BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Piatra Design a rulat afaceri de 26 mil. lei în 2023 şi a ajuns la şapte showroomuri

    Reţeaua de showroomuri Piatra Design a ajuns la şapte centre, odată cu deschiderea celui din Cluj-Napoca, iar în paralel, a investit şi în comerţul online. Alte showroomuri mai sunt în Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov şi Craiova.

    Piatra Design a înregistrat creşteri constante ale cifrei de afaceri, în 2023 aceasta fiind de peste 26 mil RON. În ultima perioadă compania a deschis câte un nou showroom aproape în fiecare an şi şi-a extins atât echipa, cât şi reţeaua de parteneri. De asemenea, a făcut investiţii în tehnologia de prelucrare a pietrei, la fabrica din Constanţa, ceea ce a dus la creşterea calităţii prelucrărilor şi îmbunătăţirea timpilor de livrare. 

    „Ne propunem să accelerăm această expansiune, vizând o creştere de 20% a cifrei de afaceri până la sfârşitul anului 2024. Suntem încrezători că dezvoltarea teritorială, susţinută de extinderea echipei de vânzări şi marketing, precum şi investiţiile în tehnologie vor contribui la atingerea acestui obiectiv”, a declarat Georgiana Petrişor, Director Adjunct al Piatra Design.

    Piatra Design este un brand al companiei Garanti Prest, înfiinţată în 2008. Din portofoliul său fac parte produse din travertin, marmură, granit, quartz şi onix, disponibile atât sub formă de plăci, de diferite dimensiuni şi grosimi, cât şi sub formă de lastre, din care sunt realizate la comandă piese personalizate – precum trepte, glafuri sau blaturi.

     

     

     

     

  • Austriecii de la Kontron (S&T), care se luptă la baionetă pentru o bucată din contractele pentru cloudul guvernamental, pierderi de 62 mil. lei în 2023, la afaceri în scădere cu 11%

    Subsidiara locală a grupului austriac Kontron, cu o prezenţă importantă pe piaţa furnizării de soluţii integrate IT&C pentru sectorul public, a raportat pentru anul 2023 pierderi nete de 62 de milioane de lei, de 13 ori mai mari decât cele din anul precedent, conform datelor raportate de firmă la Ministerul Finanţelor. Compania şi-a restructurat operaţiunile în acest an, renunţând la câteva zeci de angajaţi, şi a numit şi un nou CEO – pe Sebastian Bănică.

    Afacerile companiei au scăzut în 2023 cu 10,6% la 337 mil. lei, dar numărul mediu de angajaţi a fost mai mare cu peste 40 de persoane, conform sursei citate.

    Grupul Kontron încearcă să obţină unul dintre contractele aferente construcţiei cloudului guvernamental – cu o valoare de 400-500 mil. lei, lupta dusă de companie ajungând acum în instanţă.

    Mai exact, în competiţia pentru acest contract, o achiziţie gestionată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), câştigătoare fusese declarată oferta asocierii Metaminds / Trencadis, cu un preţ de 427 mil. lei. Kontron ieşise pe locul doi, cu o ofertă de 453 mil. lei.

    Kontron a depus o contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) împotriva deciziei STS, care a fost admisă, serviciul fiind obligat să reia evaluarea ofertelor. STS a contestat în instanţă decizia CNSC.
     

  • Cum vor doi tineri să cucerească piaţa locală cu zacuşti şi dulceţuri de Bucovina

    Costel Iftime s-a născut într-o zonă rurală a judeţului Suceava şi a avut norocul, după cum povesteşte, să crească şi să îşi petreacă copilăria la poalele munţilor. De mic copil, a îndrăgit pădurea şi obişnuia să meargă cu tatăl său să culeagă hribi, gălbiori, ghebe şi fructe de pădure, din care mama sa pregătea zacuscă, dulceaţă şi alte conserve. Nu-i de mirare că a dorit să dezvolte o afacere în domeniul producerii de conserve din fructe şi legume, afacere pe care o dezvoltă alături de soţia sa Elena şi de un prieten. Care este povestea Băcăniei Bucovinei şi cum se diferenţiază de alte afaceri similare?

    „Producem zacuscă, dulceaţă şi gemuri tradiţionale, făcute în special cu fructe şi ciuperci de pădure, culese de pe dealurile din Bucovina. Toate produsele noastre sunt realizate în inima Bucovinei, cu ajutorul gospodinelor din Satul Frumosu, care au experienţă de peste 15 ani în pregătirea acestor reţete. Toate produsele sunt făcute după reţete tradiţionale şi nu conţin E-uri, coloranţi sau conservanţi”, a povestit Costel Iftime. El îşi aminteşte că în liceu a plecat pentru a continua studiile la Suceava, unde obişnuia să primesc pachete de la părinţi. Ele conţineau de fiecare dată cele mai alese bunătăţi făcute în familie.

    „Le împărţeam cu drag cu prietenii mei, iar colegii mei erau mereu impresionaţi de gustul autentic al acestor produse, bogate în fructe şi legume de pădure. Pentru mine, având în vedere că locuiam în acelaşi judeţ, era neobişnuit să îi văd atât de fericiţi gustând din acele produse, cu care eu eram obişnuit şi pe care ei nu le mai încercaseră până de curând”, a mai povestit antreprenorul, care îşi dă seama că încă de atunci a început să contureze un plan de afaceri. Într-un caiet, a adunat primele reţete potenţiale discutate cu mama şi alţi membri ai familiei, s-a gândit la numele firmei, designul borcanului şi potenţialii clienţi, care păreau nerăbdători să primească următorul pachet.

    ”Totuşi, abia 10 ani mai târziu a apărut oportunitatea de a începe acest business. Atunci, s-au aliniat mai mulţi factori importanţi: echipa, angajaţi cu experienţă, oportunitatea de finanţare şi un context economic bun. Având deja o bună parte din plan pusă la punct, mi-a fost mai uşor să pornesc la drum”, a menţionat Costel Ifteme. El a fondat Băcănia Bucovinei alături de soţia sa, Elena. Însă, ulterior li s-a alăturat şi prietenul lor Dorin, cu experienţă în vânzări B2B şi care i-a ajutat să construiască partea de distribuţie. Costel şi Elena deja aveau experienţă în business având în vedere că au fost asociaţi într-un alt proiect antreprenorial timp de 10 ani.

    Practic, Băcănia Bucovinei a luat naştere în 2019 cu ajutorul fondurilor europene, cu care au reuşit să achiziţioneze primele echipamente pentru a putea începe procesul de producţie.

    „În acest moment, investiţia totală se ridică la aproximativ 200.000 de euro, sumă compusă din finanţare UE nerambursabilă, surse proprii şi profit reinvestit. Anul acesta, am reuşit să ne construim propriul punct de procesare, dedicat nevoilor noastre, pe care suntem în proces de modernizare. Estimăm că va mai fi nevoie de o investiţie de cel puţin 100.000 de euro pentru a finaliza proiectul”, a spus Costel Iftime. Băcănia Bucovinei a avut în 2023 o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de lei, iar anul acesta estimează o cifră de afaceri dublă.  În prezent, produsele făcute în Gura Humorului sunt vândute prin intermediul magazinului online Băcănia Bucovinei, dar şi în băcănii din ţară.

    „Toate produsele noastre sunt făcute în Gura Humorului, cu ajutorul gospodinelor cu experienţă din zonă. Marea parte a produselor noastre sunt vândute online, direct prin intermediul site-ului nostru”, a menţionat antreprenorul. În plus, el spune că în urma feedbackului pozitiv primit de la clienţi, în 2024 au decis să extindă parteneriatele şi să colaboreze cu mai multe băcănii autentice din toată ţara, un proces pe care îl vor continua şi în 2025, în funcţie de creşterea capacităţii de producţie.

    Cât despre provocări, fondatorul Băcănia Bucovinei spune că cea mai mare este cea legată de producţia de zacuscă şi anume scalarea producţiei păstrând calitatea, având în vedere că aceasta se face artizanal, după reţete tradiţionale.  „Cea mai dificilă parte o reprezintă coptul şi curăţatul legumelor, proces premergător fierberii zacuscăi. În acelaşi timp, aproximativ 40% din materia primă este reprezentată de ciuperci şi fructe de pădure care cresc organic în pădurile Bucovinei. Acestea sunt afectate de schimbările climatice, secetă sau grindină, ceea ce face ca aprovizionarea cu materie primă să fie uneori dificilă”, a mai spus antreprenorul.  Cu toate acestea, au reuşit să asigure cantitatea necesară în fiecare an, chiar dacă uneori la preţuri considerabil mai mari. Astfel, povestea Băcănia Bucovinei continuă….

     

  • Acţionarii Bursei de Valori au aprobat planul de afaceri actualizat al Contrapărţii Centrale şi participarea la majorarea de capital

    Bursa de Valori Bucureşti (simbol bursier BVB) a obţinut marţi aprobarea acţionarilor pentru a mandata Consiliul să aprobe Planul de afaceri actualizat al Contrapărţii Centrale (CCP.RO), supus acţionarilor CCP.RO în adunarea generală ordinară a acestora din 4/5 septembrie.

    Totodată, acţionarii BVB au aprobat mandatarea Consiliului de a participa în calitate de acţionar al CCP.RO la orice operaţiune/operaţiuni de majorare a capitalului social, în limita valorii de maximum 3 mil. euro, astfel cum sunt prezentate în Planul de afaceri actualizat.

    Contrapartea Centrală, proiectul pentru derivate al Bursei de Valori Bucureşti demarat în 2019, se află încă în aplicaţia de autorizare iniţiată în ianuarie 2023, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Banca Naţională a României au prelungit termenul iniţial de depunere a docu­mentelor suplimentare până la 8 decembrie, la cerinţa BVB.

    „Autorităţile se vor uita peste documentaţie şi aşteptăm un răspuns în maximum 30 de zile de la depunerea ultimului document în cadrul dosarului“, a spus Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti, în emisiunea de business ZF Live.

    „Ar trebui ca mai devreme de primăvară să fie declarat dosarul complet şi apoi mai sunt maximum şase luni în care să primim autorizaţia. În a doua parte a anului viitor ne aşteptăm să avem Contrapartea operaţională şi să facem tranzacţii cu instrumente financiare derivate.

    Pentru ca noile costuri să fie acoperite şi proiectul CCP să fie finalizat, este nevoie de o majorare de capital de până la 5 milioane de euro, care să transforme acest caz nou într-unul sustenabil. Citeşte aici mai multe detalii.

     

  • Povestea celor trei fraţi care au transformat copiatul într-o artă. Cum au ajuns ei miliardari cu ideile altora

    În antreprenoriat nu este mereu vorba despre idei originale, ci şi despre împrumutarea celor mai bune practici şi executarea lor. Acesta este modelul aplicat de peste 20 de ani, deci de la începutul erei dot-com, de fraţii germani Samwer, cunoscuţi în rândul oamenilor de afaceri drept „regii clonării”. Cum au ajuns să obţină o astfel de poreclă şi în ce au constat iniţiativele lor de business?

    Fraţii Samwer – Oliver, Marc şi Alexander –  sunt renumiţi pentru demersurile lor antreprenoriale din timpul perioadei de boom a internetului (finele anilor 1990 – începutul anilor 2000), dar şi pentru obişnuinţa cu care au clonat de-a lungul timpului companii de succes. Călătoria lor a început în 1999, când au pus bazele Alando, o versiune germană copiată după eBay, care a fost achiziţionată de gigantul american pentru 43 de milioane de dolari în doar patru luni de la înfiinţare. Acest succes iniţial a stabilit tonul pentru strategia lor de business: identificarea companiilor cu creştere rapidă şi replicarea modelelor lor de afaceri. De-a lungul anilor, fraţii Samwer şi-au dezvoltat o reputaţie pentru tacticile lor neconvenţionale, câştigându-şi astfel porecla de „regii clonării”. Ei au replicat cu succes diverse companii proeminente, vânzând adesea aceste clone înapoi creatorilor originali sau altor cumpărători interesaţi de profituri substanţiale.

    Unul dintre proiectele lor semnificative a fost StudiVZ, o clonă a Facebook cu o interfaţă roşie în loc de albastră. Lansată în Germania, StudiVZ a câştigat rapid tracţiune în ţările vorbitoare de germană şi a fost vândută pentru 100 de milioane de dolari în 2007. În ciuda faptului că Facebook a dat în judecată StudiVZ pentru copierea platformei sale, fraţii Samwer au trecut repede la noi proiecte.

    O altă clonă notabilă a fost CityDeal, modelată după grupul de e-commerce Groupon. CityDeal a devenit lider de piaţă în Europa în mai puţin de şase luni şi a fost achiziţionată de compania americană pentru 170 de milioane de dolari la scurt timp de la înfiinţare. Modelul fraţilor Samwer de scalare rapidă şi vânzare a continuat cu Wimdu, o clonă a Airbnb. Cu toate acestea, Airbnb a refuzat să achiziţioneze compania, recunoscând că fraţii Samwer erau interesaţi în principal de clonare şi vânzarea ulterioară a firmei şi mai puţin de scalare şi creştere organică.

    De asemenea, cei trei fraţi au clonat şi companii după modelele Amazon şi Pinterest. În 2007, au fondat Rocket Internet, o companie cu sediul în Berlin axată pe susţinerea startup-urilor, prin intermediul căreia au replicat businessuri globale de succes, lansându-le însă pe pieţe locale. În pofida întrebărilor etice legate de practicile lor de afaceri, fraţii Samwer au acumulat o avere semnificativă, Forbes estimând valoarea netă a fiecărui frate la aproximativ 1,2 miliarde de dolari. De asemenea, au investit în diverse proiecte de succes, precum reţelele de socializare Facebook (acum Meta) şi Linkedln, cât şi şi dezvoltatorul de jocuri video Zynga, conform Investopedia.

    Deşi succesul fraţilor Samwer ca antreprenori este incontestabil, abordarea lor a stârnit intense dezbateri în rândul mediului de afaceri. Practica lor de a imita inovaţia mai degrabă decât de a o încuraja a fost uneori criticată pentru potenţiala suprimare a creării de noi idei.

    1. Marc, Oliver şi Alexander Samwer s-au născut în 1970, 1972, respectiv 1975 în Köln, în ceea ce era atunci Republica Federală Germană (RFG). S-au remarcat ca oameni de afaceri în timpul erei dot-com prin replicarea unor companii deja consacrate, precum eBay;

    2. La începutul anilor 2000 au creat Jamba!, un furnizor de conţinut pentru telefoane mobile, vândut în scurt timp operatorului american de telecomunicaţii Verisign pentru o sumă de aproape şapte ori mai mare decât au încasat pentru compania bazată pe eBay (43 de milioane vs. 273 de milioane de dolari);

    3. Au investit ulterior în reţelele de socializare Facebook şi LinkedIn, în versiunile germane ale Twitter (Frazr) şi YouTube (MyVideo), cât şi în alte proprietăţi tehnologice bazate pe modele americane;

    4. În condiţiile în care nu toate investiţiile s-au dovedit un succes, au decis în 2007 să pună bazele Rocket Internet, o companie prin care au urmărit să-şi faciliteze iniţiativele de replicare;

    5. Acţiunile grupului au debutat pe Bursa de Valori de la Frankfurt în octombrie 2014, urmând însă să se delisteze în 2020 şi să devină din nou companie privată. Cei trei fraţi deţin împreună 50% din capitalul social al firmei.  

  • Afaceri de la Zero. Adriana Man a renunţat la corporaţie pentru pasiunea pentru creaţie şi a pornit Yves Anais, un brand sub care produce accesorii şi poşete din lemn

    ♦ Cea mai accesibilă poşetă Yves Anais costă 120 de euro ♦ Poşetele Yves Anais sunt fabricate manual, iar producţia unei genţi durează până la şapte zile ♦ Produsele se găsesc în magazinul online propriu, într-un concept store din mallul Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators.

    Adriana Man a pornit brandul Yves Anais în 2018, după ce a renunţat la jobul său din corporaţie, şi a început să creeze accesorii şi genţi din lemn, care prind viaţă cu ajutorul a două ateliere partenere din România. Deşi a studiat economia, ea a fost întotdeauna o fire creativă şi a reuşit să îşi fructifice abilităţile prin prisma acestui business. 

    „Ideea a apărut în 2016, moment în care eu eram angajată într-o corporaţie. Aş privi însă înapoi, în copilăria mea. Tot timpul am fost o persoană extrem de creativă şi desenam încă din copilărie. Din 2016 până în 2018, a urmat o perioadă de research. Am încercat să mă documentez în tot ceea ce ţine de esenţă de lemn. Am pus planul în aplicare şi am ales ca esenţă de lemn tocmai materialele din care se creează viorile, precum lemnul exotic. Am făcut primul prototip, care a suferit nenumărate modificări până s-a ajuns la o formă finală. Dorinţa mea şi primul meu gând a fost de a crea un brand din materiale naturale şi m-am gândit la lemn”, a povestit ea. Adriana Man a început totul cu 500 de euro şi cumpărat o scândură de mahon din care a făcut primele genţi. Până astăzi, a ajuns la investiţii de circa 40.000 de euro.  Poşetele Yves Anais sunt fabricate manual, iar producţia unei genţi durează până la şapte zile. Lemnul este tratat cu un ulei special antiumezeală, iar pentru fiecare geantă s-a păstrat fibra naturală a lemnului, astfel că produsele nu sunt lucioase. 

    „Portofoliul cuprinde şi partea de accesorii cu elemente din lemn. Genţile pot fi realizate, spre exemplu, din lemn de nuc, lemn exotic sau din piele şi lemn. Toate produsele au integrate elemente din lemn”, a mai adăugat ea.

    În zona de mass market, spune antreprenoarea, sunt foarte multe branduri, iar din start, prin natura materiei prime, atenţia sa a fost către un produs premium. O geantă din lemn de nuc costă circa 350 de euro. Cea mai accesibilă poşetă Yves Anais costă 120 de euro.

    Produsele se găsesc în magazinul online propriu, într-un concept store din mall Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators. “Ne orientăm către concept store-uri care promovează designerii români şi ne uităm şi către piaţa internaţională.”

    În cinci ani, Adriana Man îşi propune să aibă propriul atelier, un portofoliu mai extins, poate cu accesorii de travel, să fie prezentă cu produsele pe un marketplace global şi să îşi deschidă şi un magazin fizic propriu.

    Fondatoarea Yves Anais  consideră că fiecare experienţă profesională i-a fost utilă. “Am învăţat şi am aplicat în business concepte de management, am învăţat să lucrez cu clienţii. În corporaţie, pe de altă parte, segmentul pe care tu eşti responsabil este limitat, iar atunci când o persoană vine cu o idee care e în afara acestui segment, nu are libertatea pe care o poate avea în antreprenoriat”, a mai adăugat ea.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Afaceri de la Zero. Steliana Petriş şi Dan Ghiţă au creat Coniferis Retreat în Munţii Apuseni, un proiect turistic cu patru spaţii de cazare de tip tiny house, produse integral de ei într-un atelier din Oradea

    ♦ Căsuţele au unu sau două dormitoare, bucătărie, living şi terasă ♦ Cele patru căsuţe au o capacitate de patru persoane fiecare, iar trei dintre ele au şi jacuzzi ♦ Preţul pentru o noapte de cazare într-una din căsuţele Coniferis Retreat este cuprins între 500 şi 600 de lei.

    Steliana Petriş şi Dan Ghiţă au pus bazele proiectului Coniferis Retreat în 2022 şi au dezvoltat patru căsuţe de tip tiny house în Munţii Apuseni, cărora le-au călcat pragul peste 550 de turişti. Cei doi produc căsuţele într-un atelier din Oradea. 

    „Este un proiect care derivă dintr-un alt business pe care îl avem, care se ocupă cu producţia de case tiny house. Ştiind frumuseţea Munţilor Apuseni şi potenţialul turistic al acestei zone, am decis ca în judeţul Bihor să găsim un loc în care să punem în valoare căsuţele de tip tiny house. (…) Am început într-un hambar, în care ne doream să creăm ceva diferit, ceva minimalist şi să demonstrăm că într-o suprafaţă de maxim 30 mp poţi să le ai pe toate”, au povestit fondatorii Coniferis Retreat. Cei doi antreprenori au pornit la drum doar cu fonduri proprii. Investiţia iniţială s-a ridicat la aproximativ 150.000 de euro, bani care au acoperit terenul şi cele patru căsuţe existente.  Căsuţele au unu sau două dormitoare, bucătărie şi living, iar tot conceptul este bazat  pe minimalism şi pe a aduce natura în interiorul spaţiului de cazare. Căsuţele dispun şi de o terasă şi au o capacitate de patru persoane fiecare, iar trei dintre ele au şi jacuzzi. În atelierul din Oradea, menţionează Dan Ghiţă, pot fi produse circa două case pe lună. 

    „Ne dorim să mai aducem o căsuţă şi să amenajăm un lac de agrement. Dezvoltarea noastră este gândită pe următorii doi ani. Ne dorim ca în viitor să dezvoltăm şi o unitate de mâncare şi o piscină”, a adăugat el.

    Preţul pentru o noapte de cazare într-una dintre căsuţele Coniferis Retreat este cuprins între 500 şi 600 de lei.

    Oaspeţii care au călcat pragul spaţiilor de cazare, menţionează Steliana Petriş, vin atât din ţară – Bucureşti, Târgu-Mureş, Timişoara, Iaşi sau Oradea -, cât şi din străinătate. Cei care aleg să se cazeze la Coniferis Retreat pot face diverse activităţi în zonă, cum ar fi trasee cu bicicleta, ateliere de olărit, vânătoare de trufe sau călărie.

    „Ce îi atrage cel mai mult pe oameni este ideea de a fi în mijlocul naturii. Oamenii îşi doresc tot mai mult să evadeze din viaţa lor cotidiană. Şederile de weekend predomină în timpul anului, însă vara rezervările sunt pe perioade mai lungi”, a mai spus ea.

    În 2023, primul an complet de funcţionare a businessului, încasările au ajuns la circa 85.000 de euro, afirmă Dan Ghiţă, iar pentru anul acesta cei doi fondatori estimează încasări de peste 100.000 de euro. În prezent, echipa Coniferis Retreat numără şase persoane – cei doi fondatori şi patru angajaţi.

    În următorii ani, Steliana Petriş şi Dan Ghiţă vor să dezvolte proiectul astfel încât la Coniferis Retreat să se poată organiza şi evenimente restrânse, cum ar fi cele corporate sau nunţi ori botezuri cu până la 50 de invitaţi.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

     

  • Povestea tinerilor care şi-au deschis o firmă unde vând unul dintre cele mai vechi alimente din lume. Tinerii au întâmpinat cele mai mari probleme cu birocraţia şi în relaţia cu statul

    Pe Alexandra şi Andrei Mureşan îi pasionează designul, dar au apetit şi pentru experienţele culinare. Ea este designer full time, cu o experienţă de opt ani în domeniu, iar el se ocupă cu modelare şi randări 3D. Anii petrecuţi în faţa monitoarelor i-au făcut să caute noi preocupări, unele care să-i ţină departe de lumea digitală şi mai aproape de satisfacţia creării unui lucru de la zero, manual. Este începutul poveştii Roi Honey Goods.

    Prima idee a fost să se joace cu mierea crudă din stupina familiei. În toamna lui 2022, au creat şi testat mai multe reţete, care au ajuns apoi la prieteni, pentru degustare. „Reacţiile au fost pozitive, aşa că la începutul anului 2023 am hotărât ca vrem să trecem la următorul pas. Anul acesta am reuşit să finalizăm şi să perfecţionăm produsele, să ne deschidem firma şi să lansăm magazinul online, roihoneygoods.com, unde clienţii pot să achiziţioneze produsele noastre, dar pot şi să găsească reţete simple şi sănătoase pe care să le încerce acasă”, povestesc cei doi tineri antreprenori.

    În ultimele luni, au încheiat şi câteva parteneriate cu alte afaceri care au aceeaşi pasiune pentru produse fabricate manual, dar şi generatoare de profit. „Deseori, atunci când oamenii aleg să consume miere, o cumpără din supermarketuri, acolo unde găsim de cele mai multe ori miere importată, iar şansele ca aceasta să fie contrafăcută, potrivit unui studiu făcut de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) sunt de 50%.

    Cu brandul Roi, încercăm să facem mierea mai atractivă şi mai vizibilă pentru un public care nu are contact direct cu lumea apicultorilor, nu participă la târguri tradiţionale şi nu frecventează pieţe unde găseşti în general genul acesta de produse, la calitate superioară.” Roi Honey Goods este un brand prezent şi activ în mediul online, acolo fiind publicul pe care îl ţintesc Alexandra şi Andrei Mureşan. Este vorba despre clienţi cu vârste între 25 şi 45 de ani, oameni care apreciază produsele locale şi cumpără produse alimentare cu atenţie, nu compulsiv. „Am înţeles ce înseamnă o strategie de brand şi ce înseamnă să te poziţionezi în piaţă, dar în acelaşi timp am învăţat şi că nu e nevoie mereu de investiţii mari şi un buget nelimitat pentru a face acest lucru bine.” Până acum, investiţia celor doi antreprenori este de circa 10.000 de euro, banii fiind alocaţi pentru branding, materie primă, utilaje, ambalaje şi magazinul online.

    Totul se întâmplă în satul Dezmir din judeţul Cluj, unde iau naştere cele două „colecţii” de produse: pe de o parte, sunt diferite sortimente de miere crudă (de salcâm, de rapiţă, polifloră şi de tei), iar pe de de altă parte sunt cremele tartinabile din miere crudă în combinaţie cu diferite ingrediente precum nucă, fistic, migdale, cacao sau scorţişoară. „Mierea noastră este extrasă manual, este naturală şi nu conţine conservanţi sau zahăr adăugat. Vindem în principal online, prin magazinul roihoneygoods.com, dar produsele noastre se pot găsi şi în magazine sau cafenele de specialitate din ţară.

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.” Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată. Totul, în timp ce jonglează şi cu provocările de natură legislativă cu care vine, inevitabil, înfiinţarea unei firme. „Cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat până acum au ţinut în principal de procesele birocratice şi contactul cu statul.

    Ni se pare că este destul de dificil să fii antreprenor în România, deoarece calci pe un teren instabil şi e greu să-ţi faci planuri pe termen mediu şi lung.” Pe lângă acestea, tot ceea ce ţine de logistică, ambalaje, producţie aduce obstacole în plus, care le pun mintea la treabă, dar, spun Alexandra şi Andrei, asta scoate cele mai bune idei la iveală, aşa că încearcă să se şi bucure de procesul creşterii.

     

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.

    Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată.

  • Germania se resimte: Economia germană este blocată în criză, iar companiile şi investitorii sunt sceptici cu privire la lunile următoare

    Sentimentul de business a scăzut considerabil la nivelul companiilor din Germania. Indicele ifo al climatului de afaceri a scăzut la 87,0 puncte în iulie, după 88,6 puncte în iunie. Companiile au fost mai puţin mulţumite de situaţia actuală a afacerilor. Scepticismul cu privire la lunile următoare a crescut considerabil. Economia germană este blocată în criză, scrie FT. 

    În industria prelucrătoare, climatul de afaceri a scăzut semnificativ. În special, evaluările situaţiei actuale au fost considerabil mai slabe. Aşteptările au scăzut, de asemenea, la fel ca şi stocurile de comenzi. Utilizarea capacităţilor a scăzut la 77,5% şi, prin urmare, cu 6 puncte procentuale sub media pe termen lung.

    În sectorul serviciilor, indicele a scăzut din nou, după ce crescuse în ultimele luni. Acest lucru s-a datorat în principal unui pesimism mai mare în ceea ce priveşte aşteptările. Furnizorii de servicii au fost, de asemenea, puţin mai puţin pozitivi în ceea ce priveşte situaţia actuală.

    În comerţ, climatul de afaceri a scăzut, de asemenea. Companiile au fost mai puţin mulţumite de afacerile actuale. Acest lucru este valabil în special pentru comercianţii cu amănuntul. Îndoielile cu privire la lunile următoare au crescut, de asemenea.

    În construcţii, indicele a scăzut. Evaluările privind situaţia afacerilor au scăzut uşor. Aşteptările continuă să fie afectate de niveluri semnificative de pesimism.

  • Experţii în copiat idei de business sau cum poate antreprenoriatul de succes să fie opusul originalităţii

    În antreprenoriat nu este mereu vorba despre idei originale, ci şi despre împrumutarea celor mai bune practici şi executarea lor. Acesta este modelul aplicat de peste 20 de ani, deci de la începutul erei dot-com, de fraţii germani Samwer, cunoscuţi în rândul oamenilor de afaceri drept „regii clonării”. Cum au ajuns să obţină o astfel de poreclă şi în ce au constat iniţiativele lor de business?

    Fraţii Samwer – Oliver, Marc şi Alexander –  sunt renumiţi pentru demersurile lor antreprenoriale din timpul perioadei de boom a internetului (finele anilor 1990 – începutul anilor 2000), dar şi pentru obişnuinţa cu care au clonat de-a lungul timpului companii de succes. Călătoria lor a început în 1999, când au pus bazele Alando, o versiune germană copiată după eBay, care a fost achiziţionată de gigantul american pentru 43 de milioane de dolari în doar patru luni de la înfiinţare. Acest succes iniţial a stabilit tonul pentru strategia lor de business: identificarea companiilor cu creştere rapidă şi replicarea modelelor lor de afaceri. De-a lungul anilor, fraţii Samwer şi-au dezvoltat o reputaţie pentru tacticile lor neconvenţionale, câştigându-şi astfel porecla de „regii clonării”. Ei au replicat cu succes diverse companii proeminente, vânzând adesea aceste clone înapoi creatorilor originali sau altor cumpărători interesaţi de profituri substanţiale.

    Unul dintre proiectele lor semnificative a fost StudiVZ, o clonă a Facebook cu o interfaţă roşie în loc de albastră. Lansată în Germania, StudiVZ a câştigat rapid tracţiune în ţările vorbitoare de germană şi a fost vândută pentru 100 de milioane de dolari în 2007. În ciuda faptului că Facebook a dat în judecată StudiVZ pentru copierea platformei sale, fraţii Samwer au trecut repede la noi proiecte.

    O altă clonă notabilă a fost CityDeal, modelată după grupul de e-commerce Groupon. CityDeal a devenit lider de piaţă în Europa în mai puţin de şase luni şi a fost achiziţionată de compania americană pentru 170 de milioane de dolari la scurt timp de la înfiinţare. Modelul fraţilor Samwer de scalare rapidă şi vânzare a continuat cu Wimdu, o clonă a Airbnb. Cu toate acestea, Airbnb a refuzat să achiziţioneze compania, recunoscând că fraţii Samwer erau interesaţi în principal de clonare şi vânzarea ulterioară a firmei şi mai puţin de scalare şi creştere organică.

    De asemenea, cei trei fraţi au clonat şi companii după modelele Amazon şi Pinterest. În 2007, au fondat Rocket Internet, o companie cu sediul în Berlin axată pe susţinerea startup-urilor, prin intermediul căreia au replicat businessuri globale de succes, lansându-le însă pe pieţe locale. În pofida întrebărilor etice legate de practicile lor de afaceri, fraţii Samwer au acumulat o avere semnificativă, Forbes estimând valoarea netă a fiecărui frate la aproximativ 1,2 miliarde de dolari. De asemenea, au investit în diverse proiecte de succes, precum reţelele de socializare Facebook (acum Meta) şi Linkedln, cât şi şi dezvoltatorul de jocuri video Zynga, conform Investopedia.

    Deşi succesul fraţilor Samwer ca antreprenori este incontestabil, abordarea lor a stârnit intense dezbateri în rândul mediului de afaceri. Practica lor de a imita inovaţia mai degrabă decât de a o încuraja a fost uneori criticată pentru potenţiala suprimare a creării de noi idei.

    1. Marc, Oliver şi Alexander Samwer s-au născut în 1970, 1972, respectiv 1975 în Köln, în ceea ce era atunci Republica Federală Germană (RFG). S-au remarcat ca oameni de afaceri în timpul erei dot-com prin replicarea unor companii deja consacrate, precum eBay;

    2. La începutul anilor 2000 au creat Jamba!, un furnizor de conţinut pentru telefoane mobile, vândut în scurt timp operatorului american de telecomunicaţii Verisign pentru o sumă de aproape şapte ori mai mare decât au încasat pentru compania bazată pe eBay (43 de milioane vs. 273 de milioane de dolari);

    3. Au investit ulterior în reţelele de socializare Facebook şi LinkedIn, în versiunile germane ale Twitter (Frazr) şi YouTube (MyVideo), cât şi în alte proprietăţi tehnologice bazate pe modele americane;

    4. În condiţiile în care nu toate investiţiile s-au dovedit un succes, au decis în 2007 să pună bazele Rocket Internet, o companie prin care au urmărit să-şi faciliteze iniţiativele de replicare;

    5. Acţiunile grupului au debutat pe Bursa de Valori de la Frankfurt în octombrie 2014, urmând însă să se delisteze în 2020 şi să devină din nou companie privată. Cei trei fraţi deţin împreună 50% din capitalul social al firmei.