Numărul magazinelor tradiţionale în care produsele Policolor sunt listate a crescut de la 1.800 la 2.055.
Pentru 2013 Policolor pregăteşte lansarea a 6 serii noi de produse pe segmentele renovare&construcţii şi auto, aflate la final de dezvoltare, conform lui Marius Văcăroiu, CEO Policolor-Orgachim.
O linie completă de soluţii pentru refinish auto este gata de lansarea pe piaţă, gama poziţionată premium urmând a fi disponibilă încă din prima jumătate a anului. Văcăroiu mai spune că ”în prezent luăm în calcul încheierea unor parteneriate cu distribuitori pentru piaţa germană şi italiană”.
2012 a însemnat pentru Policolor-Orgachim finalizarea unei investiţii importante ce vizezază sănătatea şi securitatea muncii în principala unitate de producţie a grupului. O instalaţie ecologică asigură protecţia împotriva incendiilor şi stingerea acestora, dacă este cazul. Valoarea investiţiei se ridică în jurul sumei de 1 milion de euro.
Nivelul preţurilor din piaţă în 2012 la principalele produse au fost în medie de 13-16 ron/litru de vopsea premium şi 5-6 ron/ litru de vopsea pe segment mainstream. Anul acesta, deşi nu se aşteaptă o creştere majoră, Policolor este optimist în privinţa consumului şi îşi asumă faţă de clienţi absorbirea impactului pe care creşterea preţurilor la utilităţi pentru consumatorii industriali îl va aduce. ”Ne vom păstra politica de preţ”, afirmă Marius Văcăroiu. ”Sectorul acesta al industriei este însă afectat de cursul euro, sperăm ca acesta să fie stabil în 2013”, mai precizează Marius Văcăroiu.
Unul dintre factorii potenţiali de creştere la care segmentul de lacuri şi vopsele este direct conectat rămâne piaţa construcţiilor. Proiectele anunţate nu au demarat încă, prin urmare evaluarile macroeconomice din piaţa specifică iau în calcul pentru estimarea volumelor aferente 2013 actualele autorizaţii de construcţii, vânzările de ciment, creşterea salariului minim, preţurile la carburant şi utilităţi şi piaţa auto în general, pe segment refinish.
”Suntem încă un sector în consolidare, extrem de concurenţial, în care acţionează mulţi jucători locali, prin urmare indicatorii de volum ai pieţei sunt greu de estimat. Producţia locală din zona acestor companii este fluctuantă, firmele apar şi dispar peste noapte, după ce o perioadă deservesc cu produse anumite regiuni ale ţării. Totuşi 2013 poate fi un an al resturcturării companiilor care contează. Suntem atenţi la felul în care acţiunile din 2012 se vor finaliza. Cu siguranţă vor mai apărea provocări”, declară Marius Văcăroiu.
Deşi optimist la început de an, CEO-ul Policolor este extrem de atent la metehnele sistemului cu care 2013 intră în cursă: „În piaţă banii se recuperează extrem de greu, multe insolvenţe apar la orizont, chiar până la un procent de 30% dintre firme; cu toate semnalele pozitive, construcţiile încă stagnează, iar creşterea salariului minim poate avea efect de bumerang, odată ce unele preţuri par să crească”, declară Marius Văcăroiu. „2013 poate fi însă anul în care segmentul de Do-it-yourself poate căpăta o nouă amploare; ad literam, consumatorul se va orienta spre DIY şi spre culoare. Există o adevărată tendinţă pro vitalitate şi culoare pe care românii o manisfestă, sunt şi eu român şi sper ca acest elan să nu ni se piardă pe parcurs; după 2012 consider că şi noi, şi clienţii noştri întelegem că ne putem face singuri viaţa mai frumoasă. Misiunea mea şi a Policolor este să îi sprijinim tot timpul pe români în acest demers, avem împreună tradiţia în spate şi viitorul de construit, în faţă. Să ne recucerim împreună casele şi oraşele cu ajutorul culorii, acesta ar fi mesajul meu pentru 2013.”
Policolor oferă soluţii şi produse structurate în patru categorii ce corespund diviziilor companiei: Policolor Arhitectural (soluţii pentru decorarea şi finisarea casei), Deko Professional (sisteme profesionale pentru construcţii, amenajări şi sisteme complete de termoizolaţie), KLAR Professional (sisteme complete pentru refinisarea autovehiculelor) şi Industrial Coatings (produse destinate acoperirilor industriale cu arie largă de aplicabilităţi).
Policolor are peste 20 de distribuitori în România şi produsele sale sunt prezente în peste 2000 de magazine de retail tradiţional şi în marile reţele de bricolaj din România. Compania dispune în prezent de o reţea de 6 magazine proprii în Bucureşti, Constanţa, Iaşi şi Timişoara.
Grupul Policolor – Orgachim operează două mari unităţi de producţie: Policolor România şi Orgachim Bulgaria şi este liderul regional în domeniul tehnologiei vopselelor şi lacurilor în zona Sud-Est Europeană.
Tag: trecut
-
Policolor a vândut anul trecut 20 mil. kg de vopsea şi produse conexe
-
Vânzările Metro Cash & Carry România au scăzut uşor în 2012
“În 2012 ne-am definit clar priorităţile strategice esenţiale. Am pus în aplicare o serie de măsuri adaptate la afacerile clienţilor (…)”, a spus Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.
În anul financiar 2012, Metro Group a înregistrat, la nivel mondial, o dezvoltare puternică într-un mediu macroeconomic dificil. Vânzările grupului au crescut cu 1,2%, ajungând la 66,7 miliarde euro; în urma măsurilor legate de portofoliul de magazine, vânzările au urcat cu 2,3%. înainte de a lua în calcul factorii speciali, EBIT a atins cifra de 1,976 miliarde euro, răspunzând astfel cerinţelor revizuite ale companiei.
Metro Cash & Carry România este parte integrantă a METRO Cash & Carry Internaţional şi a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe.
Metro Cash & Carry şi-a continuat creşterea vânzărilor, în anul financiar 2012, prin expansiunea reţelei sale internaţionale, care cuprinde 29 de ţări. În 2012, vânzările au crescut cu 1,7%, ajungând până la 31,6 miliarde euro, la această tendinţă pozitivă contribuind Rusia, China şi mai ales Turcia.
-
Pierderile Oltchim s-au dublat anul trecut, la 403,3 mil.lei, iar vânzările au scăzut la jumătate
În exerciţiul financiar anterior, combinatul chimic a consemnat pierderi de 198,3 milioane lei şi vânzări de 1,528 miliarde lei.
În condiţiile în care activitatea a fost oprită în luna august a anului trecut, Oltchim a înregistrat în 2012 pierderi din exploatare de 276,4 milioane lei (62 milioane euro), de trei ori mai mari decât cele consemnate în 2011, de 83,2 milioane lei, potrivit rezultatelor financiare preliminare şi întocmite conform standardelor internaţionale de raportare financiară.
Cheltuielile cu materiile prime şi materialele au scăzut de peste două ori, la 426,7 milioane lei (95,7 milioane euro), în timp ce costurile cu salariile au avansat cu 4%, la 154,4 milioane lei (34,6 milioane euro).
Oltchim a încheiat anul trecut cu datorii totale de 2,789 miliarde lei, în creştere cu peste 30%. Printre creditori Oltchim se numără BCR, CEC, Banca Transilvania, Electrica SA, SALROM şi CFR Marfă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Goana după cupoane. Câte milioane de euro dau românii anual pentru a obţine reduceri
Cupoanele pentru reduceri de grup par să fie cel mai bun lucru care se putea întâmpla industriei de comerţ online. Un domeniu aproape inexistent în 2010, cupoanele au explodat, fiind unul dintre puţinele segmente din economie care, la câţiva ani de la instalarea crizei, înregistrează asemenea creşteri, ba, mai mult, au impulsionat comerţul online în sine prin faptul că au determinat consumatori altfel reticenţi să tranzacţioneze în mediul virtual. Cu alte cuvinte, au cultivat apetitul multora pentru achiziţii online, în primă fază prin cupoane foarte ieftine, de doar câţiva lei, iar odată prins gustul şi depăşite barierele legate de posibilul risc al unei plăţi cu cardul pe internet, o bună parte dintre ei au continuat să caute produse şi servicii.
Aşa se face că, în total, consumatorii au scos din buzunar anul trecut peste 24 de milioane de euro pentru cupoane de reduceri, cu 34% mai mult decât cele 18 milioane de euro cheltuite în 2011, conform calculelor lui Andrei Ştefan, antreprenorul din spatele agregatorului de oferte Redutti.ro, care a dezvoltat un sistem de monitorizare a ofertelor publicate pe site-urile de cupoane din România.
Este drept, cifra include şi o serie de achiziţii nefinalizate sau pentru care consumatorii au solicitat banii înapoi atunci când, din diferite motive, nu au putut beneficia de produsele sau serviciile achiziţionate în acest mod, dar ponderea acestor situaţii nu este foarte ridicată. În jur de 5,5 milioane de euro din valoarea menţionată mai sus au fost anul trecut veniturile din comisioane ale site-urilor care publică oferte de reduceri colective.
APROAPE 2,3 MILIOANE DE CUPOANE AU FOST ACHIZIŢIONATE ÎN 2012, cu un milion mai multe decât în anul precedent, ceea ce înseamnă în medie 6.000 în fiecare zi dintr-o plajă de 4.000 de oferte active zilnic, între care 10% noi, reiese din raportul Daily Deals Dashboard al Redutti.ro. În tot anul trecut, cele aproximativ 110 site-uri active de cupoane de reduceri, cărora li se adaugă alte câteva zeci care apar şi dispar (numărul magazinelor de cupoane agregate de Redutti.ro este de 164), au avut 50.000 de oferte distincte.
Deşi în continuare foarte multe dintre cupoanele publicate au un preţ destul de redus, valoarea medie a unui achiziţii a fost anul trecut de 10,5 euro, sub nivelul de 13,2 euro din 2011, semn că în ansamblu cupoanele sunt mai ieftine. Sau că ofertele aşa-numite de lux, pentru vacanţe de pildă, precum circuitul de 9 zile din China pentru 1.385 de euro de persoană sau 5 nopţi la Bansko în hotel de cinci stele cu 406 euro pentru două persoane, au fost mai puţin cumpărate.
Cel mai scump asemenea cupon vândut anul trecut a fost pentru o vacanţă de lux în Dubai, la binecunoscutul hotel Atlantis The Palm, unde cinci nopţi de cazare pentru două persoane, cu mic dejun inclus şi transportul cu avionul cu toate taxele acoperite, a costat 16.600 de lei (3.725 de euro). Au fost cumpărate 17 astfel de cupoane, vândute prin site-ul BestDealz.
La polul opus, au existat şi în 2012 cupoane “vedetă”, fie cu valoare foarte mică, de un leu, fie care au atras mii de cumpărători chiar dacă preţul a fost ceva mai ridicat. FunDeal, de exemplu, a vândut cu un leu acces la patinoarul din Orăşelul Copiilor din Bucureşti, cupon cumpărat în total de 9.195 de persoane. Tot acelaşi site a atras 7.965 de cumpărători la Water Park, cuponul de acces pentru o persoană timp de o zi costând 20 de lei. Pentru 7 lei dacă plata era făcută cu un card bancar Maestro sau 12 lei pentru plata cu alte carduri, BestDealz a vândut 6.721 de bilete la film la Movieplex Cinema. Iar de pe Kuponiada, 5.395 de cumpărători au plătit 2,9 lei pentru o pizza de la Pizza Expert.
-
Cine sunt samsarii de petrol, cereale sau metale la nivel mondial
CONDUSĂ DE CARISMATICUL AFACERIST BRITANIC IAN TAYLOR, Vitol cumpără petrol unde găseşte mai ieftin şi îl vinde cui plăteşte mai mult. Marjele de profit sunt subţiri, însă trebuie avut în vedere că sunt raportate la venituri uriaşe şi împărţite într-un anturaj restrâns de acţionari şi investitori.
Afacerile companiei au crescut la 303 miliarde de dolari în 2012, faţă de 297 mld. dolari în anul anterior, şi cu 45% mai mult decât în 2005. Volumul de petrol şi produse petroliere care a trecut anul trecut pe la traderii grupului a scăzut de la 272 milioane de tone la 260 milioane de tone, însă compania a reuşit să compenseze declinul prin creşterea afacerilor cu gaze naturale.
Vitol deţine 200 de tancuri petroliere şi are facilităţi de depozitare pe cinci continente. Într-un interviu acordat recent revistei Fortune, Ian Taylor a vorbit cu oarecare modestie despre rezultatele companiei în 2012, acuzând condiţiile dificile de piaţă. Principalul obstacol pentru profiturile companiei? Diferenţele reduse dintre preţurile petrolului practicate în diverse regiuni ale lumii, situaţie neplăcută pentru un business care mizează tocmai pe aceste marje. “Piaţa a fost foarte congestionată. Nu a oferit prea multe oportunităţi”, a spus şeful Vitol.
Compania speră să obţină în acest an un avantaj prin acordul încheiat recent cu grupul rus Rosneft, controlat de stat, cel mai mare producător de petrol din Rusia. Vitol şi Glencore International, cel mai mare trader de materii prime din lume, înregistrat de asemenea în Elveţia, au ajutat Rosneft să obţină o finanţare de 10 miliarde de dolari pentru achiziţia companiei TNK-BP.
Traderii au obţinut în schimb contracte de livrare de petrol pe termen lung, asigurându-şi materie primă la preţuri preferenţiale.Ascensiunea economică a Chinei, Indiei şi Braziliei, însoţită de urbanizare şi industrializare, a determinat în ultimul deceniu creşterea puternică a cererii pentru materii prime, de la minereuri, metale şi combustibili la alimente. Afacerile clubului restrâns al traderilor de mărfuri au înflorit, depăşind 1.100 miliarde de dolari pe an.
Cele mai mari cinci companii de profil au desfăşurat în 2010 afaceri de peste 600 miliarde de dolari, aproape cât veniturile celor mai mari companii financiare şi peste vânzările cumulate ale celor mai mari companii din IT&C.
TRADERII DE MĂRFURI FAC AFACERI DE OBICEI DIN JURISDICŢII CU O FISCALIZARE REDUSĂ, precum Elveţia, iar cele mai multe astfel de companii acumulează poziţii speculative de miliarde de dolari pe diverse materii prime sau îşi utilizează forţa financiară ca pe o pârghie pentru a strânge stocuri uriaşe în depozite, creând perioade de “secetă” pe piaţă pentru a împinge preţurile în sus.
În timp ce autorităţile din SUA şi Uniunea Europeană fac eforturi pentru a sancţiona băncile şi fondurile de hedging care fac speculă cu materii prime, marile case de trading îşi văd nestingherite de treabă. Majoritatea nu sunt listate la bursă şi îşi fac afacerile discret, căutând să nu atragă atenţia.Unele sunt afaceri de familie, altele sunt asocieri între investitori puternici, dar toate păstrează tăcerea şi sunt relativ necunoscute în afara industriei energiei şi materiilor prime. Iar pentru că tranzacţionează bunuri concrete şi nu instrumente financiare, activitatea lor este dificil de reglementat.
Afacerile au mers ca pe roate în ultimii ani, permiţând acestor grupuri să îşi extindă aria de influenţă. Cele mai mari case de trading, precum Glencore, au început să cumpere pe bandă rulantă minele care produc materia primă, vapoarele care o transportă în lume, depozitele sau silozurile unde staţionează marfa şi conductele prin care se scurge spre consumatori. Cu o putere financiară greu de rivalizat, o reţea extinsă de relaţii în industrie şi politică şi un nivel avansat de cunoaştere a mediului în care operează, marii traderi au devenit brokeri de putere, îndeosebi în regiuni aflate în dezvoltare din Asia, America Latină sau Africa. Sunt în acelaşi timp o rotiţă a mecanismului şi o forţă care schimbă regulile sistemului.
-
Investiţiile la Metrorex, la mai puţin de jumătate faţă de anul trecut
Compania estimează în acest an venituri totale de 670,4 milioane lei şi cheltuieli de 695,3 milioane lei.
Bugetul pentru anul trecut, aprobat în martie 2012, a prevăzut venituri şi cheltuieli egale, de 662,6 milioane lei.
Pentru acest an compania a planificat cheltuieli cu bunuri şi servicii de 284,5 milioane lei şi cu personalul de aproximativ 300 milioane lei.
Metrorex estimează că va încheia 2013 cu 4.265 de angajaţi, în condiţiile în care bugetul din 2012 prevedea pentru finele anului trecut un număr de 4.628 de salariaţi.
Cel mai mare proiect în derulare al companiei este constricţia construcţia liniei de metrou Universitate-Drumul Taberei, magistrala 5.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Dilema comercianţilor: profit sau trafic?
MAGAZINE MAI MICI, PROPTITE PRIN COTLOANE SAU DIMPOTRIVĂ, pe bulevarde, soluţii de franciză, achiziţii, felurite parteneriate. Retailerii nu numai că nu se plictisesc, dar caută metode variate prin care să muşte o felie cât mai consistentă din piaţa comerţului cu bunuri de larg consum, evaluată la 16 miliarde de euro anual. „Reţelele de comerţ modern au pus un accent deosebit pe strategia de dezvoltare multi-format, în special prin lansarea de formate mai mici de magazine, adresate comerţului de proximitate„, spune Adrian Comăneci, manager în cadrul Contrast Management-Consulting (CMC). El face referire în special la formatele Shop & Go (Mega Image) şi Carrefour Express, dar şi la reţeaua La Doi Paşi lansată de Metro.
IN CADRUL ACESTEI STRATEGII ORIENTATE CĂTRE EXTINDEREA ÎN COMERŢUL DE PROXIMITATE SE POT OBSERVA MAI MULTE VARIANTE, arată Comăneci. Pe de o parte, extinderea prin modele de tip franciză permit o investiţie financiară mai redusă din partea comercianţilor şi o implicare mai scăzută în operarea magazinelor, cum e cazul Shop & Go. Pe de altă parte, s-au dezvoltat parteneriate între reţele internaţionale şi antreprenori locali, cum este cazul colaborării dintre Carrefour şi Angst; unde reţeaua franceză şi-a asigurat desfacerea propriilor produse prin magazinele Angst. Şi, chiar dacă anul trecut a părut mai liniştit decât alţii, reţele locale de comerţ au fost preluate de competitori, aşa cum a făcut de pildă Profi în Sibiu şi Cluj.
O altă schimbare de strategie importantă este abandonarea, pur şi simplu, a luptei. Comercianţi care s-au confruntat cu probleme de profitabilitate şi cash-flow fie au închis operaţiunile (Mic.ro, Minimax şi Interex), fie au vândut (preluarea Real de către Auchan).Multe noutăţi în strategie are Profi. Una dintre direcţiile pe care vrea să le exploateze este zona rurală, evitată până acum de retaileri. Lanţul de supermarketuri va lansa în mai un alt format de magazin, Profi Village, în comune cu peste 4.000 de locuitori, unde „sortimentaţia va fi un pic diferită faţă de spaţiile din oraşe„, spune Cosmin Călugăr, director de expansiune al Profi. El dă drept exemplu cizmele de cauciuc sau uneltele de grădinărit.
Reţeaua a încheiat anul trecut cu 149 de magazine, iar la începutul lui 2013 a deschis, în Bucureşti, un spaţiu de sine stătător, făcut pe standarde proprii, spune Călugăr. Profi a mai deschis anul trecut alte două spaţii stand-alone, iar investiţia retailerului în spaţiul din Bucureşti a fost de 300.000 de euro, sumă ce a inclus echipamentele specifice, fără fondul de marfă. Investiţia în ridicarea magazinului aparţine dezvoltatorului şi se plasează în jurul a un milion de euro. Planurile lanţului de magazine pentru anul trecut vizau creşterea numărului de spaţii cu 35, însă au plusat până la 45. Suma totală a investiţiilor a ajuns anul trecut la 15 milioane de euro, iar în 2013 Profi vrea să menţină ritmul. „Vrem să deschidem şi anul acesta 45 de magazine„, spune Călugăr.
În rândul noutăţilor de strategie Adrian Comăneci menţionează recenta iniţiativă a Mega Image de a deschide un Concept Store în zona Piaţa Gemeni din Capitală. Dincolo de capitalul de imagine obţinut de Mega Image, „miza este una mult mai interesantă şi anume testarea unui format de magazin care funcţionează pe modelul Shop-in-Shop„, punctează reprezentantul CMC. Noul magazin reuneşte sub numele său şi în acelaşi loc o serie de parteneri independenţi precum Fru Fru, La Strada (îngheţată), Al Melook (dulciuri orientale), Dopo Poco (pizza), Chateau Blanc (brutărie franţuzească), Livada cu ceai (ceai şi cafea vrac), Ana Pan (prăjituri proaspete) şi Chocolat (biscuiţi şi prăjituri).
Prin această strategie Mega Image utilizează oferta şi branding-ul acestor parteneri pentru a atrage noi categorii de clienţi şi pentru a furniza o ofertă îmbunătăţită. „Este un test„, spunea Xavier Piesvaux, directorul general al Mega Image România, cu ocazia deschiderii magazinului. Reţeaua nu mai are astfel de magazine în lume, aşa că evoluţia noului concept va fi evaluată din toate unghiurile înainte de a face orice fel de anunţuri în privinţa planurilor viitoare. „Este un pas interesant, care ar putea deschide drumul Mega Image către un nou model de colaborare şi către noi formate de magazine decât cele cu care
ne-am obişnuit până acum.„ -
Preşedinte Google primeşte un bonus consistent pentru anul trecut. Ce sumă va încasa Eric Schmidt
Schmidt a primit 6 miloane de dolari, iar alţi trei directori ai Google primesc în jur de 3 milioane de dolari fiecare. Astfel, directorul departamentului juridic al grupului, David Drummond, va încasa 3,3 milioane de dolari, iar directorul financiar, Patrick Pichette, şi directorul diviziei de business, Nikesh Arora, câte 2,8 milioane de dolari, potrivit CNN.
Board-ul Google a aprobat plăţile săptămâna trecută, iar sumele urmează să fie plătite vineri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea are o avere de 1,3 mld.dolari
În ultimii doi ani, averea sa a crescut 400 milioane de dolari, potrivit informaţiilor Forbes. În vârstă de 68 de ani, Paul Singer ocupă locul 1.107 în topul miliardarilor lumii întocmit de Forbes. El şi-a construit averea administrând fonduri de hedging. În urmă cu 35 de ani, Singer a fondat firma de investiţii Elliott Management care administrează active de 21 miliarde de dolari plasate în fonduri de hedging. Cele mai mari fonduri de hedging ale sale au înregistrat un randament de peste 12% în dolari anul trecut, potrivit Forbes. Fondul de hedging al lui Paul Singer a dus o aprigă luptă împotriva Argentinei pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiunile emise de statul sud-american, mergând atât de departe încât a convins guvernul Ghanei să ia în posesie un vas al Argentinei. Printre investiţiile făcute de Elliott se numără şi cea în producţia filmului Les Miserables.