BusinessMagazin

Tag: administratie

  • Scandalul Schengen-Austria. Companiile subordonate Ministerului Transporturilor îşi mută conturile de la BCR

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu: Mai multe companii de stat, precum Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Administraţia Porturilor Constanţa sau Aeroporturi Bucureşti au decis să închidă conturile deschise la bănci cu acţionariat austriac şi să se mute la CEC Bank

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că mai multe companii din subordinea ministerului, precum Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Administraţia Porturilor Constanţa sau Aeroporturi Bucureşti au decis să închidă conturile deschise la bănci cu acţionariat austriac, cum este cazul BCR, şi să se mute la CEC Bank.

    ”Au anunţat o intenţie şi o vor face. Nu doar CNAIR, ci şi altele din subordinea ministerului. Vorbim de Administraţia Porturilor Constanţa, de Aeroporturi Bucureşti. Au spus că au găsit condiţii mai bune la CEC. E o explicaţie cât se poate de simplă”, a declarat Grindeanu.

    Ministrul a participat astăzi la inaugurarea staţiei de metrou Tudor Arghezi din sectorul 4 al Bucureştiului.


     

     

  • Cum puteţi lua peste 10.000 de euro de la stat să vă schimbaţi maşina

    Administraţia Fondului pentru Mediu a  anunţat începerea ultimei sesiuni de înscriere din acest an, în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (Rabla Clasic) şi Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic (Rabla Plus), se va defăşura în perioada 30 septembrie – 25 noiembrie 2022, timp în care persoanele fizice se vor putea înscrie în cele două programe prin intermediul dealerilor autorizaţi, iar persoanele juridice vor putea depune dosarele de finanţare prin accesarea aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de AFM.

     Astfel, bugetele totale, care vor fi puse la dispoziţie pentru perioada 30 septembrie – 25 noiembrie 2022, sunt:

    • Programul Rabla Clasic, beneficiari persoane fizice – 139.898.500 lei

    • Programul Rabla Clasic, beneficiari persoane juridice – 173.300.500 lei

    • Programul Rabla Clasic, beneficiari instituţii publice – 15.000.000 lei

    • Programul Rabla Plus, beneficiari persoane fizice – 115.500.000 lei

    • Programul Rabla Plus, beneficiari persoane juridice – 202.303.000 lei

    • Programul Rabla Plus, beneficiari instituţii publice – 15.000.000 lei

    Calendarul de desfăşurare a sesiunilor de înscriere în cadrul celor două programe şi sumele alocate pentru fiecare categorie de solicitanţi sunt disponibile pe site-ul AFM.

    Listele cu producătorii/dealerii auto care au semnat contracte de participare cu AFM sunt publicate pe site-ul instituţiei, www.afm.ro, la secţiunile programelor.

     

  • Restructurare la Credit Suisse: Creditorul elveţian a întocmit o serie de planuri pentru o reorganizare în trei părţi

    Credit Suisse a întocmit o serie de planuri pentru o restructurare în trei părţi, într-o încercare a creditorul elveţian de a scăpa de umbra ultimilor trei ani de scandaluri, scrie Financial Times.

    Conform propunerilor prezentate consiliului de administraţie al grupului, Credit Suisse speră să vândă o serie de unităţi profitabile, cum ar fi afacerea cu produse securitizate, în încercarea de a evita o majorare de capital dăunătoare, potrivit unor persoane familiare cu planurile în cauză.

    Preşedintele Axel Lehmann l-a numit pe Ulrich Körner în funcţia de director general în iulie, în încercarea de a efectua o schimbare radicală a băncii, puternic lovită în ultimii ani de o serie de scandaluri.

    Cele mai recente propuneri ar vedea banca de investiţii împărţită în trei sectoare: afacerea de consultanţă, care ar putea fi separată ulterior; o secţiune secundară, deţinătoare de active cu risc ridicat care vor fi lichidate; şi restul afacerii.

    Consiliul de administraţie şi echipa executivă intenţionează să dezvăluie strategia – care se aşteaptă să includă mii de reduceri de locuri de muncă – cu rezultatele băncii din trimestrul trei urmând a fi publicate pe 27 octombrie.

  • Uniunea Europeană s-a săturat de jocurile lui Viktor Orban: Comisia Europeană este gata să taie finanţarea pentru administraţia de la Budapesta din cauza corupţiei care atins niveluri record. Ungaria a pierdut accesul la peste 40 de miliarde de euro

    Comisia Europeană vrea să recomande tăierea finanţării pentru adminisraţia Orban, pe fondul îngrijorărilor privind corupţia, care s-a generalizat în Ungaria, scrie Bloomberg.

    Mai mult, Comisia urmează să facă public în mod oficial evaluarea realizată în privinţa corupţiei şi rezultatele acesteia. După acest pas, guvernele UE vor trebui să ia decizia finală în privinţa blocării banilor europeni în maxim trei luni, fiind nevoie de un vot majoritar al statelor membre pentru ca iniţiativa să fie aplicată.

    Forintul a scăzut cu 1% în raport cu euro, iar investitorii avertizează asupra unei perspective incerte asupra economiei maghiare pe fondul unor vânzări majore ale activelor statului în 2022.

    Ungaria devine prima ţară care face obiectul unei anchete bazate pe noile norme ale blocului european, care permit Uniunii să oprească fluxul banilor către statele care îi subminează intersele financiare. Pe lângă problema corupţiei, Comisia a investigat şi problema erodării statului de drept în cei zece ani de mandat a lui Viktor Orban.

    Cabinetul lui Orban a pierdut accesul la finanţare până la finalizarea investigaţiilor, în timp ce spera atragerea a peste  40 de miliarde de euro până în 2027. Recent, administraţia s-a angajat să creeze o agenţie pentru combaterea corupţiei şi să modifice mai multe legi, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice, pentru a reduce presiunea Comisiei Europene.

    Ungaria va avea la dispoziţie o lună pentru a urma recomandările executivului UE în ceea ce priveşte corupţie, iar termenul poate fi prelungit până la maxim trei luni.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 5,81 miliarde euro în primele şapte luni ale anului, la 140 miliarde euro. La 31 iulie, datoria administraţiei publice a fost de 57 miliarde euro

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-iulie 2022 cu 5,81 miliarde de euro, la 140,4 miliarde euro, din care datoria administraţiei publice s-a ridicat la 57,1 mld. euro, în scădere cu 1,6 mld. euro faţă de nivelul atins la 31 decembrie 2021, arată datele publicate marţi de BNR.

    ”Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 6,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa negativă de aproximativ 8,9 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR.

    Din volumul total, datoria externă este de 97,5 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 42,8 miliarde euro.

    Datele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 96,3 miliarde euro la 31 iulie (68,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,8% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 44 miliarde euro (31,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,7%  faţă de 31 decembrie 2021.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,3%  în perioada ianuarie – iulie 2022, comparativ cu 16,4% în 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2022 a fost de 76,6% , comparativ cu 81,9% la 31 decembrie 2021.

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele şase luni cu 2,64 miliarde euro, la 137,2 miliarde euro. Datoria administraţiei publice a fost de 55 miliarde euro, în scădere cu 3,7 mld. euro faţă de decembrie 2021

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-iunie 2022 cu 2,64 miliarde de euro, la 137,2 miliarde euro, din care datoria administraţiei publice s-a ridicat la 55 mld. euro, în scădere cu 3,7 mld. euro faţă de nivelul atins la 31 decembrie 2021, arată datele publicate vineri de BNR.

    ”Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 6,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa negativă de aproximativ 10,9 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară ”, notează raportul BNR.

    Din volumul total, datoria externă este de 94,3 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 42,9 miliarde euro.

    Datele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 93,6 miliarde euro la 30 iunie (68,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,6% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 43,5 miliarde euro (31,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 16,3%  faţă de 31 decembrie 2021.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5% în perioada ianuarie – iunie 2022, comparativ cu 16,4% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2022 a fost de 76,4% , comparativ cu 81,9% la 31 decembrie 2021.

     


     

     

  • AN Apele Române: coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 73,43%

    Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), este de 73,43%, anunţă Administraţia Naţională „Apele Române”.

    Rezerva (strategică) este 3,18 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta este suficientă şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă.

    Oraşele mari, inclusiv Bucureştiul, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă. Bucureştiul se alimentează din râul Argeş şi Dâmboviţa prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice şi derivaţii care permit asigurarea fără restricţii a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni.

    Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1950 mc/s, fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s). Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere, apoi într-o uşoară scădere şi va ajunge în jurul valorii de 1950 mc/s în data de 9 august.

    La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,74 metri (74 cm) până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

    Conform prognozei, nivelul Dunării la Cernavodă va fi în uşoară creştere şi va ajunge la -168 cm în data de 9 august. Aceasta înseamnă că va avea 0,86 metri (86 cm) până la treapta II de avertizare. Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1800 mc/s.

    Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

    La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş).

    Reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte.

    Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 staţii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).

    Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.

    Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia.

    Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor, slabe cantitativ, prognozate.

    Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice.

  • Cum să locuieşti mai bine. Misterul locuinţelor din Chiajna şi Ştefăneştii de Jos: ANAF spune că nu e treaba lui că nu se plătesc impozite pe 11.000 de apartamente construite în Chiajna care nu apar în scriptele primăriei. Ministerul Finanţelor: Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile

    ♦ ZF a semnalat în ultimele luni mai multe situaţii referitoare la diferenţele dintre numărul de locuinţe raportate la Institutul Naţional de Statistică şi cel din realitate în localităţile Chiajna şi Ştefăneştii de Jos din judeţul Ilfov, dar şi în sectoarele din Bucureşti.

    Autorităţile locale sunt cele responsabile de centralizarea plăţilor afe­rente impozitelor pe lo­cuinţe, spun reprezentanţii Ministerului de Finanţe într-un răspuns la o solicitare ZF transmisă pornind de la o situaţie regăsită în mai multe localităţi din Ilfov şi chiar din Bucureşti: necon­cor­danţa dintre numărul de lo­cuinţe livrate anual rapor­tate de Institutul Naţional de Statistică şi realitatea din teren.

    „Potrivit prevederilor art. 455 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi com­pletările ulterioare, orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, impozit care constituie venit al bugetului local al comu­nei, al oraşului sau al municipiului (sectoare, în cazul mu­nicipiului Bucu­reşti) în care este amplasată clădirea. De asemenea, în baza principiului autonomiei locale, prin art. 490 din Codul fiscal, autorităţile administraţiei publice locale şi organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale, pre­cum şi a amenzilor şi penalizărilor aferente“, spun reprezentanţii biroului de presă al Mi­nis­te­rului Finanţelor, la care a ajuns solicitarea transmisă iniţial de ZF către ANAF.

    Ei adaugă şi că Ministerul Finanţelor nu deţine informaţii cu privire la numărul de locuinţe noi pentru care s-a plătit impozit în fiecare din ultimii zece ani în România.

    Ziarul Financiar a semnalat, în ultimele luni, mai multe situaţii referitoare la diferenţele dintre numărul de locuinţe raportat la Institutul Naţional de Statistică şi cel din realitate, în localităţile Chiajna şi Ştefăneştii de Jos din judeţul Ilfov, dar şi în sectoarele din Bucureşti.

    Comuna Chiajna, care cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, raportează la INS mai puţin de 3.500 de locuinţe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condiţiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri. Pe platforma Tempo a INS nu sunt disponibile datele defalcat, pe fiecare sat al comunei, ci doar cumulat. Reprezentanţii autorităţilor locale din Chiajna nu au răspuns solicitărilor ZF din ultimele luni pentru a clarifica situaţia.

    În Ştefăneştii de Jos, doar 117 locuinţe au fost livrate în perioada 2011-2020, conform datelor pe care le pune la dispoziţie Institutul Naţional de Statistică pe platforma Tempo. În realitate, un singur ansamblu, Cosmopolis, cel mai mare din zona limitrofă a Capitalei, a pus pe piaţă 5.000 de locuinţe pe parcursul a 15 ani.

    Nici măcar în Bucureşti lucrurile nu sunt mai clare. Potrivit statisticilor INS din platforma Tempo, în intervalul 2016-2020 pe piaţa rezidenţială din Bucureşti au fost livrate 35.680 de locuinţe. Însă doar Primăria Sectorului 1 vorbeşte despre aproape 22.000 de locuinţe pe raza sa teritorială în intervalul 2017-2021, iar Primăria Sectorului 5 despre alte peste 28.000 de locuinţe în acelaşi interval. Apare aşadar un semn de întrebare cu privire la acurateţea datelor pe care instituţiile administraţiei publice centrale şi locale le transmit către INS şi măsura în care acestea reflectă realitatea.

    „Conform prevederilor art. 461 din Codul fiscal, impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. De asemenea, în cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.“

    În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, spun reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

     

     

  • Prognoză meteo Bucureşti. Vremea caniculară se menţine, cu disconfort termic ridicat

    Vremea va fi caniculară la Bucureşti, disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi de luni până marţi seara, informează Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    În intervalul luni ora 10:00 – marţi ora 21:00, valul de căldura se va menţine, disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi variabil, iar probabilitatea pentru fenomene asociate instabilităţii atmosferice va fi redusă.

    Vântul va sufla slab şi moderat.

    Temperaturile maxime vor fi de 35…36 de grade, iar cele minime de 18…21 de grade.

  • Consiliul de administraţie Twitter sprijină preluarea lui Elon Musk şi îndeamnă investitorii să voteze în favoarea acordului

    Miliardarul Tesla, Elon Musk, este cu un pas mai aproape de a deţine Twitter.

    Marţi, consiliul de administraţie al gigantului reţelelor sociale a recomandat ca acţionarii săi să voteze în favoarea vânzării propuse de 44 de miliarde de dolari, potrivit unui dosar de reglementare, a raportat Business Insider.

    Consiliul de administraţie „a stabilit în unanimitate că acordul de fuziune este recomandabil, iar fuziunea şi celelalte tranzacţii avute în vedere prin acordul în cauză sunt corecte, recomandabile şi în interesul Twitter şi al acţionarilor săi”, potrivit unei declaraţii oficiale.

    Momentan, Twitter nu a stabilit o dată pentru votul comisiei.

    Musk a oferit 54,20 USD per acţiune pentru a lua compania privată în aprilie.

    Cu toate acestea, acţiunile companiei au scăzut vertiginos de atunci. Acţiunile s-au închis vineri la aproximativ 38 USD, cu 34% sub preţul de ofertă al lui Musk.

    Încă din primele etape, procesul încheierii acordului a fost plin de probleme. La începutul lunii iunie, Musk a ameninţat că va renunţa în întregime la înţelegere, după ce a acuzat Twitter că îi respinge condiţiile de administrare a platformei.

    Ca răspuns, Twitter a spus că a rămas angajat în acord şi că va coopera cu cererile de informaţii ale lui Musk.