Guvernul intenţiona iniţial să comaseze principalii producători de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, însă a renunţat la acest proiect din cauza problemelor juridice şi ia în calcul varianta alternativă de a crea două companii energetice mai mici, respectiv Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.
Blog
-
Liderii europeni încearcă să rezolve criza, sub presiunea partenerilor internaţionali
Pieţele financiare au căzut puternic în această săptămână, din cauza temerilor că criza din Grecia, ţară aflată aproape de faliment, s-ar putea răspândi către alte state din zona euro. Liderii europeni resimt tot mai multă presiune internaţională să rezolve criza pentru a preveni repetarea haosului care a măturat pieţele financiare în 2007-2009, transmite Reuters. Comisarul european pentru Economie, Olli Rehn, a declarat că, odată ce guvernele din zona euro confirmă consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), atenţia Europei se va îndrepta către folosirea resurselor acestui mecanism cât mai eficace posibil.
-
Testul lui Turing astăzi
La scurta vreme dupa ce primele calculatoare electronice au reusit sa faca ceva util pentru om (de fapt doar niste calcule banale, insa efectuate mult mai repede) s-a nascut si un pariu care promitea sa ne urmareasca multa vreme: vor deveni vreodata masinile inteligente? Cel care a enuntat termenii a fost matematicianul englez Alan Turing, care a formulat (in 1950) si principiul dupa care se va stabili daca o forma de “inteligenta artificiala” atinge un nivel comparabil cu cel al inteligentei umane. Asa-numitul “test Turing” cere ca un juriu format din oameni sa converseze simultan timp de cinci minute cu o entitate conversationala artificiala si cu un om, fara a avea indicii despre cel care raspunde. Daca mai mult de 30 la suta dintre judecatori vor confunda computerul cu omul, atunci se poate trage concluzia ca masina este inteligenta. Turing era convins ca pana la sfarsitul secolului 20 testul va fi trecut.
|nsa pariul abstract de la care am pornit a nascut si cateva pariuri reale. Fundatia LongBets administreaza un set de pariuri pe teme de mare importanta pentru omenire, iar primul dintre ele se refera la predictia ca pana in 2029 un computer va trece testul Turing. Miza este de 10.000 de dolari si va ajunge la o organizatie non-profit, iar opozantii sunt Ray Kurzweil si Mitch Kapor. Desigur, Kurzweil crede ca da si nu e nicio surpriza: el este cel care a creat produse care dau semne de inteligenta (in domeniul recunoasterii caracterelor si al sintezei vocale, de exemplu) si tot el este cel care sustine ca pragul “singularitatii” va fi trecut peste vreo 30 de ani. Kapor, fondatorul firmei Lotus si autorul programului de calcul tabelar 1-2-3, este convins nu doar ca testul Turing nu va fi trecut pana in 2029, ci ca niciodata vreo forma de inteligenta artificiala nu va rivaliza cu cea umana. Mai sunt consemnate si alte pariuri cu bataie lunga pe teme inrudite, cum ar fi predictia lui Nova Spivack ca pana la jumatatea secolului al XXI-lea nicio forma artificiala nu va dobandi “constiinta de sine”. Sa admitem ca este o ambitie care depaseste testul Turing si nu ma mir ca nimeni nu l-a contrazis. Necontrazis a ramas si Kevin Kelly, care crede ca in 2075 se vor construi masini care sa treaca testul Turing folosind doar hardware care era disponibil in anul 2005 – un alt fel de-a spune ca dificultatea majora e in software si nu in puterea de calcul.
Dar acum se ridica o noua intrebare: este oare testul Turing concludent? Uneori imi pun problema in sens invers, conversand cu oameni reali (de obicei asezati in spatele unui ghiseu). |n 1966 un program numit Eliza a pacalit cativa oameni, care s-au lasat convinsi ca vorbesc cu un psihoterapeut. Cativa ani mai tarziu un alt program (Parry) a reusi sa imite cu succes un schizofrenic paranoic, dar testul nu a fost considerat concludent. |n 2008 un jurnalist de la The Times a facut parte dintr-un juriu si a fost pacalit la randul lui de un program creat de ucraineanul Vladimir Veselov.
|nsa n-as fi reluat acest subiect daca zilele trecute n-ar fi facut valva un program numit Cleverbot, care a facut o demonstratie publica la festivalul Techniche, desfasurat la Gawahati, in India. Revista New Scientist relateaza ca la test au participat 30 de voluntari si s-au luat in calcul cele 1.334 de voturi ale publicului, rezultatul fiind ca 59,3% l-au considerat pe Cleverbot fiinta umana. Ciudat: 63,3% din public i-a considerat masini pe oamenii reali care au conversat alaturi de program. Sa insemne rezultatul ca avem de-a face deja cu o “masina ganditoare”? Nici chiar cel care a creat programul, Rollo Carpenter, nu crede ca programul gandeste. De fapt, doar cauta raspunsuri din conversatiile precedente, dar nu sunt convins ca majoritatea oamenilor nu procedeaza adesea la fel. Am incheiat o conversatie online cu Cleverbot de indata ce mi-a raspuns la o intrebare cu o alta intrebare.
Alte titluri in presa a facut un supercomputer prezicator. Hranit cu mai mult de 100 de milioane de rapoarte si articole de presa (inclusiv arhiva postbelica a New York Times), programul realizat de Kalev Leetaru de la Universitatea din Illinois ar fi putut prezice revoltele din Orientul Mijlociu si a reusit sa-l localizeze cu buna aproximatie pe Bin Laden inaintea serviciilor secrete. Initial am crezut ca-i tot o bomba de presa, dar un articol stiintific publicat de autor in First Monday m-a convins de seriozitatea abordarii. Pana la urma, chiar vrem sa conversam cu computerele? Cred ca experimentul de la Gawahati n-a dovedit ca testul Turing poate fi trecut, ci mai degraba ca testul este depasit.
-
Cine este cel mai admirat CEO din România?
S-ar putea crede că admiraţia e statică. Multă lume s-a întrebat ce rost are o a doua ediţie a catalogului Celor mai Admiraţi CEO din România, disponibil pe piaţă din 3 octombrie. Ce s-ar fi putut schimba de anul trecut şi până acum?
În rândul celor mai admiraţi 100 de manageri sunt 33 de nou intraţi faţă de ediţia anului trecut. Celebrul sculptor francez Auguste Rodin spunea că “admiraţia este un vin generos pentru spiritele nobile”. Aşa cum şi vinul este viu, schimbându-şi în timp proprietăţile, şi admiraţia poate creşte sau dispărea. Fireşte, o serie de ieşiri din acest catalog au fost cât se poate de naturale. Liliana Solomon de la Vodafone, ocupanta locului al treilea în clasamentul anului trecut, are acum un fotoliu în birourile de la Londra ale operatorului, iar Călin Drăgan, de la Coca-Cola HBC, a ajuns pe meleaguri japoneze.
Pe de altă parte, sunt şi cazuri în care managerii au urcat spectaculos în top, chiar dacă sunt nou-intraţi în mediul de afaceri din România; este cazul lui Inaki Berroeta de la Vodafone, care ocupă un loc în primul eşalon al admiraţilor, deşi a fost numit în funcţie la finalul anului trecut.
Sociologul Alfred Bulai spune că imaginea unui manager este importantă în măsura în care compania îşi propune cu adevărat să aibă o relaţie cu publicul său. Admiraţia, completează Bulai, are de cele mai multe ori legătură cu gradul de vizibilitate a managerului, cu încrederea generată de respectivul lider, dar şi de legătura personală care există între oamenii de afaceri. “Cert e că admiraţia costă, iar firmele care înţeleg asta plătesc sume importante pentru ca liderul să <arate bine>”, declară sociologul.
Tot dintr-o perspectivă sociologică, Mircea Kivu spune că, odată format un brand personal puternic, în funcţie de care se manifestă admiraţia celor din jur, managerul poate deveni cu uşurinţă un model pentru societate. “Practic, aceşti oameni întruchipează succesul şi promovează valori pe care toată lumea le caută”, spune Kivu. Pe de altă parte, la nivel strict personal, odată ajuns într-o poziţie de conducere a unei companii mari, majoritatea simte nevoia unui val de recunoaştere venit din exterior. “Există o categorie de oameni de afaceri excesiv de histrionici, pentru care reuşita socială reprezintă vizibilitatea publică”, comentează sociologul. Tot el comentează că aceştia sunt cei care construiesc imaginea publicului despre oamenii de afaceri. “Este meteahna oricărui om nou îmbogăţit, aceea de a fi recunoscut după ce se îmbogăţeşte”, adaugă Kivu.
Din acest punct de vedere, admiraţia poate fi privită şi drept un criteriu fără de care un conducător nu poate fi considerat un CEO de succes, punctează Ion Nestor, partener coordonator în cadrul casei de avocatură pe care a fondat-o împreună cu soţia sa, Manuela Nestor, în urmă cu 20 de ani. El crede că un lider admirat poate reprezenta o motivaţie în plus pentru oamenii din organizaţie pentru a face acel “pas în plus” esenţial, în ultimă instanţă, pentru succesul oricărei companii. Fie că este vorba despre admiraţie din partea propriei echipe, fie că sfera este extinsă la nivelul partenerilor de afaceri, admiraţia e un bun intangibil pe care orice lider îl poate câştiga în timp, consideră avocatul. De mare ajutor sunt o serie de trăsături de personalitate native. “Este categoric însă faptul că nu există o reţetă universală a dobândirii şi păstrării admiraţiei, fiecare CEO având de îndeplinit propria sa <foaie de parcurs>”, spune Ion Nestor. El a avut, ca şi Stefanos Theocharopoulos, Cornel Oprişan sau Violeta Ciurel, una dintre cele mai spectaculoase intrări în topul admiraţiei, în primul eşalon.
-
Când ai o colegă de coşmar
Repartizate fiind în aceeaşi cameră, între cele două se va lega încă din primele zile o frumoasă prietenie. Provenind dintr-o familie bogată, Rebecca o ia pe Sara sub protecţia sa, ajutând-o să se integreze mai uşor în campusul universitar, iar în scurt timp cele două ajung să fie de nedespărţit.
Lucrurile se schimbă însă când Sara devine mult mai populară, făcându-şi mai mulţi prieteni şi chiar un nou iubit. Simţind că cei din jur le răpesc din timpul pe care l-ar fi petrecut împreună, Rebecca decide că a venit momentul să schimbe situaţia.
Nimeni nu bănuieşte că în spatele simpaticei şi loialei tinere se ascunde o minte psihotică, bolnavă şi obsesivă, care o va transforma într-o criminală feroce ce nu va cruţa pe nimeni dintre cei care îi vor sta în cale.
-
Ce se întâmplă în Orientul cel neliniştit
Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a transmis vineri secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, “cererea de aderare a Palestinei pe baza frontierelor din 4 iunie 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală”. Abbas a transmis şi misiunii Libanului, ţară care asigură în această lună preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate, solicitarea unei rezoluţii de recunoaştere a statului palestinian, dar supunerea acesteia la vot ar putea dura câteva săptămâni, interval în care să se caute un compromis.
Franţa a propus deja acordarea statului de stat observator nemembru Palestinei, urmând ca în 2012 negocierile cu Israelul să se definitiveze, iar ONU să recunoască pe deplin noul stat palestinian.
-
Piedone contra Oprescu? Poate altă dată
Profitând de precedentul de la Iaşi, la care conservatorii îşi vor promova propriul candidat la Primărie, liderul PC Daniel Constantin a ameninţat că partidul ar putea merge singur în alegeri, anunţând posibilitatea ca primarul sectorului 4, Cristian Popescu (Piedone), să fie contracandidat al lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei, în aceeaşi zi în care Oprescu era anunţat drept candidatul USL pentru un nou mandat.
Ca şi cu alte prilejuri, în următoarele 24 de ore focul de paie a fost stins, ideea cu Piedone a picat, iar relaţiile din interiorul opoziţiei sunt mai cordiale ca oricând, mai ales după sărbătorirea zilelor de naştere consecutive ale celor doi copreşedinţi, Crin Antonescu şi Victor Ponta.
-
Cum a ajuns Regele Mihai pretext de campanie electorală
Faptul că liderul PNL, Crin Antonescu, şi-a declarat deschis simpatiile monarhiste, iar europarlamentarul liberal Ramona Mănescu a spus recent că un Antonescu ajuns preşedinte ar putea pregăti terenul legislativ pentru revenirea la monarhie a mobilizat toată energia PDL, stimulat de declaraţiile din iunie ale preşedintelui Băsescu despre Regele Mihai “trădător” şi “slugă la ruşi”. Din acest unghi, a-l împiedica pe rege să vorbească în Parlament a fost pentru PDL o miză mult mai importantă decât un simplu conflict de orgolii între monarhişti şi antimonarhişti, întrucât orice apariţie publică a persoanei regelui ori a familiei sale a ajuns să echivaleze cu o mediatizare a unui potenţial adversar electoral.
În cele din urmă, abţinerea masivă a PDL de la votul în care s-a decis invitarea regelui (doar cinci democraţi au votat pentru, alături de opoziţie) a urmărit să împace totuşi categoria de electorat (reprezentată de Toader Paleologu, care a calificat drept “ghiolbănie fesenistă” refuzul invitării fostului suveran) nici monarhistă, nici susţinătoare a opoziţiei, dar al cărei respect faţă de Regele Mihai ca figură istorică a fost ultragiat încă din vară, de la scandalul cu “sluga la ruşi”.
-
Joaca de-a blocarea statului, varianta de toamnă
Deşi liderii republicani au dat asigurări înainte de vot că nu se vor opune proiectului, aripa conservatoare a partidului, afiliată mişcării Tea Party, a sfidat acest angajament şi a votat împotrivă, cerând mai multe reduceri de cheltuieli, la fel ca şi cei mai mulţi parlamentari democraţi.
Anul fiscal american se încheie la 30 septembrie, iar în săptămâna care urmează Congresul este în vacanţă. După vot, liderii republicani au dat din nou asigurări că vor face tot posibilul pentru găsirea unei soluţii pentru ieşirea din acest impas.
-
Avram şi Ţerbea, reţinuţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie
Potrivit DNA, din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, întocmită de procurori, a rezultat că la data de 21 mai 2011, Vasile Avram, supervizor la meciul FCM Târgu Mureş – Universitatea Cluj, din ultima etapă a campionatului trecut, a primit de la Ţerbea, prin intermediari, suma de 19.000 de euro , în scopul delegării unor arbitri agreaţi de formaţia mureşană în sezonul 2011/2012.
“În aceeaşi împrejurare şi în acelaşi scop, inculpatul Avram Vasile a beneficiat de transport gratuit cu elicopterul pe ruta Bucureşti-Tîrgu-Mureş şi retur, folos oferit de Ţerbea Sorin Ioan”, se mai arată în comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro