BusinessMagazin

Blog

  • Cursul a coborât spre 4,4 lei/euro la începutul sesiunii

    Moneda naţională s-a apreciat la începutul sesiunii interbancare, iar primele transferuri au coborât cotaţiile până la 4,4010 lei/euro, după care cursul a revenit pe creştere uşoară, aproape de 4,41 lei/euro.

    La deschidere, euro era cotat la 4,4060 – 4,4070 lei, în scădere faţă de cotaţiile de la finalul şedinţei precedente, de 4,4200 – 4,4215 lei/euro. Potrvit dealerilor, unii jucători au mizat pe intervenţia BNR şi au încercat să ducă rata de schimb sub 4,4 lei/euro, dar nivelul minim a fost de 4,4010 lei/euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce proiecte de infrastructură vor schimba faţa Capitalei

    2011 a fost anul Pasajului Basarab şi al stadionului Arena Naţională, fostul Lia Manoliu, două proiecte cu o valoare de peste 400 de milioane de euro care au schimbat destul de mult percepţia bucureştenilor asupra oraşului în care locuiesc. 2012 va fi anul Pasajului Pipera, al Bibliotecii Naţionale şi al parcării de la Universitate.

    Unele proiecte sunt mai mici, aşa cum este cazul parcării subterane ce va fi construită la o aruncătură de băţ de Universitate, altele sunt proiecte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Biblioteca Naţională, mall-ul cultural de peste 100 de milioane de euro ce găzduieşte o arhivă de 12 milioane de volume, a fost deschisă recent publicului, fiind astfel prima mare inaugurare din Capitală în acest an. Următoarea ar trebui să fie Pasajul Pipera, care, deşi nu este la fel de impresionant şi de scump ca Pasajul Basarab, va ajuta la decongestionarea fluxurilor de circulaţie din zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu. Pasajul Pipera, a cărui construcţie a început în octombrie 2010, trebuia finalizat la sfârşitul anului trecut, însă termenul a fost depăşit, primarul general Sorin Oprescu anunţând mai multe date de finalizare în ultimele 4-5 luni.

    Săptămâna trecută, Oprescu a spus că pasajul situat în nordul Capitalei ar urma să fie gata “în câteva zile”, însă nu a precizat concret ce înseamnă acest termen. “În câteva zile va fi gata şi vom da drumul circulaţiei. (…) Nu ne împiedică nimic altceva să dăm drumul la pasaj, doar să terminăm localele (străzile adiacente – n.red.). Era o nebunie să dăm drumul la circulaţie, să se producă conflict de circulaţie la Caramfil (bulevardul Nicolae Caramfil – n. red.), la coborârea de pe pod. Iarăşi, cei care veneau pe Barbu Văcărescu nu puteau să facă dreapta să intre spre Pipera pe locală”, a spus Oprescu în timpul unei inspecţii făcute în prima parte a săptămânii trecute la Pasajul Pipera.

    Circa 48.000 de maşini ar urma să circule zilnic pe fiecare sens de mers al Pasajului Pipera, care a costat circa 140 de milioane de lei (33 de milioane de euro). Miza finalizării pasajului o constituie faptul că acesta este construit într-o zonă cu aproape 200.000 de metri pătraţi de birouri în care lucrează peste 15.000 de angajaţi ai unor companii precum Renault Technologie Roumanie, Oracle, DHL, Volksbank, PricewaterhouseCoopers, RBS, Huawei sau Colgate-Palmolive.

    Dacă deschiderea circulaţiei pe Pasajul Pipera întârzie de ceva luni, la doar o aruncătură de băţ, pe Calea Floreasca, un alt proiect, de această dată privat, creşte de la zi la zi. Este vorba de turnul de birouri Sky Tower, dezvoltat de Raiffeisen Evolution şi construit de Strabag, care se înalţă, în medie, la fiecare şase zile cu un nou etaj. Tot anul acesta ar urma să fie gata şi parcarea subterană de la Universitate, o investiţie de 13 milioane de euro la care se lucrează, dar care probabil va fi întârziată câteva luni, ţinând cont de modul cum arată şantierul în prezent.

    Oprescu spunea în toamna anului trecut că parcarea de 420 de locuri va fi gata în mai 2012. La 100 de metri distanţă, şi Teatrul Naţional a intrat în reabilitare încă de anul trecut, dar ar urma să fie gata în 2013, când se vor împlini 40 de ani de la darea în folosinţă a clădirii. Numărul locurilor în sălile de spectacol va fi aproape dublat, de la 1.720 la peste 3.100. Firmele Aedificia Carpaţi, controlată de omul de afaceri Petre Badea, şi Romtest Electronic, controlată de omul de afaceri Ion Tudoran, reabilitează clădirea Teatrului Naţional pentru circa 50 de milioane de euro.

    Ceva mai la nord de Capitală, se fac lucrări şi la Aeroportul Henri Coandă-Otopeni, momentan singura poartă aeriană din Bucureşti, după ce Ministerul Transporturilor a hotărât să mute în urmă cu mai bine de o lună zborurile avioanelor low-cost de pe Băneasa pe Otopeni. Aeroportul Henri Coandă va fi extins din vară cu încă 19.600 de metri pătraţi şi va avea alte 52 de noi ghişee de check-in, precum şi alte 8 noi porţi pentru zboruri Schengen, în urma unei investiţii de circa 62 de milioane de euro ce va fi gata în iulie. Şi anul trecut aeroportul a trecut printr-o extindere, suprafaţa construită a acestuia practic triplându-se de la aproape 8.000 de metri pătraţi la puţin peste 24.500 de metri pătraţi.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Anca Bidian, Kiwi Finance

    Înainte de a intra în sectorul financiar, Bidian a lucrat în sectorul IT în Toronto. În cei şapte ani petrecuţi în Canada, a fost programator şi project manager pentru Globe-Tek Corporation, o companie specializată în soluţii informatice de gestiune şi management, înfiinţând ulterior compania de consultanţă Actis Consulting, specializată pe probleme de legislaţie canadiană şi programe de studii.

    Este inginer informatician de profesie, dar a urmat şi o serie de cursuri de specializare în economie, management şi legislaţie.

    BUSINESS Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere şi/sau de creare a unei afaceri?
    Anca Bidian: Cred că mă defineşte un stil de conducere corect. Apreciez lucrul bine făcut şi eficienţa şi am pretenţia de la oricine să lucreze cu responsabilitate. Deviza mea este “mai bine să faci un lucru bine de la început decât să explici de ce nu l-ai făcut”. Cred în soluţii şi nu în ţapi ispăşitori şi cred că oricine merită a doua şansă. Am însă toleranţă zero la minciună şi prostia fudulă şi mă feresc de compromisurile care compromit.

    BUSINESS Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Anca Bidian: Cred cu putere că bunul-simţ este obligatoriu în business în general şi în antreprenoriat în special, iar această calitate nu are legătură cu genul. Se spune că intuiţia feminină ajută şi sunt de acord. Însă această calitate nu este un dat; când lipseşte bunul-simţ, am observat că nici multă intuiţie nu e.

    BUSINESS Magazin: Care este lucrul din viaţa dumneavoastră pe care îl preţuiţi cel mai mult?
    Anca Bidian: Fata mea este în fiecare particulă de aer pe care o respir. Dacă vă referiţi la lucruri, am o cutie cu obiecte de la diverse momente dragi mie: de la un dop de şampanie la un bilet de feribot, o piatră găurită de la Vama Veche sau o brăţară de maternitate.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Lodgy – numărul şapte din echipa Dacia

    “Ceea ce caracterizează marca Dacia este că are anumite lipsuri, dar vine cu un interior spaţios şi o bună fiabilitate. Dacă am proiecta un model Dacia ca pe unul <obişnuit>, nu ar mai exista nicio diferenţă. Spre exemplu, dacă am echipa un Duster cu ce este disponibil pe un Qashqai, atunci acesta nu ar mai fi un Duster, ci ar fi un Qashqai şi ar costa cât acesta”, spune David Holderbach, directorul de gamă produs Entry în cadrul Group Renault. Aceasta este filozofia mărcii Dacia, care dintr-una low-cost a fost transformată de francezi într-una “smart buy” (o achiziţie inteligentă).

    Această transformare a făcut ca Dacia şi modelele mărcii comercializate sub alte branduri să ajungă anul trecut la un volum de peste 810.000 de maşini la nivel internaţional – adică una din trei maşini vândute de Grupul Renault a fost unul plecat de pe platforma Logan.Dacă Dacia a devenit un brand internaţional, iar până şi producţia se face pe alt continent, cum ne afectează pe noi dezvoltarea Lodgy? Din România pleacă pentru Lodgy motorul de 1,6 litri şi 85 CP şi piese de la 31 de furnizori.

    Furnizori care, potrivit lui Jérôme Olive, directorul general al Group Renault România, trebuie, ca şi uzina Automobile Dacia de la Mioveni, să fie cât mai competitivi în piaţă pentru ca businessul lor să nu fie “furat” de alte companii cu sediul în Maroc. În ceea ce priveşte proiectarea, aproape 20% din proiecul Lodgy a fost realizat în România, la Renault Technologie Roumanie, cel de-al doilea mare centru tehnologic al Renault după cel de la Paris. De ce numai 20%? Pentru că Parisul este mai aproape de Tanger decât Bucureştiul, iar RTR abia se înfiinţa când proiectul lui Lodgy pornea la drum.

    Pe piaţa locală Lodgy va fi prezentat clienţilor oficial pe data de 7 iunie, preţurile fiind deja comunicate din luna martie. Potrivit oficialilor companiei, deja 100 de persoane au depus un avans pentru Lodgy, iar alte 3.500 aşteaptă detalii suplimentare şi să testeze maşina înainte de a înregistra comanda.Coincidenţă sau nu, şi Dacia, şi Ford au lansat câte un monovolum legat de România, Ford B-Max fiind asamblat la Craiova. Producţia B-max va demara în luna iunie, cam tot când încep livrările de Lodgy.

    Care sunt diferenţele în ceea ce priveşte domensiunile? Lodgy are 4,5 metri lungime, un ampatament de 2,8 metri şi un portbagaj de 827 de litri în versiunea cu cinci locuri şi 207 litri în cea cu şapte locuri. Astfel, Lodgy este un monovolum de clasă compactă ce reprezintă o alternativă la Ford Grand C-Max sau Renault Grand Scenic, ambele modele având preţuri de peste 20.000 de euro.Ford B-Max are o lungime de 4,06 m, fiind cu aproape jumătate de metru mai scurt, iar portbagajul său are 326 de litri, valoare care poate fi majorată la aproape 1.300 de litri prin rabatarea banchetei, ce permite transportarea unor obiecte cu o lungime de până la 2,35 metri.

    Principalulele avantaje ale lui Ford sunt – lipsa montantului central care permite o deschidere de 1,5 metri, motorul mai mic şi mai economic de o putere similară, echiparea care include şase airbaguri, fiind proiectat pentru a primi cinci stele la testele EuroNCAP şi nu doar trei precum modelele Dacia. Nu în cele din urmă, contează faptul că va fi fabricat la Craiova, iar un model configurat va fi livrat foarte repede, în timp ce Lodgy este produs în Maroc, ceea ce automat înseamnă costuri mari de transport pentru Dacia faţă de cele mici ale Ford.

    Lodgy vine cu un interior foarte spaţios, un portbagaj foarte mare şi un preţ cu peste 5.000 de euro mai scăzut decât al concurenţilor direcţi. Cu toate acestea, în timp ce B-Max poate atrage clienţi dinspre modele compacte precum VW Golf, Opel Astra sau chiar Ford Focus, Lodgy intră direct pe o piaţă unde principalul său rival din România, Chevrolet Orlando, a vândut anul trecut 132 de maşini, iar cel mai bine vândut monovolum compact a fost Peugeot 3008 cu 372 de unităţi.

  • Hoteluri subacvatice, construite de cei care au declanşat criza financiară a Dubaiului – GALERIE FOTO

    La numai o lună după ce a cerut protecţia legii falimentului în Dubai şi Singapore pentru a permite restructurarea unei datorii de 2,2 miliarde de dolari, Drydocks World a prezentat un acord cu BIG InvestConsult, compania elveţiană care deţine drepturile asupra conceptului Water Discus Hotel, pentru două proiecte în Orientul Mijlociu, ce includ construcţia a cinci hoteluri.

    Compania elveţiană vizează regiunea de coastă a emiratelor Dubai şi Abu Dhabi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Cristina Bâtlan, Musette

    Între timp, a hotărât să abandoneze studiile universitare pentru a-şi concentra atenţia asupra companiei care astăzi este prezentă în capitalele modei precum Milano, New York şi are venituri de peste 5 milioane de euro.

    Cristina Elena Bâtlan sau “doamna Musette” a început iniţial un business cu ţesături, pe care l-a dezvoltat sub brandul Musette timp de aproape un deceniu. În 2000 familia Cristina Bâtlan decide să deschidă o fabrică de pielărie şi să treacă la o nouă etapă. Acum Musette deţine două fabrici pe piaţa locală, unde produce peste 60.000 de pantofi şi genţi per colecţie, în condiţiile în care există două colecţii de bază şi două colecţii pronto-moda (cu un număr redus de produse) pe an, precum şi colecţii pentru evenimente speciale. Produsele realizate în România sunt vândute atât pe piaţa locală în cele 12 magazine existente, cât şi în străinătate, în SUA, Ungaria, Luxemburg, Israel şi Bulgaria. Planurile Cristinei Bâtlan nu se opresc însă aici. Aşa cum declara în urmă cu câteva luni, planul pe termen lung este deschidă 300 de magazine Musette în mai multe colţuri ale lumii.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Decathlon deschide al 8-lea magazin din România la Timişoara

    Noul magazin, cu o suprafaţă de 3.700 mp, are pe rafturi peste 5000 de articole sportive, reprezentând 60 de sporturi. Spaţiile au zone dedicate practicării sporturilor, puse gratuit la dispoziţia clienţilor.

    De asemeni, magazinele Decathlon organizează evenimente sportive cu acces şi participare gratuite.Reţeaua Decathlon operează în România cele mai mari magazine de profil. În acest segment concurează şi retaileri precum Intersport, Nike, Adidas, Champion – aceştia fiind însă axaţi pe articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte.

  • Apple vrea să ofere propriile sale servicii de telefonie

    Whitey Bluestein, care a intermediat afaceri strategice pentru AT&T, Intel, T-Mobile, Verizon, Microsoft, Nokia şi Best Buy, spune că furnizorii de servicii de telefonie ar trebui sa fie în gardă, Apple plănuind să se “debaraseze” de serviciile acestora.

    Potrivit lui Bluestein, Apple are canalele de distribuţie, un portofoliu important de conţinut digital, dar şi suficienţi clienţi pentru a face această mutare. Astfel, unul dintre principalelle atuuri îl constituie cei peste 250 de milioane de clienţi ai iTunes care, având deja conturi la Apple, pot fi taxaţi direct dacă gigantul va începe să distribuie conţinutul, prin canale proprii.

    “Câmpul de bătaie este deja fixat, iar Apple va face primul pas”, a spus Bluestein la summit-ul MVNO (Mobile Virtual Network Operator) de la Barcelona. Google va fi depăşit în această bătălie, pentru că nu are o reţea de distribuţie retail, experienţă cu abonaţi şi nici un “ecosistem de conţinut”, precum iTunes.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Cristian Tudor Popescu: Cel mai bun guvern Ponta

    Omul-cheie este Florin Georgescu, “împrumutat” de la BNR pentru 6 luni, finanţist redutabil, negociator dur şi experimentat în relaţia cu FMI. El va fi “centura de siguranţă” pentru măsurile de restituire a tăierilor salariale şi de pensie către populaţie, esenţiale pentru imaginea electorală a USL. Alte centuri de siguranţă sunt Ioan Rus la Interne, profesionist serios, a mai ocupat acest post, Mariana Câmpeanu la Muncă, specialist în domeniu, fost ministru, Leonard Orban, păstrat la Afaceri Europene, Corneliu Dobriţoiu la Apărare, fost secretar de stat în MAPN, agreat de Washington, Dan Nica la Comunicaţii, inginer în branşă, a mai ocupat acest post.

    Anunţarea guvernului Ponta în doar 4 zile este o performanţă în materie de negociere internă a USL. Nu lipsită de tensiuni în culise. Semne ale acestor tensiuni sunt nominalizările ciudate ale lui Andrei Marga nu la Educaţie, ci la Externe, şi Titus Corlăţean, nu la Externe. În coada acestor rocade se află o anume Corina Dumitrescu, rector la Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, plantată ministru al Educaţiei. Nu cunosc persoana, dar nu dau doi bani pe profesorii şi absolvenţii de Facultăţi “Creştine”, ca şi cum restul instituţiilor de învăţământ superior din România ar fi musulmane.

    Stranie este şi desemnarea lui Vasile Cepoi la Sănătate. Domnul acesta trebuia să-l facă uitat pe dr Raed Arafat, fiind reprezentantul reformei Băsescu în Sănătate, astă iarnă. Cepoi ministru al Sănătăţii e un soi de insultă la adresa Pieţii Universităţii şi a manifestărilor pro Arafat din Tg Mureş şi alte oraşe ale ţării.

    Dar pisica moartă de la poarta guvernului, pe care Victor Ponta o înghite coaptă, este un alt Victor, Alistar. Personaj dubios, unsuros, cu probleme de incompatibilitate, acest Alistar e numit ministru delegat, o funcţie inventată pentru el, ocupându-se cu “strategii guvernamentale”. Compromisul gros făcut de V. Ponta mă face să mă gândesc la cum ar arăta un guvern Ponta după eventuala câştigare a alegerilor în noiembrie. Dacă acum cuvântul de ordine este “toleranţă zero pentru corupţie şi clientelism”, căci USL are nevoie de voturi, atunci când vor avea puterea pe patru ani prin vot popular, Ponta şi ai săi vor da măsura şulfăriei şi combinagelii de care sunt capabili.

    Dacă puterea în anii care urmează va fi a USL, s-ar putea să ne amintim cu nostalgie acest prim guvern Ponta ca fiind cel mai bun.

    Cristian Tudor Popescu este senior editor al ziarului Gândul.

  • Investiţie de 3,5 mil. euro într-o nouă fabrică de furaje

    Furajele produse la Pajo Holding în Vâlcea au în componenţă doar materie vegetală, anume cereale produse în România, în marea lor majoritate pe terenurile gestionate de grup. Pentru ca acest gen de furaje să ajungă până în gospodăriile micilor fermieri români, Pajo Holding a dezvoltat deja o linie de ambalare a acestora în saci. Fabrica de furaje a Pajo Holding de la Vâlcea a avut luna trecută cea mai mare producţie din istoria sa.

    “Se văd rezultatele noii echipe de management care a preluat fabrica de furaje a Pajo Holding, echipă ce şi-a început activitatea spre sfârşitul anului trecut. Fabrica a atins luna trecută un volum de aproximativ 7000 tone de furaje produse şi vândute, fiind cea mai bună lună a fabricii de la pornirea sa. Rezultatul obţinut ne face să sperăm că putem ajunge cel mai mare producător şi distribuitor de furaje din România. Capacitatea totală de producţie va ajunge, odată cu finalizarea noii investiţii, la 100 de mii de tone de furaje anual”, declară Iustin Paraschiv.

    A doua linie de business a Pajo Holding este reprezentată de creşterea vitelor de carne, cu ferme în judeţul Prahova langă oraşul Mizil, anul trecut rulând 4000 de capete. Pentru acest an estimăm o creştere cu peste 10 procente a efectivelor, până la valoarea de 4500 de capete” declară Iustin Paraschiv.

    Sistemul de management în care este gestionată fabrica de furaje a Pajo Holding este aplicat şi în cazul parteneriatului sub care se dezvoltă fermele de porcine de la Vâlcea. “După jumătate de an, în cadrul acestui parteneriat s-a ajuns deja la 25.000 de capete. Am apelat la o rasă de porc din Germania, căruia i-am aplicat un sistem de furajare bazat pe produsele Pajo Holding, furaje produse exclusiv din cereale româneşti”, mai spune Iustin Paraschiv.

    Tot el completează că “nvestim masiv în zootehnie pentru ca retailul detinut de familia Paraschiv – sub brandurile Ana şi Cornel, La Provincia şi Abatorul de la Ceptura – să-şi poată păstra tradiţia de a vinde doar carne produsă în România” declară Iustin Paraschiv.

    Pajo Holding, înfiinţat în 2006, are ca obiect de activitate fabricarea furajelor, comerţul cu animale vii, agricultură şi creşterea animalelor. Pajo Holding face parte din grupul de firme aparţinând familiei Paraschiv, grup ce a încheiat 2011 cu o cifră de afaceri de peste 170 de milioane de euro şi are afaceri în domeniul agro-zootehnic, trading şi retail. La nivelul grupului numărul angajaţilordepăşeşte 2000 de persoane. Alte companii membre în grup sunt: Ana şi Cornel, Carmistin, Ladrisi Grup, Avicarvil etc.