Fallacher a afirmat că speră să poată oferi mai multe informaţii despre lansare în cursul lunii noiembrie.
“Aş vrea să vă ofer o dată precisă despre lansarea iPhone 4S în România. Există discuţii, avem o negociere intensă cu Apple pentru a oferi iPhone 4S în România. Sper ca în luna noiembrie să avem mai multe informaţii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Videoclipul “Rain, Rain” a fost selectat in competitiile a trei festivaluri de film internationale, iar aceasta este prima distinctie.
Cel mai mare “Festival de Muzica si Film 3D” a avut loc in perioada 22 – 25 septembrie la Hollywood, California. Juriul, prezidat de Christopher Crescitelli, a anuntat castigatorii in fata unui public larg, prezent la gala de inchidere a festivalului.
Cititi mai multe pe www.apropo.ro
La Kilipirim vor fi prezente pe lânga editurile reprezentative româneşti şi importante edituri straine. între 19 şi 23 octombrie la acest târg vor fi adunate cele mai mari discounturi de carte din Bucureşti.Expoziţia va reuni titluri ale editurilor româneşti şi străine, din 2011 sau din anii trecuţi, ediţii de colecţie, cărţi specializate sau best-sellers în Europa, într-o ofertă generală care acoperă toate domeniile de interes: beletristică, hobby, ştiinţă, carte pentru copii, artă, arhitectură sau design.
Kilipirimul din această toamnă a ajuns deja la ediţia a XIII-a şi “este un eveniment cu mare trecere în rândul consumatorilor de carte. Exista clienti fideli ai Kilipirimului care aşteaptă ediţiile târgului pentru a-şi face shopping-ul de carte la un preţ cât mai bun” declară Louisa Bangale, managerul evenimentului.
In cadrul evenimentului de la galeria Dalles, organizatorul va oferi, prin tragere la sorţi, celor interesaţi, 3 burse care acoperă integral costul cursurilor teoretice marca “Fundaţia Calea Victoriei”. Câştigătorii vor putea frecventa, în funcţie de pasiunea pentru diverse discipline, cursuri de la arhitectură, istorie sau astronomie, până la module de genul Costum şi Modă sau Dezvoltare personală.
Etajul Galeriei Dalles, în timpul Kilipirimului, este dedicat unei expoziţii de ceasuri cu vânzare unde se găsesc aproximativ 100 de ceasuri de perete din mărcile Vaerst – Germania şi Lowell – Italia.
” Aş evita să spun că situaţia nu poate fi mai rea. Este suficient să luăm două-trei măsuri eronate şi totul s-ar prăbuşi atât de rapid că nici nu ne-am dat seama. Totul atârnă de un fir “, a spus Putin. “În condiţiile în care ne confruntăm cu ameninţări enorme, precum însăşi existenţa statului, atunci trebuie să mai strângem şuruburile, ca să o spun franc, şi să introducem mecanisme dure, în special la nivel politic “, adaugă premierul Rusiei.
Potrivit unor surse din CNCD, citate de “Gândul”, deciziile au fost luate cu 5 voturi “pentru” şi 2 “împotrivă”. Invitat într-o emisiune televizată, preşedintele Traian Băsescu a comentat opoziţia Finlandei la aderarea României la Schengen făcând referire la romii din România care cerşesc la Helsinki. “Nu poţi să îi spui finlandezului, ţiganii nu au fost la Helsinki şi nu au cerşit. Ce poate să facă diplomaţia când Guvernul constată că ţiganii cerşesc agresiv, au început să fure prin autobuze, ce poate să facă diplomaţia, pentru că acolo e reacţia opiniei publice?”, a spus şeful statului.
“La prima vedere, situaţia actuală din Europa Centrală şi de Est poate părea asemănătoare cu cea din perioada post-Lehman, deoarece canalele de contagiune rămân aceleaşi – posibila prăbuşire a cererii globale şi oprirea bruscă sau chiar inversarea fluxurilor de capital. Aşadar, dacă economia din zona euro frânează brusc, Europa Centrală şi de Est nu va evita contagiunea. Dar există trei motive pentru care regiunea ar trebui să reziste mai bine (decât zona euro) de această dată comparativ cu perioada post-Lehman: niveluri mult mai reduse ale datoriei publice, îmbunătăţirea consolidării fiscale şi diminuarea deficitelor de cont curent”, a declarat într-un raport Juraj Kotian, co-director de cercetare macro/fixed income ECE în cadrul Erste Group. Nicunul dintre cele opt state din ECE analizate de Erste nu se află într-o situaţie atât de problematică precum ţările de la “periferia” zonei euro (Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania, Italia – n.r.) în privinţa dezechilibrelor contului curent, sustenabilităţii datoriei publice sau expunerii din sectorul bancar, notează Erste.
De ce costa anul trecut un kilogram de cafea de specialitate şase euro, iar acum a ajuns la zece? Cererea la nivel mondial a crescut semnificativ în ultimele douăsprezece luni, dat fiind că pieţe emergente de mari dimensiuni – mai ales China – au început să consume tot mai mult. Simultan, oferta a rămas aceeaşi, ba chiar a scăzut pe seama recoltelor tot mai slabe din Vietnam şi America Centrală cauzate în special de încălzirea globală. Pe fondul crizei economice şi deci al scăderii consumului, comercianţii nu şi-au permis să urce preţurile cu circa 10-20%, deci marjele de profit s-au diminuat semnificativ mai ales pentru cei care o importă, prăjesc sau o comercializează la raft. În sprijinul lor a venit şi reducerea accizei de 10%, practicată în fiecare din ultimii patru ani, până la nivelul de 0,22 euro/kg. Potrivit datelor disponibile, România ocupă locul 24 dintre cele 27 de ţări din Uniunea Europeană în funcţie de consumul anual de cafea pe cap de locuitor, conform informaţiilor Organizaţiei Mondiale a Cafelei. Cu o medie anuală de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, consumul e de trei ori mai mic comparativ cu cel din Germania şi la jumătate faţă de cel din Austria. La nivel regional, fiecare bulgar bea anual 3,25 kilograme de cafea, mai mult decât ungurii – 2,67 kilograme sau cehii – 3,04 kilograme.
Mai ferite de creşterea de preţ au fost cafenelele care operau cu marje mai ridicate, după cum susţin specialiştii din industrie. În prezent, comercianţii au dictat preţurile din piaţă – circa şase lei pentru un espresso, opt lei pentru un cappuccino şi zece pentru un frappe – chiar de zece ori mai scumpe decât costul efectiv. “Preţurile în cafenele sunt mari, chiar peste nivelul din Italia, Spania şi Austria”, spune specialistul în cafea Cristian Macedonski. Explicaţia e aceea că investiţiile şi chiriile au valori însemnate, iar proprietarii îşi doresc amortizarea cât mai rapid. “E uşor să scazi preţul chiar cu 20-30%. În contextul pieţei din România, un preţ mai corect pentru o cafea este patru lei, întrucât te costă cel mult un leu să o prepari”, spune Mihai Panfil, manager al Barmania, un suport pentru specializarea barmanilor. În esenţă, cafenelele au părut să vrea să vândă până acum mai puţin şi mai scump decât mai mult, dar mai ieftin. De aceea, şi clienţii fideli ai acestor localuri lipsesc. “Când vorbim de cafenele, e mai important volumul decât valoarea pentru că aşa atragi şi fidelizezi clienţi”, mai spune Panfil. Pe piaţa locală, 85% din consum se realizează prin cafeaua preparată acasă sau cumpărată de la automate şi doar 15% o reprezintă consumul în baruri, restaurante şi cafenele. O explicaţie poate fi cultura. Cafeaua înseamnă pentru clienţii români un prilej de a ieşi în oraş şi de a petrece minute bune stând de vorbă. Nu la fel se întâmplă în alte ţări, unde oamenii consumă mai mult şi mai repede, deci şi volumul de clienţi este mai mare. O cafenea cu vad vinde în zilele bune un kilogram pe zi, în timp ce în alte ţări se vând cinci numai într-o dimineaţă. Piaţa a stagnat anul trecut la nivelul din 2009 de 300 milioane de euro, potrivit estimărilor. Preţurile ridicate şi chiriile însemnate au dus în insolvenţă lanţuri precum Costa Coffee sau Cup & Cino, în timp ce altele au închis mare parte din unităţi. Tudor Niculescu, proprietarul Turabo, spune că preţurile din cafenele reflectă tocmai costurile foarte mari cu chiriile, acesta fiind şi principalul motiv al închiderii multor unităţi din lanţul de cafenele pe care îl conduce.
“Cafeaua de bună calitate şi oamenii din spatele barului care să o prepare corect lipsesc aproape complet din peisaj, iar asta e o nişă importantă de creştere pentru perioada următoare”, spune Mihai Panfil. Practic, problema în anii următori nu e aceea de a convinge oamenii să bea cafea, ci de a-i obişnui să o consume cât mai des în oraş. Iar diferenţa o vor face preţul, serviciile şi modul de fidelizare. Cât despre producţie, traderii chestionaţi de Bloomberg văd în sezonul 2011-2012 unul cu o recoltă mai bună, anticipând o creştere cu 5%, până la 3,29 milioane de tone, menită să mai domolească din elanul ultimului an.
“Bugetul de stat, în forma proiectului, este finalizat la guvern, doar că aşteptăm doi indicatori macroeconomici importanţi pe care trebuie să îi stabilim în perioada imediat următoare şi care nu depind de noi”, a declarat şeful Executivului, după întâlnirea avută, la Parlament, cu senatorii PDL. El a amintit că, la 24 octombrie, CE va anunţa prognoza de creştere economică pentru fiecare ţară din Uniunea Europeană, inclusiv pentru România, “o prognoză revizuită în urma ultimelor lucruri întâmplate pe pieţele europene”, urmând ca, după discuţii cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), să fie stabilită şi ţinta de deficit pentru anul viitor. “Fără aceşti doi indicatori macroeconomici nu se poate înainta bugetul la Parlament. Noi am finalizat la nivel guvernamental o primă formă a proiect de buget, dar pe indicatorii agreeaţi în vară cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, indicatori macroeconomici care se revizuiesc în întreaga Europă”, a spus Boc.
“Suntem gata să scriem un cec, dar nu suntem gata să scriem un cec în alb”, spunea săptămâna trecută şeful GlaxoSmithKline, Pascal Prigent, cu prilejul unei conferinţe de presă ca urmare a introducerii noii taxe. Sistemul clawback funcţionează deja în cele mai multe state din Europa, însă modelul românesc aduce unele diferenţe considerate “inaplicabile” de către companii. Clawback-ul este în esenţă un procent agreat din creşterea anuală a fiecărui producător de medicamente peste o anumită limită tocmai pentru a evita consumul excesiv de doctorii. E logic că limita impusă nu poate fi mai mică decât consumul istoric real şi, în plus, diferenţa nu e suportată în totalitate de producători nicăieri, iar contribuţia lor e în cele mai multe cazuri plafonată la o sumă maximă. Ordonanţa emisă de Guvern prevede tocmai neregulile de mai sus în ciuda consumului per capita la cel mai redus nivel din Europa, de patru ori sub media europeană. “Simularea pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde de lei”, declară Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Oficialii ARPIM susţin că taxa pe care o vor plăti va include şi venituri pe care nu le-au realizat, pentru că se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de de lei, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 lei – “lucru imposibil de susţinut”.
Contextul în care Guvernul decide implementarea taxei îi găseşte pe producători fără bani lichizi, dat fiind că termenele de plată au ajuns în prezent chiar şi la 300-360 de zile. “Medicamentele sunt plătite din rectificare în rectificare, vorbim de arierate de miliarde ca de mărunţiş, banii sunt cheltuiţi pe medicamente tot mai scumpe fără efecte vizibile asupra stării de sănătate”, spune şi Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. El anticipează creşterea numărului de insolvenţe pentru operatori şi deplânge lipsa unui plan concertat de sustenabilizare a sistemului sanitar şi a dialogului cu investitorii industriali români. Datele APMGR indică faptul că producătorii de medicamente din România au investit peste două miliarde de euro până în prezent, menţin peste 10.000 de locuri de muncă calificate şi contribuie la exporturi cu circa o sută de milioane de euro anual. Potrivit şefului genericelor, măsura este discriminatorie pentru că nu se adresează tuturor prestatorilor de servicii medicale şi, apoi, pentru că ia în calcul agenţii economici români – “deja suprafiscalizaţi”. “Clawbackul demonetizează operatorii locali, loveşte nedrept în producătorii de medicamente generice, creşte costurile de exploatare şi agravează riscul operaţional”, susţine Damian. După anunţarea taxei, companiile farmaceutice membre ale Camerei de Comerţ Româno-Americane, precum Pfizer, Merck Sharp & Dohme şi Eli Lilly, au anunţat limitarea dezvoltării investiţiilor în domeniul farmaceutic în viitor. “În acest moment nu cred că există vreun guvern în Europa sau chiar în lume care să ignore nevoia de predictibilitate pentru atragerea de investiţii noi sau dezvoltarea celor existente”, declară Alexandra Gătej, preşedintele AmCham România.
Informaţia poate fi obţinută din baza de date CEDAM a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În schimb, poliţa auto facultativă CASCO a autovehicului a fost emisă de BCR Asigurări, potrivit reprezentanţilor companiei. Reprezentanţii BCR Asigurări au declarat pentru MEDIAFAX că vor fi achitate toate daunele acoperite de poliţă, fără să dea detalii despre valoarea primei, suma asigurată sau riscurile incluse în contract. Asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este un contract prin care persoanele prejudiciate în urma unui accident auto produs din vina conducătorului auto asigurat primesc despăgubiri pentru daunele materiale şi/sau vătămările corporale suferite.