BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • UE propune o foaie de parcurs pentru soluţionarea conflictului gazelor dintre Moscova şi Kiev

     “Am făcut progrese, avem o şansă bună de a ajunge la un acord până la 1 iunie”, a spus Oettinger, într-o conferinţă de presă, după negocierile avute la Berlin cu miniştrii rus al Energiei, Aleksandr Novak, şi cel ucrainean, Iuri Prodan.

    Moscova ameninţă cu întreruperea livrărilor de gaze către Ucraina de la începutul lui iunie dacă Kievul nu îşi va achita datoriile, în valoare de peste trei miliarde de dolari (2,2 miliarde de euro), şi nu va plăti în avans livrările din iunie (1,66 miliarde de dolari, adică 1,2 miliarde de euro).

    Cele două capitale au timp până miercuri seara să decidă dacă acceptă termenii unui compromis potrivit căruia Ucraina să plătească într-o primă fază două miliarde de dolari companiei ruse Gazprom, a precizat Oettinger. Această plată ar include şi o parte din arieratele acumulate de Ucraina faţă de Gazprom pentru livrări efectuate din noiembrie 2013.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • François Hollande: Uniunea Europeană a devenit de neînţeles. Aşa ceva nu mai poate continua

     “Europa a devenit (…), sincer să fiu, de neînţeles, chiar şi pentru state”, a spus François Hollande.

    “Aşa ceva nu mai poate dura. Europa trebuie să fie simplă, clară, pentru a fi eficientă acolo unde trebuie, şi să se retragă de acolo unde nu este nevoie de ea”, a adăugat el.

    Uniunea Europeană “a reuşit de doi ani să treacă peste criza din zona euro (…), dar cu un preţ: cel al unei austerităţi care a sfârşit prin a descuraja popoarele”, a declarat preşedintele francez.

    “Mâine, la Consiliul European, voi reafirma că prioritare sunt creşterea, crearea locurilor de muncă, investiţiile”, a continuat el.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 28 de state, 4 zile şi o concluzie periculoasă

    Voi începe acest scurt material cu concluziile. În primul rând, românii nu văd Uniunea Europeană ca pe un inamic. Structurile europene nu sunt privite de-ai noştri ca fiind răspunzătoare, în oricare măsură, de starea în care ne aflăm. Suntem una dintre ţările, dacă exista vreun dubiu, care se simt bine în Uniunea Europeană. Sau, ca o altă variantă, poate românii au identificat destule probleme la noi încât să nu-i mai intereseze ambiţiile unor partide mai mult sau mai puţin extremiste.

    În al doilea rând, se dovedeşte încă o dată că democraţia e un joc periculos. Faptul că o formaţiune precum cea condusă de Marine LePen a reuşit să câştige de patru ori mai multe voturi decât acum patru ani arată fie o radicalizare a electoratului francez, fie o mobilizare absolut exemplară a elecotratului radical. În Marea Britanie, UKIP-ul condus de Nigel Farage, omul care vrea să îi scoată pe englezi din Uniunea Europeană, i-a depăşit atât pe conservatori cât şi pe laburişti.

    În Grecia, partidul extremist Syriza a câştigat detaşat alegerile europene; singura veste bună este că va trimite doar trei reprezentanţi în Parlamentul European. Rezultate ce par surprinzătoare s-au mai înregistrat în Italia, unde partidul lui Beppe Grillo a obţinut 22%, terminând însă pe locul secund, precum şi în Danemarca, unde Partidul Popular Danez, formaţiune de extremă dreapta, a câştigat alegerile cu 27% din voturi. Singurul semnal pozitiv a venit din Olanda, acolo unde controversatul personaj Wilders a terminat pe locul patru, deşi era cotat ca favorit înainte de alegeri.

    Chiar şi cu această serie de rezultate ce ridică multe semne de întrebare, principalele forţe în legislativul european rămân cele de centru-dreapta. Pentru moment, Europa răsuflă uşurată.

    Parlamentul European intră însă într-o zonă cenuşie, în care principalele două grupuri, popularii europeni şi social-democraţii de-abia reuşesc să adune 52% din totalul membrilor. Euroscepticii şi-au dublat prezenţa şi ameninţă cu blocarea unor iniţiative legislative, iar aici voi face trimitere la un material publicat nu cu mult timp în urmă de Business Magazin, numit “Sentimente antieuropene în noul Parlament European“.

    Alegerile europarlamentare de anul acesta ne-au arătat o realitate periculoasă: statele în care principalele teme de campanie au fost cele europene şi-au desemnat reprezentanţi ce vin de la periferia spectrului politic.

    Asistăm, prin urmare, la o situaţie de care mulţi se temeau: europenii încep să nu mai fie atât de europeni.

  • Alegerile pentru Parlamentul European, urmărite cu îngrijorare de investitori

     Obligaţiunile statelor europene cu probleme financiare au scăzut în ultimele zile pe pieţe şi au împins în sus costurile de finanţare, investitorii fiind îngrijoraţi în principal de posibilitatea unor scoruri bune ale partidelor anti-UE în ţări precum Grecia sau Italia.

    În Grecia, guvernul de coaliţie însărcinat să continue aplicarea măsurilor de austeritate şi a reformelor structurale convenite cu instituţiile financiare internaţionale este susţinut în parlament de o majoritate foarte fragilă, vulnerabilă în cazul unei performanţe bune la alegerile europarlamentare din partea partidelor care se opun acordului de finanţare externă. Declanşarea alegerilor generale anticipate pare o posibilitate în ochii investitorilor.

    În Italia, un rezultat slab pentru Partidul Democrat al premierului Matteo Renzi ar întârzia reforme esenţiale pentru consolidarea încrederii investitorilor.

    Totodată, ascensiunea partidelor eurosceptice în nordul Europei ar putea reduce viteza de reacţie a Uniunii Europene în cazul unei reaprinderi a crizei din zona euro, consideră analiştii intervievaţi de Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece proiecte finanţate cu bani de la UE, semnate de ministrul Fondurilor Europene la Timişoara

     Ministrul Eugen Teodorovici a semnat, joi, la Consiliul Judeţean Timiş, în cadrul unei şedinţe festive, un număr de zece proiecte europene în valoare totală de 109 milioane de lei, din care 49 de milioane de lei sunt nerambursabili, judeţul Timiş beneficiind de patru astfel de proiecte în valoare totală de 14,5 milioane de lei.

    Proiectele semnate de ministrul Teodorovici, pe Polul de Competitivitate MEDGREEN, se axează pe dezvoltarea domeniului energiei regenerabile şi se vor realiza printr-o serie de parteneriate între mediul privat şi universităţi din ţară.

    “Polul de Competitivitate MEDGREEN este un program care vizează mai multe companii ce vor folosi deşeuri pentru producerea de energie. Este un pas important pe care îl facem pentru independenţa energetică a României”, a declarat Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE îi cere lui Vladimir Putin să nu întrerupă livrările de gaze către Europa

     “Atât timp cât continuă discuţiile în trei” între Rusia, Ucraina şi UE, “livrările de gaz nu trebuie întrerupte. Contez pe Federaţia Rusă pentru a menţine acest angajament”, i-a scris lui Putin preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

    Scrisoarea lui Barroso a fost dată publicităţii miercuri de Comisia Europeană.

    La 14 mai, Vladimir Putin a adresat o scrisoare câtorva lideri europeni afirmând că Rusia nu a primit nicio “propunere concretă” din partea Uniunii Europene privind plăţile Ucrainei pentru livrările de gaz rusesc şi cerând UE o implocare “mai activă”.

    Ca de la începutul crizei, Comisia a fost desemntă să răspundă în numele întregii UE şi a celor 28 de state membre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medvedev: Gazele naturale care nu mai merg spre UE ar putea să fie reorientate către China

     “Avem suficiente rezerve, suficiente gaze naturale pentru a efectua livrări şi în est şi în vest. Dar dacă luăm în considerare ceea ce este mai rău, în mod pur teoretic, gazele care nu vor fi livrate în Europa pot fi trimise (…) în China”, a declarat Medvedev în acest interviu pentru Bloomberg, din care a fost publicat un fragment pe site-ul Guvernului rus.

    “Aceasta este, subliniez, pentru moment, doar o posibilitate absolut teoretică”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în martie cea mai puternică accelerare din UE a lucrărilor din construcţii

     Pe poziţia a doua în funcţie de creşterea producţiei din construcţii s-a situat Slovenia, cu un avans de 8,9%, urmată de Italia, cu 1,9%.

    Cele mai mari scăderi au fost raportate de Portugalia, cu 3%, Olanda, cu 2,6%, şi Germania, cu 2,2%.

    În zona euro, declinul raportat la februarie s-a situat la 0,6%.

    Doar 15 dintre cele 28 de state membre au transmis către Eurostat date. În 6 dintre aceste ţări, lucrările din construcţii au crescut, iar în restul au scăzut.

    Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, producţia din construcţii din România a scăzut cu 0,7%, în timp ce în UE a urcat cu 5,3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE

     Polonia, cu 3,5% a consemnat a doua mare rată de creştere în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, urmată de Ungaria, cu 3,2%, şi Marea Britanie, cu 3,1%.

    Cele mai mari rate de contracţie a fost consemnate în Cipru, de 4,1%, Estonia, de 1,5%, şi Grecia, de 1,1%.

    Dintre cele 28 de state membre UE, 15 au consemnat o evoluţie anuală pozitivă a PIB în primul trimestru, şase au raportat contracţie, în timp ce Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia nu au transmis date către Eurostat.

    În zona euro, PIB a avansat cu 0,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurodeputatul Jobbik Bela Kovacs, investigat pentru spionarea UE în favoarea Rusiei

     Un purtător de cuvânt al Biroului, Geza Fazekas, a declarat pentru ziar, citând surse anonime, că Biroul pentru Protecţia Constituţiei a întocmit un dosar pe numele deputatului european Bela Kovacs pentru spionarea instituţiilor europene.

    Kovacs este acuzat de faptul că ar conspira împreună cu diplomaţi din Rusia, călătorind la Moscova lunar.

    Soţia sa are dublă cetăţenie ruso-austraică şi ar fi lucrat pentru KGB, potrivit ziarului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro