Ce asteapta Tengelmann de la locuitorii Hategului? Si ce asteapta SPAR, un alt retailer international care a anuntat ca va deschide un magazin aici in ianuarie? Sunt intrebari naturale, daca luam in calcul faptul ca, potrivit statisticilor oficiale, orasul are doar circa 12.000 de locuitori. Aparent, a investi aici fie si 1,5 milioane de euro – cat a investit Tengelmann in magazinul Plus Discount, care are 1.400 mp (dintre care 1.080 mp suprafata de vanzare) si 80 de locuri de parcare – e riscant. Populatia e mica, nivelul de trai scazut, potentialul de crestere aproape inexistent. Dar probabil ca si Tengelmann, si SPAR au socotit – ca si viceprimarul Hategului, Ion Dabelea – ca daca un kilogram de banane in Hateg costa 35.000 de lei, in vreme ce in Deva le poti gasi cu 20.000 de lei, merita sa deschizi aici un magazin de tip discount. Retailerii se asteapta ca, pe langa locuitorii Hategului, atrasi de preturile mai mici sa fie si cei din comunele limitrofe – in total, ar putea fi vorba de o po-pulatie de circa 30-50.000 de locuitori care s-ar putea aproviziona de la noile magazine.
Hategul e, intr-adevar, un caz mai degraba neobisnuit, pentru ca abia daca depaseste 10.000 de locuitori. Dar o trecere in revista a zecilor de anunturi de deschideri de magazine de anul acesta – aproape ca nu e saptamana fara macar o inaugurare – confirma faptul ca, cel putin pentru cativa dintre retailerii internationali, centrul de greutate al investitiilor nu cade in orasele mari, ci in cele de sub 100.000 de locuitori. Pe lista oraselor in care retaileri ca Tengelmann, SPAR ori Kaufland au deschis deja sau vor deschide pana la sfarsitul lui 2006 magazine se numara Resita, Campia Turzii, Tecuci, Deva ori Gherla.
Pentru grupurile mentionate mai sus, care se dovedesc cele mai active in inaugurari, de aici va veni si cresterea. Si in termeni de numar de magazine, si in privinta vanzarilor: PricewaterhouseCoopers estimeaza ca pana in 2010 numarul magazinelor discount va creste cu 632%, urmand sa ajunga la 461 in toata tara, in conditiile in care acum sunt circa 70. In termeni de vanzari, mai estimeaza Euromonitor, acestea ar urma sa creasca de la 347 milioane RON in prezent la 1,9 miliarde RON la sfarsitul lui 2010. Cresterea e explicabila in principal prin ponderea relativ mica pe care vanzarile prin retele moderne o au in Romania si, evident, prin vanzarile mici pe cap de locuitor prin lanturile de retail (630 de dolari anual la sfarsitul lui 2005, fata de circa 2.000 de dolari in Ungaria, Cehia sau Polonia, potrivit PwC). Cu sau fara voia lor, marii retaileri vor schimba viata si in comunitatile de sub 100.000 de locuitori: venirea lor modifica ireversibil raportul de forte in comertul local, afecteaza piata fortei de munca – pe de o parte, retailerii fac angajari, iar pe de alta micii comercianti care nu rezista competitiei inchid magazinele -, inseamna de cele mai multe ori contracte pentru furnizorii locali de produse, da de lucru constructorilor, suplimenteaza bugetele consiliilor locale si, de cele mai multe ori, schimba si preturile terenurilor din jurul noilor magazine, si pretentiile cumparatorilor fata de comerciantii locali.
Micii comercianti vor avea de suferit pentru ca au preturi foarte mari si deja cei cu masina mergeau in Deva sa-si faca cumparaturile, deoarece in oras sunt preturi foarte mari, spunea Ion Dabelea, viceprimarul orasului Hateg, chiar inainte ca Tengelmann sa-si inaugureze, luna trecuta, magazinul Plus Discount. Pe langa micile magazine alimentare, in Hateg sunt acum doua supermarketuri, Tara Hategului si Cordial Com – iar peste cateva luni vor fi minim patru, daca luam in calcul faptul ca, pe langa Plus Discount, in oras intentioneaza sa-si deschida un magazin si cei de la SPAR, care au concesionat de la primarie 1.200 mp cu 2 euro/ mp/luna. SPAR a vrut initial sa deschida un magazin in aceasta toamna, insa inaugurarea a fost reprogramata pentru ianuarie si pana una-alta, consiliul local incaseaza cei 2.400 de euro lunar conform contractului de concesiune, iar viceprimarul spune ca banii veniti de la retaileri se vor adauga la fondurile pe care le are pentru asfaltari si canalizari.
Si piata muncii din orasele de sub 100.000 de locuitori e influentata de venirea retailerilor internationali. Cu exceptia pozitiilor de manager, angajatii sunt localnici. La inaugurarea de saptamana trecuta de la Deva, Rino Tizzanini, directorul general al lantului SPAR Romania, spunea ca pentru a atrage forta de munca a oferit salarii cu 25% mai mari decat media celor practicate de retailerii competitori. Insa Teodor Neamtu, viceprimarul Mediasului – care are o populatie de aproape 55.000 de locuitori si o rata a somajului de 6,2% – subliniaza ca nu intotdeauna venirea unui retailer duce la scaderea ratei somajului: Desi noii veniti fac angajari dintre cetateni ai Mediasului, rata somajului este constanta, pentru ca intre timp se fac alte disponibilizari, unii se reorienteaza, altii intra in somaj, spune el. Totusi, fiecare nou magazin deschis insemna un plus de locuri de munca. In privinta investitiilor in cladiri si terenuri companiile au fost destul de rezervate, cifrele din articol fiind furnizate in general de catre autoritatile locale ori de agentii imobiliari. Totusi, fiecare retailer are un buget anuntat pentru fiecare deschidere, investitiile situandu-se in jurul a 1,5 milioane de euro pentru SPAR, Plus si Penny Market, 8-8,5 milioane de euro pentru Kaufland, 20-25 milioane de euro pentru Cora, 15 milioane de euro pentru Selgros si culminand cu cea mai mare investitie intr-un singur magazin, facuta de Auchan – circa 40 de milioane de euro.
Terenurile sunt si ele un element in ecuatia extinderii retailerilor in orasele din tara. In primul rand ele sunt ceva mai multe decat in marile orase, iar preturile sunt inca la cote pe care retailerii si le-au putut permite. Toate orasele cu mai mult de 70.000 de locuitori au devenit atractive pentru dezvoltatori, astfel incat in urmatorii cativa ani vor fi livrate mai multe proiecte de acest gen, se arata intr-un studiu al companiei Colliers International, publicat in ZF. Orasele cu circa 100.000 – 150.000 de locuitori nu vor putea absorbi mai mult de doua centre comerciale. Chiria medie pentru complexurile comerciale din provincie este de circa 20-25 euro/mp/luna, comparativ cu Bucuresti unde aceasta este intre 30 si 150 euro pe metrul patrat, iar cel practicat in cadrul galeriilor comerciale de pe langa hipermarketuri, intre 30 si 35 de euro, conform aceluiasi studiu.
In orasele mici terenurile sunt, evident, mai ieftine ca in cele mari, ceea ce inseamna o economie serioasa pentru retaileri. Dar preturile cresc si aici, atat din cauza celor care se intorc din strainatate si-si cumpara terenuri pentru a-si construi case cat si din cauza retailerilor internationali, care sunt dispusi sa liciteze pana la sume ceva mai mari, dupa cum apreciaza Daniel Lepadat, agent imobiliar la Gold House din Medias, oras unde s-au cumparat terenuri pentru SPAR, Billa, Plus Discount, Trident, Kaufland, Mini Max Discount. Billa, de exemplu, a platit circa 900.000 de euro pentru terenul din Medias, potrivit datelor furnizate de viceprimarul Teodor Neamtu. De ce atat de mult? Billa a cumparat terenul de la primarie, intr-o zona foarte buna, langa piata agroalimentara din oras. Primaria a obtinut un pret bun, de peste 150 de euro/mp, in conditiile in care compania a luat peste 6.000 mp, mai spune Neamtu. Si SPAR a cumparat aici un teren unde se afla fabrica de geamuri, pe care a demolat-o, incepand lucrarile la propria constructie. Cei de la Kaufland au cumparat si ei un teren, iar primaria are cereri si de la retaileri precum Rewe, pentru magazinele Plus, si Mini Max Discount. Simt venirea retailerilor internationali si firmele de constructii din orasele sub 100.000 de locuitori. Un caz cu totul special e firma sibiana Con-a, care are de administrat o investitie de 40 de milioane de euro – Retail Park Selimbar, situat la cativa kilometri de Sibiu, se va intinde pe 12 hectare de teren. Cel mai mare centru comercial din Transilvania va fi construit in Selimbar pentru ca pur si simplu in Sibiu nu mai exista terenuri pentru un asemenea proiect. Nu toti constructorii locali sunt la fel de norocosi, dar sunt suficienti cei pentru care extinderea retailerilor inseamna cresterea afacerilor. SPAR, de exemplu, spune ca lucreaza cu firme locale pentru ridicarea magazinelor din Arad, Deva sau Resita si intentioneaza sa faca acelasi lucru in anii care vor veni. Este posibil, spun cei de la SPAR, sa fie cumparate si materiale de constructie tot de pe plan local, ceea ce inseamna, in cele din urma, bani intrati la comunitatea locala.
Exista, ca pentru orice medalie, si un revers. Unii dintre micii comercianti locali isi vor vedea vanzarile subtiate si poate se vor vedea impinsi sa-si inchida afacerile. Un studiu Coface, companie care se ocupa cu managementul de risc, spune ca avansul marilor retaileri e una dintre cauzele numarului mare – in crestere cu 61% fata de 2004 – de falimente din 2005. Dintre companiile falimentare, aproape jumatate au fost, anul trecut, din domeniul comercial, care e din ce in ce mai mult caracterizat de concentrarea veniturilor catre marii retaileri de tip hipermarket, supermarket, cash & carry si complexuri comerciale de tip mall, potrivit studiului citat de ZF. Sigur, nu toti micii comercianti isi vad afacerile puse in pericol de investitiile in retail, pentru ca mereu vor exista oameni care vor sa poata iesi in papuci dupa tigari si o bere, la parterul blocului sau in imediata vecinatate a casei lui, dupa cum spune Teodor Neamtu, viceprimarul Mediasului. Valul de investitii a fost initiat de retailerii din sectorul de discount, care au dublul avantaj ca nu au nevoie de mult teren pentru proiectele lor, precum hipermarketurile sau magazinele cash & carry, si ca au preturi foarte mici, in comparatie cu magazinele independente si alte supermarketuri, a comentat pentru BUSINESS MAGAZIN Radu Stanel, analist al companiei Euromonitor International. Campania cea mai agresiva de dezvoltare a fost initiata de Tengelmann – cu magazinele Plus, Rewe – cu magazinele Penny Market si de compania Schwartz – cu magazinele Kaufland. Iar astfel de extinderi au influentat si strategiile competitorilor – Delhaize a incercat, de exemplu, potrivit analistului de la Euromonitor, sa adopte o strategie de investitii in segmente de piata pana atunci inca neexploatate, precum mediile urbane mici.
Plus Discount are ca plan, pentru 2006, o investitie de 42 de milioane de euro in cele 28 de magazine planificate pentru anul acesta – adica aproape cat investitia anuntata de francezii de la Auchan (40 de milioane de euro). Plus intentioneaza sa se extinda pana in 2009 in toate orasele tarii cu peste 30.000 de locuitori. La sfarsitul anului 2006 reteaua Plus va atinge un numar de aproximativ 36 de magazine, urmand ca pana la sfarsitul anului financiar 2006/2007 (adica pana la 30.04.2007 – n.r.) sa dispunem de circa 55 de magazine pe intreg teritoriul Romaniei, explica Vincent Martin, director expansiune al companiei Tengelmann.
Un aspect care merita semnalat este ca retaileri dezvoltati doar in Romania – Trident, Universall, Artima, Pic – incearca sa faca fata concurentei pe care le-o fac lanturile internationale extinzandu-se si ei. Numai Trident investeste, conform lui Constantin Mateescu, administrator al Trident Trans Tex, circa 4-6 milioane de euro pentru hipermarketul din Sfantu Gheorghe si 1-1,5 milioane de euro in cel din Sibiu. Grupul Pic, unul dintre principalii distribuitori de zahar din Romania si proprietarul unui hipermarket la Pitesti, isi va dezvolta in perioada urmatoare afacerile din sectorul de retail, avand planificate inca doua inaugurari, la Craiova, in acest an, si Braila, in 2007, conform unei stiri Mediafax. Investitiile totale pentru cele doua noi magazine se ridica la circa 50 de milioane de euro, in conditiile in care hipermarketul deschis in urma cu doi ani a costat doar aproximativ 15 mil. euro, conform aceleiasi surse. Asadar, sute de milioane de euro vor schimba, ireversibil, peisajul retailului. Va fi aglomeratie mare pana si in ultimul orasel.