BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Cheltuielile pentru apărare au crescut la un nivel record de 2.200 de miliarde de dolari pe an la nivel global. Ţările membre NATO sunt responsabile pentru jumătate din cheltuielile totale

    Cheltuelile pentru apărare au crescut cu 9% la nivel global în 2023, comparativ cu anul anterior, ajungând la un nivel record de 2.200 de trilioane de dolari din care cheltuielile ţărilor membre NATO reprezintă aproximativ jumătate, potrivit unui raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), citat de Bloomberg.

    Dintr-o altă perspectivă, bugetele de apărare ale NATO, China, Rusia şi India reprezintă mai mult de 70% din cheltuielile militare, conform raportului.

    Mai mult, cheltuielile de apărare ale statelor NATO, excluzând SUA, au crescut cu 32% după ce Putin a invadat Crimeea în 2014.

    Raportul mai arată că SUA şi Europa majorează producţia de rachete şi muniţie, alocând resurse în special către sisteme de artilerie şi sisteme anti-rachetă. Concomitent, ţări precum China şi Rusia investesc resurse în tehnologii precum rachetele hipersonice.

    În ceea ce priveşte anul 2024, raportul IISS estimează că vom vedea o nouă creştere a cheltuielilor de apărare la nivel global.

    Thinktank-ul crede că lumea „a intrat într-o perioadă mai periculoasă în ultimele 12 luni”.

  • Adrian Sârbu: România are două priorităţi: apărarea şi învăţarea. 10% din PIB pentru educaţie e puţin. Suntem în urmă. Grav

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: Eşti de acord, eşti de acord. 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB.

    Adrian Sârbu: Cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburatoare şi avem în faţa noastră războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare plecăm noi, copii ăştia de 7 ani, plecăm cu multe dezavantaje. Ştii de ce nu avem nevoie?  De 1,3 milioane de bugetari. 500 mii sunt degeaba. Ia uite aici Hofi. Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană.

    Hofi: Şi întrebarea a doua era dacă eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu.

    Nemo: Rezultate, rezultate, rezultate

    Hofi: 55% doresc să li se aloce de la buget o sumă anuală, 45 % nu.

    Adrian Sârbu: Deci, eu vreau să mi se dea aceşti 8000 de euro, mie, şi eu să-mi aleg ce profesor vreau şi ce şcoală vreau. Şi o să spui: „stai domne, cum adică, să-i creăm o problemă dlui Ciolacu, să nu mai aibă de lucru cei 300 mii de profesori, cu toate rudele lor care votează PSD şi PNL, cu toate rudele rudelor lor, cumetrii, prietenii”. Eu spun „nu, nici pomeneală, nu. Aceşti doamne şi domni trebuie să se recalifice ca să ia banii de la mine”, că banii nu sunt ai lor, Hofi. Banii în buget sunt daţi pentru educarea mea. Deci, aş vrea în clasa I să-mi aleg eu profesorul şi dacă nu pot eu, că poate nu crezi că pot, aş vrea să-mi-l aleagă părinţii mei sau tutorele. Şi aş vrea profesorul ăla să fie un mentor. Adică să mă conducă în viaţă, să învâţ în fiecare zi ceva, fără să mă forţeze şi să-mi creeze din fiecare zi o bucurie a învăţării.

    Nemo: Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi în şi ipostaze virtuale?

    Hofi: Acum să vedem şi ce au votat miniştrii noştri ai Educaţiei. 67%, culmea, nu vor să aibă un Grigore Moisil.

    Adrian Sârbu: În primul rând, eu spun că am tot dreptul în calitate de copil la bani ăştia. Că sunt 8000 că sunt 9, că sunt 7, sunt banii mei, nu sunt banii dnei Deca în niciun caz. Dacă vreau, îi aloc şi ei din banii ăştia cât să fie plătită să facă treabă şi eu îmi caut profesorul oriunde în lume. Unde e problema? Să mixezi realul cu virtualul pentru că, din nefericire, eu sunt foarte demanding, Hofi. Şi eu vreau cel mai bun profesor de caligrafie şi cel mai bun profesor ca să mă înveţe să-mi cunosc mâna. Din ăştia poate sunt 10 în lume. Am acces la ei? Cu siguranţă că am acces la o prelegere, că o prelegere, chiar live, poate să fie astăzi urmărită de 1 miliard de cetăţeni. Cum urmăriţi voi meciurile de fotbal la care nu se întâmplă nimic, vreau şi eu să mă uit, milioane, miliarde, la ceva ce mă interesează.

    Nemo: Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    Hofi: Ce or fi votat cei 10.000 de miniştri ai Educaţiei. 65% spun că ar vrea o programă şcolară personalizată pentru copilul său.

    Adrian Sârbu: A educa un copil, de la 2,3,4 ani, în şcoală de la 7 ani este o activitate, Hofi, foarte sofisticată. La fel de sofisticată cum e să-l creezi pe Maradona sau Mbappe. Vrei să-ţi spun eu ce trebuie să înveţe copiii?

    Hofi:  Nu ştiu.

    Adrian Sârbu: Cred că trebuie să înveţe să gândească. După mine, prima funcţie pe care ar trebui să o voteze românii ar fi ţarul Educaţiei. Noi, românii, votăm direct un cetăţean care spune „domne, eu vă revoluţionez învăţământul din România şi din acel moment îmi daţi banii ăştia, nu mi-i daţi mie, mi-i daţi să investesc în învăţământ şi din acel moment veţi vedea şi mă veţi urmări zilnic ce o să fac şi o să mă aplaudaţi de o să vă doară palmele. Trebuia plecat de la asta: Hai să creăm un simbol al României educate. Cine vrem măi să fie? Copila care e campioană mondială la Counter Strike (Ana Dumbravă). Poate ea e simbolul României. Şi toată lumea, toţi românii că sunt copii, că sunt adulţi s-ar gândi: „copilul meu să ajungă ca fata asta”. Şi copiii or să se gândească „vreau să ajung ca ea”. E celebră, e frumoasă. De ce? Pentru că vibrează de ştiinţă.

    Hofi: Te-am întrebat dacă tu crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău. Românii, cei 10.000 care au intrat pe site-urile noastre, pe conturile noastre de social-media şi pe youtube au spus în felul acesta: 66% cred că telefonul mobil nu contribuie la procesul de învăţare al copilului, iar 34% cred.

    Adrian Sârbu: Copilul ăsta ajunge la 7 ani la şcoală. Ia uite ţi-a spus Balasz, copilul lui, luni dimineaţă, plângea. Primul lucru, ne ducem la şcoală cu părinţii, pe 15 septembrie, avem serbare şi apare o doamnă care ne spune: „dragi copii bine aţi venit, lăsaţi telefoanele la intrare”. Ştii unde mai laşi telefoanele la intrare, Hofi? La procuratură, unde te duci să te condamne, nu să te judece, sau la pârnaie. Până şi la pârnaie îţi dă voie să foloseşti mobilul undeva sau să vorbeşti la telefon. Să vorbeşti. Poate mie îmi trebuie mobilul să vorbesc. Cum să vorbeşti tu, copil, în clasa mea profesor, când tu trebuie să mă asculţi pe mine când scriu eu pe tablă. „Doamnă, nu vă supăraţi, nu-mi place fusta dvs, şi nici bluza. Şi scrieţi şi neinteligibil pe tablă. Nu ar fi bine să-mi transferaţi de pe tablă pe mobil ce scrieţi dvs, că poate pot să citesc pe mobil, că eu aşa m-am învăţat doamnă. Nu sunt eu obligat, care am trăit 5 ani cu mobilul. Şi să vă mai spun ceva doamna profesoară. Eu ştiu să scriu şi să citesc”. „Aaa, nu ştii să scrii de mână. Nota 4”. „Doamnă ştiu să scriu, uitaţi, apăs aici şi scriu. Şi ştiu să şi citesc. Am citit la vârsta de 6 ani Harry Potter”. „Aaa, păi eu nu l-am citit încă”. Mai aveţi timp, doamnă, în altă viaţă.

    Nemo: Care credeţi că ar fi cea mai urgentă de rezolvat?

    Adrian Sârbu: România are două priorităţi, Hofi, şi atât.

    Hofi: Ce simplu e.

    Adrian Sârbu: Da, e simplu. Nici măcar cinci, două. Apărarea şi învăţarea.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    DA- 80%

    NU- 20%

     

    Eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti?

    DA-55%

    NU-45%

     

    Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale?

    DA-33%

    NU- 67%

     

    Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    DA- 65%

    NU-35%

     

    Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău?

    DA- 34%

    NU-66%

     

     

     

  • Şeful Apărării României, generalul Gheorghiţă Vlad, cheamă civilii la pregătire: „Bărbaţii şi femeile de până în 35 de ani să înveţe să tragă cu arma”

    Bărbaţii şi femeile de până în 35 de ani să înveţe să tragă cu arma”. „Rezerviştii României sunt prea bătrâni. Deficitul de personal este de zeci de procente”.

    Generalul Gheorghiţă Vlad, şef al Statului Major al Apărării: „Federaţia Rusă nu se va opri aici. Dacă va câştiga în Ucraina, principala ţintă va fi Republica Moldova“
    Şeful Apărării României, generalul Gheorghiţă Vlad, cheamă civilii la pregătire.

    „Bărbaţii şi femeile de până în 35 de ani să înveţe să tragă cu arma”.

    Pe de altă parte, se plânge de achiziţii şi de faptul că România nu are încă o linie de fabricaţie pentru lovituri de artilerie de 155 mm.

    De asemenea, dă vina pe Parlament pentru dronele ruseşti din Deltă şi avertizează că Putin
    nu se va opri la Ucraina şi va ataca Moldova. Singura veste bună? Bocanci noi pentru armată de la anul.

    Este primuş general în activitate care trage un semnal de alarmă de la acest nivel. Este militarul cu cea mai mare funcţie în armata României. Tot el spune ca Rusia nu se va opri la Ucraina şi următoarea ţintă va fi Republica Moldova.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Adrian Sârbu: România are nevoie de o armată de 200.000 de militari şi tehnică şi tehnologii moderne

    Hofi: Te am întrebat dacă eşti de acord cu creşterea bugetului Apărării cu 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă. 54% dintre cei care au votat au spus că DA, sunt de acord să crească bugetul la 10%, 46% au spus că nu, printre ei şi Florin Jipa. De câţi bani avem nevoie?

    Florin Jipa: Nu cred că nicio ţară din Occident îşi permite să aloce mai mult de 3%. 3% de exemplu alocă SUA, Marea Britanie şi Polonia mai nou. Şi dacă am aloca toate 3%, cred că toate lucrurile ar merge spre bine. Dau exemplul României care a comandat doar două sute de rachete pentru sistemele PATRIOT. Avem deja 4 sisteme în ţară, am mai contractat 3 la finalul anului trecut, şi am comandat doar 200 de rachete Patriot. Dacă ar fi să avem un război, cele 200 de rachete ar fi consumate în mai puţin de o săptămână ca să nu zic în câteva zile. Deci, este clar că are nevoie de mai multe rachete, dar nu le comandă fiindcă nu are bani.

    Adrian Sârbu: E foarte simplu Florine. Dăm afară 200.000 de oameni care nu fac nimic în sistemul bugetar, dar nimic, doar câştigă bani şi banii îi alocăm cheltuielilor militare. Deci avem nevoie de încă 20 de miliarde anul ăsta, Florine, pe care o să-i luăm foarte uşor. Evident că nu o sa-i ia dl. Ciolacu. El face o reformă fiscală ca să mai ia taxe de la români, dacă poate să-i mai strângă puţin ca să-şi finanţeze câştigarea alegerilor, la care cine votează? Inclusiv ăştia 200.000, cu rudele lor şi afiliaţii lor care trebuie să-i dea voturile. Nouă ne trebuie rapid, nu în bugetul anului viitor, nu la anu şi la mulţi ani. Ne trebuie astăzi o schimbare majoră de atitudine faţă de apărarea ţării. România nu are o strategie de apărare. Eu spun şi alături de mine 60% din cei care ne urmăresc spun „domne, e foarte normal, posibil şi necesar să realocăm resurse bugetare, să plece 200 până la 500 de mii din buget”. Să se ducă unde? În economia reală. Economia reală e lipsită anul acesta de 200 mii de oameni forţă de muncă. Cei care ne urmăresc spun aşa: „da, luaţi bani de la buget şi daţi-i la buget pe cheltuieli militare”. Şi eu spun de apărare. Florine, cu câţi oameni trebuie să apere România graniţa ei, de la Marea Neagră până la Ucraina, vorbesc cea de est şi nord, în condiţiile în care Rusia ocupă Ucraina, sunt aproape 1000 km. Eşti de acord?

    Florin Jipa: Dacă ar fi să ne uităm acum la ce se întâmplă în Rusia şi Ucraina, este clar că am avea nevoie de 300-400 de mii militari acolo.

    Adrian Sârbu: Plus înlocuitorii, că mai şi mor şi trebuie să ai, deci trebuie să ai o resursă. Ucraina are astăzi 800.000 de cetăţeni în sistemul militar. Înlocuire şi spate. Nouă ne trebuie undeva între 800.000 şi 1 milion de români. Nu o să-i ai mâine. Eu spun: trebuie 200.000 de militari imediat pregătiţi şi echipaţi. Cu ce? Cu tehnologii moderne, că în afară de Kalaşnikoave, nu avem nici bocanci. Pe lângă aceşti 200.000 de militari, eu am nevoie să pregătesc… nu folosesc cuvântul populaţia că e puţin dispreţuitor, să pregătesc pe fiecare român care înţelege că are obligaţie faţă de această ţară, faţă de familia lui, de oraşul lui, de limba lui, să o apere. Aaa, nu o să vină niciodată ruşii. Foarte bine, am făcut sport. Că tot ne-am lăsat de sport şi suntem graşi şi chei. Am făcut sport. Ne-am întors la viaţa de român, că am uitat că ne tragem din nişte războinici. Noi am uitat să fim luptători.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea chetuielilor cu bugetarii?

    DA- 54%

    NU- 46%

     

  • Adrian Sârbu: Europa şi NATO vor fi atrase în războiul din Ucraina şi vom intra nepregătiţi. România are nevoie de 20% din PIB pentru Apărare

    Hofi: Îţi amintesc de cele trei sondaje pe care ţi le-am pus la dispoziţie şi la care te-am chemat să participi şi anume: vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina? A fost o întrebare la care trebuia să votezi cu da sau nu pe site-urile noastre alephnews.ro, mediafax.ro şi zf.ro. De asemenea, te-am mai întrebat dacă eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii. Da sau nu. Te-am mai întrebat dacă tu eşti pregătit să aperi România, dacă va fi atacată. Ai avut  două opţiuni, da sau nu.

    Nemo: Dar asta i-am întrebat pe urmăritorii noştri şi pe cititorii site-urilor noastre, dar nu şi pe juraţii din seara asta.

    Marcela Feraru: Părerea mea este că se extinde şi vreau să spun este ca la un joc de biliard unde cad bilele unele după altele, deci mi se pare cât se poate de evident că într-acolo ne îndreptăm.

    Florin Jipa: Eu nu cred că vor fi atrase. SUA este cea mai mare putere militară în acest moment. Va fi cel puţin încă un deceniu, chiar două decenii. În schimb, Europa vine puternic din urmă.

    Hofi: Eşti de acord ca bugetul apărării să crească la 10% din PIB, prin reducerea cheltuielor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    Florin Jipa: Da, este exagerat 10%. Uite îţi dau un exemplu, anul trecut bugetul Apărării a fost de 2,5% din PIB, iar ministerul Apărării a reuşit să cheltuiască 1,58%.

    Marcela Feraru: Răspunsul mi se pare evident. Cum vrei să ne apărăm altfel sau ce facem, stăm cu pantalonii în vine şi aşteptăm să vină americanii să ne salveze?

    Nemo: Şi a treia întrebare. Ce ar trebui să facem, să punem mâna pe armă? Tu ce ai face?

    Marcela Feraru: Fiecare, chiar dacă ai şi o sută de ani, poţi să faci ceva pentru ţara ta.

    Nemo: Pe tine bănuiesc că e inutil să te mai întrebăm dacă ai pune mâna pe armă pentru că tu ai şi pus deja.

    Florin Jipa: În caz de război eu merg la o unitate militară din Ghencea şi am acolo armă, ţinută şi tot ce-mi trebuie ca militar în rezervă. Deci, la mine e mult mai simplu ce voi face în caz de război.

    Adrian Sârbu: Îţi răspund la toate întrebările, cel puţin până la sfârşitul emisiunii. Vreau să-i răspund lui Florin. Florine, faptul că… România e condusă de nişte cetăţeni incompetenţi şi impostori, inclusiv mare parte din conducătorii armatei care mai şi tac, că sunt si fricoşi. De ce tac? Pentru că au zeci de ani în spate în care nu au făcut nimic. Şi cea mai bună dovadă că nu au făcut nimic e că nu au cheltuit banii care li s-au alocat pentru investiţii. Deci nu e nicio legătură între a nu cheltui bani, aşa cum s-a întâmplat în 2022 şi 2023, şi a aloca banii necesari bugetului Apărării. Apărării îi trebuie 20% din PIB astăzi, din păcate. Şi acum îţi răspund la prima întrebare. Vom fi atraşi?

    Hofi: Vom fi?

    Adrian Sârbu: Da. Din păcate da, dar nu ăsta e lucrul care mă îngrijorează cel mai tare ca să nu spun că mă înfurie, ci că în momentul confruntării, Europa va fi reprezentată, tu, eu, cei care ne urmăresc aici,  va fi reprezentată de o generaţie de non-lideri. Şi care se confruntă, cel puţin din punct de vedere militar,  cu lideri. Deci, dacă ne-am fi pregătit măcar în ăştia ultimii doi ani ca lumea, noi această Europă, riscul de a fi atraşi ar fi fost mult mai mic. De ce? Ucraina primea 100 de miliarde în plus. Şi 50 de miliarde dacă primea anul trecut în plus în armament ar fi spart frontul în sud. N-a primit. Deci nu am cheltuit. Am avut lideri care nu s-au preocupat. Sunt nişte maimuţoi, nişte măscărici, nişte muppets toţi liderii europeni. Dacă îţi spun eu astăzi nu râde şi nici nu te speria ca asta e o realitate. Te uiţi la ei şi vezi ce fac de doi ani, în loc, discret, sobru, să ia măsuri serioase ca Europa să se poată apăra, nu fac decât să vorbească.

    Deci, vom fi atraşi şi mult mai grav vom intra nepregătiţi. Şi asta înseamnă sacrificii uriaşe de oameni care vor fi pe front. România are nevoie azi de 20% evident, Florine, şi de oameni capabili să investească aceşti 20%, în primul rând în pregătirea a 200 mii de români care să fie la graniţă. Când? În două ore. Şi încă 300 în 24 de ore. Cu ce? Cu echipamente moderne. E capabilă România reală, aia care generează valoare, care generează PIB, care generează respectul în Europa şi în lume, e capabilă România să facă asta? Evident, evident.

    Hofi: E evident, cu dvs, în nu ştiu care linie… Nu zic linia întâi.

    Adrian Sârbu: Acum 49 de ani am terminat armata. Că eu am făcut armata, spre deosebire de voi. Într-un caz de conflict, nu trebuie să mă întrebe nimeni dacă mă voi pune la dispoziţie. Eu sunt la dispoziţie şi am capacitatea, indiferent de rezultat şi indiferent de soarta pe care o voi avea, să aduc o contribuţie la apărarea României.

     

  • Adrian Sârbu: Avem nevoie de 200.00 de militari perfect pregătiţi şi tehnică militară modernă. Refacerea capacităţii de apărare a României trebuie să fie sincronă cu o schimbare a Constituţiei

    Global Firepower (GFP) a realizat clasamentul puterilor militare ale lumii pe 2024, şi această clasificare a fost dezbătută miercuri seara la Ştiu, pe Aleph News.

    Nemo: Cele mai mari puteri militare din 2023 îşi menţin poziţiile şi anul acesta. SUA, China şi India. România noastră se menţine pe locul 47, după Cehia, dar înaintea Danemarcei.

    Adrian Sârbu: Hai să te întreb câte ceva, Hofi. Care ar trebui să fie astăzi forţa militară a României ca să dormim şi noi liniştiţi în 2024 şi în 2025, şi aşa mai departe?

    Nemo: Păi ce am văzut în scenariul ăsta, 300.000 de militari activi.

    Adrian Sârbu: Uite, Nemo, eu zic aşa. Ca şi polonezii, noi trebuie să ne gândim că nu ne apără nimeni. Deci primul lucru trebuie să fii în stare să te aperi. Simplu.

    Hofi: Ia uite cu ce ne apărăm…

    Adrian Sârbu: Tu ştii că noi avem o singură brigadă echipată corespunzător la standarde NATO? Una.

    România, ca să-ţi fie clar, (…) trebuie să investească între 10 şi 20% din PIB în securitatea ei internă şi externă. Pune-i şi pe miliţieni, şi pe aşa-zişii securişti, şi pe unii, şi pe alţii, pe toţi. Între 10-20, da? Dacă PIB-ul e 360 de miliarde (euro), între 36 de miliarde şi vreo 70 de miliarde pe an. De ce spre 70? Pentru că noi avem o întârziere de 30 de ani. Noi, timp de 30 de ani, am distrus tehnica militară, nu am creat. Eu cred că noi astăzi trebuie să avem 200.000 militari pregătiţi instantaneu şi 300.000, aşa numitele forţele Ministerului de Interne, adică miliţieni, jandarmi, şi o resursă foarte bună pe care nu o luăm în seamă, bodyguarzii. Nu toţi bodyguarzii sunt borţoşi care vin să doarmă în post noaptea.

    Deci noi dacă ne-am apuca serios şi ne-am întreba „domne, dacă noi suntem în NATO, dacă tot suntem în NATO, dacă tot nu e război, nu aplicăm doctrina aia dacă tot e război să ne ţinem de el şi să ne pregătim de război”, nu? Nouă ne trebuie 200.000 de militari perfect pregătiţi. Ăsta e un efort uriaş zi de zi în următorii 5 ani. Nu să faci rost de 200.000 de români să-i faci carne de tun, cum a fost la Revoluţie, de au murit românii omorâţi de români. Nu, să-i chemi, să-i motivezi, să creezi o carieră militară.

    Şi trebuie să ne actualizăm cu tehnica şi tehnologiile moderne militare şi să nu ne mai întoarcem tot timpul în secolul XIX. Să vorbim de tancuri, să vorbim de tunuri, să vorbim de nu ştiu ce. Astăzi vorbim de inteligenţa artificială, soldatul universal, ca în filmul ăla cu van Damme, şi de sisteme de apărare a unor ţări mici, care, cuplate, în sistemul NATO, să genereze valoare, Hofi, valoare.

    Polonia are o armată stand-by de 300.000 de cetăţeni şi o forţă de mobilizare foarte rapidă.

    Hofi: Sunteti foarte îndrăgostit de America şi de ceea ce se întâmplă acolo şi vă imaginaţi că se poate întâmpla şi în România.

    Adrian Sârbu: Da, e utopia de mintea şi sufletul meu, dar eu merg cu ea. Eu un handicap?

    Hofi: De acolo vine şi chestia asta pentru că în America armata este construită să nu facă rău cetăţeanului şi populaţiei şi nu s-a întâmplat niciodată în istorie acest lucru. În România, armata a fost contra poporului. Vorbeaţi de decembrie 1989. Asta este o mare problemă. I-am văzut chiar şi zilele astea pe jandarmi, că aţi pomenit şi aceste clase, nu doar armata în sine la securitate internă, jandarmi având grijă de cei care făceau grevă, transportatori şi agricultori să nu se apropie de oraş. Şi erau destul de agresivi cu ei. Mă tem de o Românie care este mult sub America, mă tem de o Românie, care, dacă ar avea atât de mulţi militari şi oameni de securitate cum spuneţi, se va apropia de ceea ce este astăzi Rusia în care, dacă cineva mişcă, oricând găseşti 10 băieţi să-i trimiţi peste cineva acasă să-l ridice.

    Adrian Sârbu: Eu îţi spun că sunt soluţii. Putem lua această chestiune (a ta) şi atunci eu sunt de acord că renaşterea capacităţii de apărare a României, care astăzi nu există, Doamne fereşte să intrăm şi noi într-un scenariu de război, trebuie să fie sincronă cu o schimbare constituţională în România şi să avem control real asupra armatei.

    Şi atunci când spunem „Armata e cu noi”, cum am spus în 89, nu spunem pe ideea „nu mai trageţi în noi că sunteţi cu noi”, ci „voi nu o să trageţi niciodată în noi şi o să trageţi în duşmani pentru că armata suntem noi”.

    Eu am nevoie de o investiţie în omul capabil în calitate de civil să apere ţara.

     

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr.5 a României în 2024

    Hofi: Sondajul pe care l-am pregătit pentru tine, începând de săptămâna trecută. Te-am lăsat pe tine să alegi priorităţile României, să decizi tu şi te-am pus să votezi între următoarele 5 priorităţi. Alţii au votat ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional.

    Adrian Sârbu: Mă îngrijorează foarte tare, şi nu este deloc autoironic şi nici ironic,  faptul că mentalul colectiv al românilor respinge ideea de pericol în care suntem şi că românii spun: „domne, pe ultimul loc din priorităţile noastre e să băgăm bani în armată”. După părerea mea, România trebuie să investească între 10 şi 20% din PIB în cheltuieli militare, dar asta nu înseamnă că facem kalaşnikoave.

    Hofi: Doar tancuri pe străzi şi militare.

    Adrian Sârbu: Nu înseamnă că avem tancuri, Hofi. Deloc, deloc.

    Hofi: Păi şi cu banii ăia ce facem?

    Adrian Sârbu: Hai să-ţi spun ce înseamnă cheltuieli militare azi Hofi. Înseamnă aşa. Drone. Dronele despre care vorbesc eu sunt dronele individuale, dronele pe care le conduce un militar. Ştii câţi militari are Ucraina capabili să opereze drone? 60.000, 60.000. Asta este o cifră oficială.

    Hofi: Dar nu sunt specializaţi pe drone.

    Adrian Sârbu:  Care s-au specializat, da? E mai mult decât are militari armata noastră, inclusiv cu generalii de birou. Deci, ce înseamnă investiţii militare? Înseamnă tehnologie. Când vorbim de tehnologie, vorbim de ceea ce toată lumea spune azi microcipuri, software, verde, drone. AI. Crede vreunul dintre noi că războaiele pe care ar trebui să le poarte România şi pe care astăzi le-a şi pierdut, Doamne fereşte…

    Hofi: România trebuie să poarte războiaie?

    Adrian Sârbu: Da, România trebuie să fie pregătită să poarte războiaie pentru că în jurul României nu sunt prieteni ai României. Sunt nişte popoare care investesc, cresc şi în momentul în care creşti, ai instinctul natural al poporului şi al omului să te extinzi. Românii nu văd importanţa investiţiilor militare pentru că românii, aşa cum spui tu, se gândesc: „iar le dăm la ăia bani să-i cheltuiască aiurea, să-i ducă pe soldaţi la porumb”…

    Nemo: Şi asta e o problemă.

    Adrian Sârbu: „Să vină cu tab-urile peste noi cum au venit în 89, în loc să stea frumos în unităţile militare, să tragă, cum ne-au omorât la Timişoara.”

    Hofi : Asta e justificarea pentru care 9% din români votează…

    Adrian Sârbu: Da, Hofi, dar nu e bine. Eu de aia sunt îngrijorat. Investiţia militară este core-ul, este nucleul investiţiei tehnologice a unei ţări. Dacă nu facem ceea ce face America acum…am dat noi ştire acum o oră, două. Schmidt, Google e acum într-un venture capital care propune Pentagonului tehnologii militare. Şi aşa mai departe. Şi cu tot felul de arme noi, care nu sunt văzute, dar, de departe în ăştia doi ani s-a văzut un singur lucru: războiul de azi nu mai seamănă cu războiul de ieri.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • România se înarmează din ce în ce mai mult: Ministerul Apărării a semnat contractul prin care achiziţionează 200 de rachete Patriot printr-un program comun la nivel NATO, pentru care va plăti peste 1 mld. euro

    Ministerul Apărării Naţionale anunţă semnarea de către Agenţia NATO pentru Sprijin şi Achiziţii (NATO Support and Procurement Agency / NSPA) a contractului de achiziţionare în comun, a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT aflate în dotarea Germaniei, Ţărilor de Jos, României şi Spaniei, potrivit unui anunţ al Ministerului Apărării. 

    În cadrul acestui acord, care utilizează mecanismul ESSI (European Sky Shield Initiative), România va achiziţiona un număr de 200 de rachete PAC-2 GEM-T. Ministerul Apărării Naţionale a solicitat şi a obţinut aprobarea Parlamentului României pentru participarea la acest program comun de achiziţii, costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete destinat completării stocurilor de luptă ale armatei noastre fiind de 1,08 mld EUR, fără TVA, în care sunt incluse piese de schimb, servicii conexe şi costuri FMS.

    În acest sens, NSPA a atribuit un contract către Compania COMLOG / Germania, pentru fabricarea rachetelor în Europa, care vor fi omologate printr-un acord FMS (Foreign Military Sales) tip LOA (Letter of Offer and Acceptance) de către Guvernul Statelor Unite ale Americii.

    În cadrul acestei achiziţii multinaţionale consolidate, care utilizează principiile Iniţiativei Europene de Apărare Aeriană ESSI (European Sky Shield Initiative), România va achiziţiona un număr de 200 de rachete PAC-2 GEM-T. Ministerul Apărării Naţionale a solicitat şi a obţinut aprobarea Parlamentului României pentru participarea la acest program comun de achiziţii, costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete destinat completării stocurilor de luptă ale armatei noastre fiind de 1,09 mld EUR, fără TVA, în care sunt incluse piese de schimb, servicii conexe şi costuri FMS.

    „Această achiziţie demonstrează că Alianţa are soluţii adecvate şi adaptate situaţiei de securitate cu care ne confruntăm în estul Europei, odată cu declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Consider că acest proiect este un succes, un model de cooperare între aliaţi, şi un exemplu de dezvoltare a capacităţilor de producţie pentru apărare care merită replicat la nivelul Europei”, a declarat ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr.

    De asemenea, ministrul Tîlvăr a arătat că pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare a României, Ministerul Apărării Naţionale va continua demersurile pentru achiziţia de echipamente militare şi muniţii de ultimă generaţie.

    „Programele de înzestrare aflate în derulare sau în pregătire vor contribui la dezvoltarea şi menţinerea de către Armata României a unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente. România îşi îndeplineşte cu consecvenţă angajamentele asumate ca urmare a calităţii de stat membru NATO şi UE şi contribuie la implementarea unor măsuri eficiente pentru descurajarea oricărei agresiuni la adresa spaţiului euroatlantic şi articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate”, a menţionat Angel Tîlvăr.

  • Arabia Saudită şi Iranul s-au alăturat axei Rusia-China sub paravanul BRICS. Saudiţii ar fi trebuit să încheie alianţe de apărare cu Israelul şi SUA

    Grupul BRICS, al unora dintre cele mai influente economii emergente, asociat cu eforturile axei Rusia-China de a diminua supremaţia Occidentului în lumea financiară şi în economie, s-a dublat ca număr prin includerea, de la 1 ianuarie, a Arabiei Saudite, Iranului, Emiratelor Arabe Unite, Egiptului şi Etiopiei.

    Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat că peste 30 de ţări şi-au exprimat interesul de a stabili legături cu BRICS. Puţine au fost invitate să participe la recentul val de extindere, iar dintre acestea doar Argentina a refuzat propunerea. Lista noilor veniţi include mai multe nume problematice pentru Vest. Decizia Arabiei Saudite, cel mai mare exportator de petrol şi liderul OPEC, ridică cele mai multe întrebări.  Intrarea acestui stat în BRICS, alături de vechii membri Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, s-a întâmplat când saudiţii şi Israelul negociază fără publicitate un acord de pace care va fi lubrifiat cu un tratat de apărare între SUA şi Arabia Saudită, notează The Wall Street Journal. Prin urmare, de ce liderul saudit Mohammed bin Salman ar pune aceste alianţe în pericol prin aducerea ţării sale în BRICS?

    La începuturile sale, grupul statelor emergente se axa mai mult pe încurajarea creşterii economice. Dar în ultimii ani, sub conducerea Chinei şi Rusiei, BRICS a evoluat într-un bloc diplomatic care să contracareze influenţa occidentală. Grupul ar dori să creeze un sistem global alternativ de finanţare mai puţin dependent de dolarul american pentru tranzacţii şi mai puţin vulnerabil la sancţiunile occidentale.

    Preşedintele chinez Xi Jinping, în special, a insistat ca BRICS să se extindă pentru a-şi spori puterea împotriva SUA şi aliaţilor săi. Anul trecut, grupul a lansat invitaţii către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iran, Etiopia şi Argentina. Noul preşedinte argentinian Javier Milei a refuzat invitaţia, ceea ce arată o bună judecată, având în vedere cât de mult are nevoie ţara sa de finanţare occidentală. BRICS nu-i aduce nimic.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre judecata saudiţilor. Negocierile privind o apropiere între Regat şi Israel au fost puse pe pauză de când a izbucnit războiul Israel-Hamas, pe 7 octombrie. Dar sursele WSJ spun că ambele părţi ar dori să reia discuţiile după ce războiul se încheie, iar negocierile sunt finalizate în proporţie de 70%.

    Saudiţii doresc ca stabilitatea Orientului Mijlociu să se concentreze pe modernizare şi dezvoltare economică. Esenţială pentru această stabilitate este o garanţie de securitate din partea SUA, asemănătoare cu ceea ce are Washington cu Australia şi Japonia. Aceasta ar fi o asigurare împotriva eventualelor agresiuni irano-şiite.

    Întrebarea este de ce o ţară care caută o astfel de garanţie s-ar alinia unui bloc de naţiuni care include acum Iranul, Rusia şi China, principalii adversari geopolitici ai Americii. Rusia – a se înţelege Vladimir Putin – este preşedintele BRICS în 2024. Acest lucru trimite un mesaj deloc liniştitor senatului SUA, care ar trebui să aprobe tratatul de apărare cu 67 de voturi. Aceste voturi nu vor fi uşor de obţinut având în vedere ostilitatea din stânga democrată faţă de prinţul moştenitor saudit.

  • Zelenski spune că războiul nu e în impas şi că e nevoie de mai mult ajutor pentru apărarea aeriană

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a negat sâmbătă că războiul cu Rusia a ajuns într-un „impas” şi a declarat că este nevoie de mai multă muncă cu aliaţii pentru a consolida apărarea aeriană, scrie Reuters.

    Comentariile ui Zelenski au fost făcute la câteva zile după ce comandantul suprem al Ucrainei, generalul Valeri Zaluzhni, a declarat că războiul se îndreaptă spre o nouă etapă de lupte statice şi de uzură, o fază care ar putea permite Moscovei să îşi refacă puterea militară.

    „Astăzi timpul a trecut şi oamenii sunt obosiţi. Dar nu este vorba de un impas”, a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită.

    „Rusia controlează cerul. Nouă ne pasă de armata noastră”.

    Zelenski a recunoscut că au existat dificultăţi în acest război, aflat acum în a 21-a lună, şi că Kievul nu a obţinut încă succese majore în contraofensiva sa.

    Dar el a spus că trupele ucrainene nu au altă alternativă decât să continue să lupte şi că au nevoie de mai mult sprijin din partea aliaţilor occidentali, în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană.

    Forţele ucrainene au făcut progrese lente prin câmpurile vaste de mine ruseşti într-o contraofensivă care a început în est şi sud la începutul lunii iunie, dar Rusia a ripostat dur în est.

    Trupele ruseşti organizau numeroase atacuri în apropiere de Avdiivka, Lyman şi Mariinka în estul regiunii Doneţk, a declarat armata ucraineană în actualizarea sa zilnică.

    Forţele ucrainene îşi continuau înaintarea în sud-est spre Marea Azov, a adăugat raportul.