la etajele următoare birourile.
    Şcolile private câştigă teren, iar investitorii sunt dispuşi să investească milioane în complexuri noi. S-ar putea ca o clădire de birouri care stă goală să devină o alternativă mai bună, având în vedere că deja există, nu mai trebuie construită, ci doar compartimentată.
    Probabil că va urma şi o luptă pentru atragerea de instituţii de stat în clădirile de birouri libere, ceea ce ar fi extraordinar, pentru că s-ar elibera îngrămădeala care există în acest moment în instituţiile publice.
    Cred că în următorii zece ani vom vedea transformări vizibile din clădirile actuale de birouri în clădiri care vor adăposti businessuri la care nu ne gândim acum. Cine ştie, pot să devină şi escape room-uri.
    Ideea este că dezvoltatorii, cei care au în spate finanţări bancare, nu-şi vor putea permite să stea prea mult timp cu spaţiile goale, pentru că alţi chiriaşi nu vor veni decât dacă vor reuşi să-i fure din altă parte, ceea ce va elibera din altă parte, alte spaţii.
    Aceeaşi situaţie va interveni şi la malluri, unde o parte din spaţii se vor elibera şi nu vor veni chiriaşi noi în forma tradiţională pe care o ştim.
    Eu tot mizez pe faptul că la un moment dat un mall se va transforma într-un cimitir al viitorului. Uitaţi-vă cât este metrul pătrat de groapă de veci. 

  • Metroul din Drumul Taberei a adus sub 500 de locuinţe noi în piaţă şi nu a influenţat preţurile zonei

    Construcţia noii magistrale de metrou din Drumul Taberei nu a avut în ultimii ani un impact semnificativ asupra pieţei rezidenţiale din zonă şi nu va avea un impact pozitiv imediat asupra pieţei rezidenţiale din zonă.

    „Zona Orizont – Academia Militară pre­zintă însă un interes mult mai crescut şi acest fapt se vede şi prin dezvoltarea unor proiecte imobiliare de mari dimensiuni. Astfel, se poate realiza o segmentare a cartierului, între o zonă mai apro­piată de inelul median, care are potenţial de creştere imediată, şi o zonă clasică din inte­riorul cartierului“, a spus Alexandru Pricop, managing partner în cadrul SVN Romania.

    Impactul noii magistrale de metrou asupra pieţei rezidenţiale noi este destul de redus în acest moment.  „Cea mai mare parte a proiectelor sunt dezvoltate pe bulevardul Timişoara, aflat între M3 (Militari) şi actuala M5 (Drumul Taberei). Proiectele dezvoltate în zona Valea Ialomiţei – Brâncuşi, care vor pune pe piaţă în 2020 aproximativ 400-500 de noi locuinţe, sunt mai apropiate de staţia de metrou Valea Ialomiţei. Noua linie de metrou deserveşte în special comunitatea deja creată în blocurile finalizate înainte de 1990, în zone cu puţine parcele pretabile pentru dezvoltări rezidenţiale semnificative – excepţie face, desigur, zona Răzoare – Academia Militară. Această comu­nitate este însă una extrem de numeroasă şi accesul spre zonele centrale va deveni, implicit, mai facil“, a spus consultantul.

  • RE/MAX: Preţurile apartamentelor vor scădea în medie cu până la 10% la nivel naţional, cu variaţii în funcţie de zonă

    Preţurile apartamentelor din România vor înregistra o corecţie medie cuprinsă între 5% şi 10% ca urmare a impactului crizei generată de pandemia de COVID-19 asupra pieţei imobiliare, cu variaţii în funcţie de zonă, arată datele furnizate de reprezentanţii RE/MAX pe baza unui studiu realizat de companie pe un eşantion de 2.130 de agenţi şi brokeri din 27 de regiuni ale Europei.

    Evoluţia se încadrează în tendinţele estimate pentru majoritatea statelor europene, excepţie făcând Franţa, Finlanda, Olanda, Cehia şi Turcia, unde este prognozată o creştere a preţului la case cuprinsă între 2% şi 5%.

    Pe segmentul închirieri, aproape 3 din 10 participanţi la studiu estimează pentru piaţa locală scăderi ale preţurilor atât în mediul rural, cât şi în cel urban, în timp ce peste 4 din 10 preconizează o scădere a volumului de tranzacţii imobiliare pentru toate tipurile de proprietăţi din România.

    “Printre motivele principale care determină scăderea volumului de tranzacţii se numără rata ridicată a şomajului şi incertitudinea generală, respectiv nesiguranţa financiară din partea cumpărătorilor”, spun reprezentanţii RE/MAX România.

    La nivel european, specialiştii estimează o uşoară tendinţă de scădere a volumului tranzacţiilor, cu excepţia Franţei, Poloniei, Bulgariei, unde circa 50% dintre participanţi preconizează creşteri pe segmentul case.

    De asemenea, mai mult de 65% dintre participanţii la studiu preconizează o scădere a volumului de tranzacţii pe segmentul comercial, atât la nivel de vânzări, cât şi de achiziţii. Totodată, peste 40% consideră că va scădea numărul tranzacţiilor pe segmentul proprietăţi pentru investiţii.

    RE/MAX este cea mai mare reţea de birouri imobiliare francizate din România, cu peste 50 de francize şi peste 500 de membri. Planul de extindere la nivel naţional al RE/MAX România vizează, până în 2023, 110 birouri francizate şi peste 1.000 de agenţi imobiliari.

    La nivel mondial, RE/MAX este lider în real-estate, fiind franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment. Compania, înfiinţată în 1973 în Denver, are astăzi peste 125.000 de agenţi afiliaţi, în 8.000 de birouri, aflate în cca. 110 de ţări din întreaga lume. În Europa, RE/MAX este prezent în 40 de ţări, cu peste 2.000 birouri şi 26.000 de agenţi, continuând să se extindă.

  • Veşti proaste pentru cine vrea să îşi cumpere un apartament în Bucureşti. Preţurile apartamentelor continuă creşterea atingând un nou maxim în august 2020

    Preţurile apar­ta­men­telor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut la nivelul lunii august, faţă de iulie la 98.650 de euro, fiind în medie cu 600 de euro peste cele de luna anterioară, potrivit da­telor companiei de consul­tan­ţă imobiliară SVN Româ­nia. Aces­ta este şi cel mai ridicat ni­vel atins de piaţa locală din vara anului 2009. Mai mult, în com­paraţie cu august 2019 creşterea este de 4,7% sau 4.400 de euro.

    „Pandemia nu a avut până în acest moment niciun efect asupra preţurilor medii solicitate de către vânzători. Pe de o parte, vânzătorii, indiferent că vorbim de investitori sau de persoane fizice, au o expundere bancară mult mai redusă comparativ cu perioada 2008 – 2009, fiind astfel într-o pozitiţie mult mai bună. În acelasi timp, situaţia generală a accesibilităţii achiziţionării unei noi locuinţe este mult, mult mai bună comparativ cu 2008-2010. Rămâne de văzut ce se va întâmpla pe termen mediu şi lung, însă premisele şi fun­damentele sunt mult mai solide comparativ cu cele de acum peste un deceniu. Nu estimăm schimbări semnificative din acest punct de vedere până la finalul lui 2020 – evident, în absenţa unor evoluţii puternic negative ale situaţiei sanitare curente“, a declarat pentru ZF Andrei Sârbu, CEO SVN România.

    O creştere puternică s-a înregistrat în zona Colentina, de 5.000 de euro în august versus iulie, 2.000 de euro în zona Dristor şi 4.000 de euro în zona Olteniţei. La nivelul lunii august faţă de iulie şapte zone din cele 20 au înregistrat creşteri, iar trei zone au scăzut, dintre care una singură cu mai mult de un procent – 1 Decembrie.

    Comparativ cu februarie 2020, ultima lună „plină“ înainte de instituirea stării de urgenţă şi a pandemiei, creşterea medie este de 1,8%, iar ritmul anual a încetinit anul acesta în comparaţie cu 2019.

    Creşterea preţurilor faţă de anul trecut continuă, însă dacă prima parte a anului 2020 a fost afectată de pandemie, prima parte din 2019 a fost influenţată de puternice tensiuni politice – în primăvara anului 2019 erau mitinguri politice, iar creşterile erau limitate.

    An la an doar trei zone au înregistrat scăderi – 1 Mai, 1 Decembrie şi Moşilor. De partea cealaltă, cea mai mare creştere a fost înregistrată în zona Militari, urmată de 13 Septembrie cu 14,8%  – în contextul în care zona de vest a Capitalei a fost şi cea mai dinamică în ceea ce priveşte expansiunea proiectelor de birouri.