BusinessMagazin

Blog

  • Mircea Diaconu, desemnat ministru al culturii, este urmărit penal pentru conflict de interese

    În octombrie 2011, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul instanţei supreme să-l cerceteze pentru abuz în serviciu şi conflict de interese pe Mircea Diaconu, senator şi director la Teatrul “C.I.Nottara”, pentru că ar fi favorizat numirea soţiei sale în funcţia de regizor la teatru.

    Potrivit ANI, în 8 august 2007, Maria Diana Diaconu, soţia lui Mircea Diaconu, în calitate de salariat al Teatrului “C.I. Nottara”, a solicitat conducerii teatrului acordul cu privire la participarea, în data de 13 august 2007, la concursul pentru ocuparea postului vacant de regizor artistic. Cererea sa a fost aprobată de către directorul Teatrului “C.I. Nottara”, Mircea Diaconu, deşi soţia nu îndeplinea condiţiile înscrise în fişa postului de regizor artistic, de minim un an experienţă în domeniul regiei. La concursul din 13 august 2007, Mircea Diaconu a fost preşedinte al comisiei de examinare pentru ocuparea postului vacant de regizor artistic, calitate în care i-a acordat soţiei sale calificativul maxim. În 15 august 2007, Maria Diana Diaconu a fost promovată în funcţia de regizor artistic.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cardul Zambet BCR, desemnat la Londra cel mai bun card contactless. Cine sunt ceilalti castigatori

    Evenimentul a fost organizat de Contactless Intelligence, brandul specializat in comunicare pentru industria contactless al grupului german Krowne Communications, si a recompensat companiile care aplica tehnologii de plata fara atingere (contactless) si incurajeaza consumatorii să utilizeze cardurile contactless la comercianti.

    Juriul a fost compus din specialisti si consultanti independenti in comert electronic, IT si comunicatii sau transporturi – inclusiv reprezentantii Departamentului de Cercetare si Sisteme de Transport Inovatoare din cadrul Directoratului General al Comisiei Europene pentru Mobilitate si Transport.

    Lista completa a castigatorilor pe categorii:
    Competitive Advantage – Coca-Cola / Vianet (Marea Britanie)
    Transportation and Ticketing – Banca Comerciala Romana (Romania)
    Mobile Payment Application of the Year – Google Wallet (SUA)
    Contactless / NFC Innovation of the Year – Qolpac (Olanda)
    Best Customer Experience – Garanti Bank (Turcia)
    Loyalty – Kadona (Austria)
    Public Domain – Connecthings (Franta)
    Best Marketing Campaign using Contactless / NFC Technology – Proxama (Marea Britanie)
    Best Contactless / NFC Infrastructure – VeriFone (Marea Britanie)
    Contactless / NFC Eco-System – Glodyne Technoserve (India).

    BCR a lansat, anul trecut, cardul Zambet – card de debit contactless si aplicatie de transport, cardul de credit Powercard Visa contactless si aplicatie de transport, cardul Powercard Gold – card de credit in lei pentru persoane fizice, platforma de internet banking optimizată pentru telefoane mobile, serviciul direct debit pentru clientii corporate, acceptarea cardurilor Diners la ATM, programul de plata in rate egale fara dobanda la POS-urile BCR.

    In 2011, BCR a pus in circulatie cele mai multe carduri business (33.000 carduri) fiind lider si la aceasta categorie, pentru al doilea an consecutiv.

    BCR, cea mai mare banca din Romania dupa active, este si cel mai important jucator pe piata cardurilor şi a tranzacţiilor bancare, cu o retea de peste 2.000 de bancomate şi peste 18.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianti, precum si cu servicii complete de Internet banking, phone-banking si e-commerce.

  • De ce să cumperi acţiuni la Apple, Coca-Cola sau Intel – acum, direct de la Bucureşti

    18 aprilie 2012 a rămas în cronicile pieţei de capital drept ziua în care Apple, cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 530 de miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât PIB-ul României, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Adevărul istoric este însă că nu a fost nicio listare, ci doar un transfer al unui pachet limitat de acţiuni ale colosului american, producător al gadgeturilor iPhone şi IPad şi listat pe bursa americană NASDAQ, pe sistemul alternativ ATS operat de Bursa de Valori Bucureşti. Nu doar acţiunile Apple au intrat la tranzacţionare la Bucureşti, ci şi acţiunile a încă patru mari companii americane: Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America. Cele cinci companii au în spate branduri puternice cu care românii sunt extrem de familiarizaţi fie pentru că folosesc un smartphone, fie pentru că plătesc cumpărăturile cu cardul, fie că trimit e-mail-uri de pe un computer care funcţionează cu un microprocesor Intel.

    Însuşi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a fost prezent la deschiderea şedinţei bursiere din 18 aprilie, care a precedat intrarea la tranzacţionare a acţiunilor celor cinci companii americane. Ambasadorul SUA a mai deschis şedinţa de tranzacţionare pe 25 ianuarie, când Bursa a aniversat primul an de la listarea Fondului Proprietatea.

    “A apărut controversa că de fapt companiile din Vest vor să cumpere România, însă acum, după ce acţiunile a cinci dintre cele mai mari companii americane au fost aduse la tranzacţionare la Bucureşti, românii pot să cumpere o bucată din America”, a spus ambasadorul SUA. Gitenstein a recunoscut că este investitor în acţiuni de pe bursa americană şi că investeşte în unele dintre companiile americane intrate la tranzacţionare la Bucureşti.

    Au însă românii bani să cumpere o bucată din America? Mai exact, “cea mai bună” bucată din America, aşa cum a descris cele cinci companii americane Mihaela Bîciu, preşedinte şi director general al societăţii de brokeraj Tradeville care a adus la tranzacţionare acţiunile Apple, Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America.

    O acţiune Apple costă circa 570 de dolari pe bursa americană, iar pe ATS al Bursei de la Bucureşti se tranzacţionează la 1.900 lei, aproape cât celebrul iPhone. Nici acţiunile Visa sau Coca-Cola nu sunt mai ieftine: 118 dolari pentru o acţiune la cel mai mare jucător de pe piaţa cardurilor bancare şi 73,7 dolari pe bursa americană sau 246 lei la Bucureşti pentru o acţiune la producătorul celei mai populare băuturi carbogazoase. O acţiune Bank of America, cea mai mare bancă din SUA după numărul de unităţi în teritoriu şi în care Warren Buffett a investit 5 miliarde de dolari anul trecut, costă 8,16 dolari sau 27,5 lei, iar o acţiune Intel se tranzacţionează la 27 dolari, respectiv 91,4 lei. Spre comparaţie, cel mai mic pachet de acţiuni ce poate fi cumpărat la Fondul Proprietatea costă 56 de lei (100 de acţiuni), iar la Petrom, cea mai valoroasă companie românească, costă 195 de lei (500 de acţiuni).

  • De ce s-a înfuriat Sebastian Lăzăroiu pe Cristian Tudor Popescu

    “S-a găsit deja o slugă pentru noul guvern Ponta. Nimeni altul decât lăutarul lui Geoană şi Nastase şi cunoscutul jucător de tenis, Cristian Tudor Popescu”, a scris Lăzăroiu pe Facebook.

    Reacţia lui Lăzăroiu a venit după ce Popescu i-a criticat, o dată în plus, pe miniştrii fostelor guverne Boc şi a apreciat că Ponta a cooptat în noul cabinet o serie de profesionişti, strategie pe care PDL nu a adoptat-o cât a fost la guvernare.

    “Nu avem personaje compromise, sunt o serie de profesionişti care se găsesc acolo unde le este locul, aşa cum sunt Florin Georgescu, Ioan Rus, Mariana Câmpeanu. Un guvern fără Igaş, fără Lăzăroi şi fără Udre este un guvern mai bun”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Realitatea TV.

    Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat, marţi seară, lista noului guvern, format preponderent din foşti miniştri PSD şi PNL, precum şi din specialişti independenţi.

  • BIOGRAFIE: Florin Georgescu revine după aproape 16 ani la conducerea Ministerului Finanţelor

    Georgescu a făcut parte din Cabinetul Văcăroiu în perioada noiembrie 1992 – decembrie 1996, când a fost ministru de stat.

    În intervalul 1996-2004, Georgescu a fost deputat PDSR, devenit ulterior PSD, unde a ocupat poziţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Comisiei pentru buget finanţe şi bănci. Pentru câteva luni în 2004, el a fost preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Române. Din octombrie 2004, Georgescu face parte din Consiliul de Administraţie al BNR, iar de atunci este vicepreşedinte CA şi prim-viceguvernator al băncii centrale. Tot de atunci, Georgescu este membru în Comitetul de Supraveghere Bancară al Băncii Centrale Europene.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BIOGRAFIE: Fostul preşedinte ANAF Daniel Chiţoiu, propus de Ponta pentru portofoliul Economiei

    Născut la 11 iulie 1967 în Păuşeşti, judeţul Vâlcea, Chiţoiu este căsătorit şi are un copil. În perioada 4 aprilie 2004 – 22 decembrie 2008, Chiţou a fost preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Între 15 martie 2001 şi 2 martie 2005, Chiţoiu a fost controlor financiar al Curţii de Conturi a României. Absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti, Daniel Chiţoiu este doctor în economie, specializarea Relaţii financiar-valutare. Presa relata, în 2008, că Daniel Chitoiu este finul vicepreşedintelui PNL Dan Radu Ruşanu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Victor Ponta a anunţat lista guvernului USL. Cine sunt noii miniştri

    Ministrul finanţelor, viceprim-ministru: Florin Georgescu (PSD)
    -viceguvernator BNR

    Ministrul economiei: Daniel Chiţoiu (PNL)
    -fost preşedinte al ANAF (2004-2008)

    Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale: Daniel Constantin (PC)
    -preşedintele PC, fost director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură în 2009

    Ministrul de interne: Ioan Rus (PSD)
    -fost ministru de interne în guvernarea Năstase

    Ministrul apărării: Corneliu Dobriţoiu (PNL)
    -secretar de stat în MapN (2006-2008), temporar ministru interimar în 2006

    Ministrul justiţiei: Titus Corlăţean (PSD)
    -consilier al premierului în probleme de politică externă în guvernarea Năstase

    Ministrul de externe: Andrei Marga (PNL)
    -fost ministru al educaţiei în perioada 1997-2000

    Ministrul afacerilor europene: Leonard Orban
    -actualul ministru, numit de PDL în 2011

    Ministrul dezvoltării regionale şi al turismului: Eduard Hellvig (PNL)
    -fost europarlamentar (2006-2007)

    Ministrul transporturilor şi infrastructurii: Ovidiu Silaghi (PNL)
    -fost ministru pentru IMM în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul comunicaţiilor: Dan Nica (PSD)
    -fost ministru al comunicaţiilor în guvernarea Năstase şi ministru al Administraţiei şi Internelor în 2009

    Ministrul mediului: Rovana Plumb (PSD)
    -fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în guvernarea Năstase

    Ministrul muncii: Mariana Câmpeanu (PNL)
    -fost ministru al muncii în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul sănătăţii: Vasile Cepoi
    -fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în guvernarea Năstase, fost director al CNAS (2005-2007)

    Ministrul educaţiei: Corina Dumitrescu
    -rector al universităţii private “Dimitrie Cantemir”

    Ministrul culturii: Mircea Diaconu (PNL)
    -fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti

    Ministrul delegat pentru dialog social: Liviu Marian Pop
    -secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

    Ministrul delegat pentru mediul de afaceri: Lucian Isar
    -fost vicepreşedinte Bancpost, şi-a pierdut funcţia după atacul speculativ din 2008 contra leului

    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul: Mircea Duşa (PSD)
    -prefect al Harghitei în perioada 2001-2004

    Ministrul delegat la primul-ministru pentru strategii guvernamentale, transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă: Victor Alistar
    -director executiv al organizaţiei neguvernamentale Transparency International

    Ministrul administraţiei: Victor Paul Dobre (PNL)
    -fost secretar de stat în MAI în guvernarea Tăriceanu.

    Luni, 7 mai, Victor Ponta va prezenta în Parlament lista şi programul noului guvern, pentru a fi validate. Deocamdată, Ponta mizează pe votul favorabil a 229 de parlamentari, faţă de o majoritate necesară de 231. Miercuri, 2 mai, premierul desemnat va avea întâlniri cu reprezentanţii grupurilor parlamentare UNPR, al minorităţilor naţionale şi posibil UDMR, pentru a-şi asigura sprijinul lor la votul de învestitură.

    Ponta a spus că în USL s-a decis păstrarea structurii actuale a guvernului, ca să nu se piardă timp cu reorganizarea, urmând ca după alegerile din noiembrie să se schimbe structura guvernului “după un mod de organizare modern, european”.

    Sarcinile noului guvern: schimbarea modului de guvernare (priorităţi de acţiune şi atitudinea miniştrilor), o guvernare transparentă, cu respectarea legilor, cu centrul de decizie “la Palatul Victoria, nu la Cotroceni sau în Kisseleff” şi cu recunoaşterea faptului că “nu Guvernul conduce Parlamentul, ci Parlamentul controlează Guvernul”. Ponta a menţionat şi depolitizarea administraţiei publice, o toleranţă zero faţă de acte de corupţie, continuarea eforturilor pentru a îndeplini cerinţele MCV, utilizarea responsabilă a resurselor de la buget şi organizarea unor alegeri corecte.

    “Ne propunem ca în aceste şase luni să performăm cât mai mult să facem cât mai mult din ce ne-am propus, astfel încât din toamnă să continue guvernarea USL şi să-şi pună în aplicare programul”, a spus Ponta, promiţând “un cadru clar pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, protejarea resurselor naturale ale ţării, o viziune fiscală clară, respectarea angajamentelor în faţa instituţiilor internaţionale, dar şi în faţa populaţiei României”.

    El a mai precizat că în alegerea miniştrilor, a folosit trei criterii: experienţa profesională, integritatea şi corectitudinea în exercitarea funcţiilor publice şi coerenţa actului de guvernare. Prima şedinţă a noului guvern ar urma să aibă loc marţi, 8 mai.

    Victor Ponta a prezentat lista şi programul noului guvern împreună cu Crin Antonescu, colegul său la şefia USL, ceea ce le-a dat ocazia celor doi lideri politici să-şi mulţumească reciproc, de mai multe ori, pentru calitatea colaborării pentru definirea listei şi a programului noului cabinet.

    Ponta a precizat că i-a transmis în urmă cu câteva ore preşedintelui Traian Băsescu lista noului cabinet şi i-a mulţumit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru “mâna esenţială de ajutor” oferită prin susţinerea includerii în noul guvern a lui Florin Georgescu, viceguvernator al BNR, sub rezerva că acesta se va întoarce la BNR după alegerile din noiembrie.

    Miercuri, 2 mai, toţi noii miniştri ale căror portofolii sunt afectate de scrisoarea de intenţie, în frunte cu ministrul desemnat al finanţelor, Florin Georgescu, vor începe discuţiile tehnice cu misiunea reprezentanţilor FMI-CE-Banca Mondială, care se află la Bucureşti. În paralel, toţi miniştrii noului cabinet vor începe să lucreze la programul de guvernare, care trebuie finalizat şi trimis Parlamentului până vineri.

  • Facebook se transformă acum şi în bază de date cu donatori de organe (VIDEO, FOTO)

    Opţiunea este inclusă între rubricile specifice din cronologia profilului care se referă la starea de sănătate a utilizatorilor (Life Event – Health and Wellness) şi unde aceştia sunt invitaţi să-şi facă public profilul medical, obiceiurile alimentare, eventualele probleme cu greutatea, afecţiunile de care suferă sau accidentele pe care le-a suferit de-a lungul vieţii.

    Membrii Facebook pot bifa opţiunea adăuga data la care au devenit donatori de organe, iar celor care doresc să se înregistreze ca potenţiali donatori li se oferă linkuri către registrele naţionale sau regionale de donatori.

    “Astăzi, peste 114.000 de oameni în SUA şi milioane din lumea întreagă stau în aşteptare pentru transplantul de inimă, rinichi sau ficat care le va salva viaţa. Mulţi dintre aceştia, în medie circa 18 pe zi, mor pentru că nu există suficienţi donatori disponibili”, afirmă Mark Zuckerberg, într-un mesaj publicat marţi pe Facebook.

    El a declarat pentru ABC că ideea i-a venit de la conversaţiile cu prietena lui, Priscilla Chan, care studiază medicina şi care i-a povestit câţi pacienţi, copii şi adulţi, nu se pot vindeca fiindcă nu pot găsi donatori de organe compatibile cu organismul lor. Zuckerberg s-a referit şi la fondatorul Apple, Steve Jobs, a cărui viaţă a fost prelungită graţie unui transplant de ţesut hepatic.

    Ambiţia lui Zuckerberg nu se limitează la SUA: tot începând de marţi, potrivit The Telegraph, sunt disponibile şi linkuri către NHS Blood and Transplant, organizaţia care administrează baza de date cu donatorii de organe din Marea Britanie, o ţară cu 30 de milioane de utilizatori Facebook. Utilizatorii din Olanda şi Australia pot beneficia şi ei de această facilitate a reţelei.

    “Misiunea Facebook e simplă: să facă lumea mai deschisă şi mai conectată, iar comunitatea Facebook ne-a arătat că prin conectare şi distribuirea de informaţii, lumea devine mai mică şi mai bună.”

  • Fuziunea BCR Asigurări – Omniasig s-a încheiat. Noua companie este liderul pieţei de profil

    BCR Asigurări a încheiat procesul de fuziune cu Omniasig şi a preluat denumirea şi emblema societăţii absorbite, iar noua companie, funcţională de marţi, este liderul pieţei de asigurări, cu subscrieri de 1,2 miliarde de lei anul trecut, detronând Astra, care a avut venituri de 1,01 miliarde de lei.

    În 2011, fosta Omniasig a subscris prime de 761,55 milioane de lei, iar BCR Asigurări a raportat venituri de 441 milioane de lei. “Fuziunea dintre BCR Asigurări, în calitate de societate absorbantă şi Omniasig, în calitate de societate absorbită, s-a încheiat (…). Începând cu data de 1 mai, noua companie devine funcţională, iar vechiul Omniasig îşi încetează activitatea”, se arată într-un comunicat al Omniasig.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Românii, printre cei mai pesimişti consumatori din lume

    Încrederea românilor în economie s-a îmbunătăţit uşor în primul trimestru din 2012, comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut, însă ţara rămâne în categoria în care predomină pesimismul în rândul consumatorilor, într-un clasament realizat de compania de consultanţă Nielsen pentru 56 de ţări.

    În primul trimestru al anului, încrederea românilor în economie a urcat cu un punct, la 61 de puncte, iar ţara s-a menţinut pe poziţia 47.

    Pe ultimele zece locuri în studiu se se află Polonia/Irlanda, România, Japonia, Spania, Franţa, Coreea de Sud, Croaţia/Italia, Portugalia, Grecia şi Ungaria.

    Mai multe pe mediafax.ro